Intrebări în legătură cu electricitatea din Romania

Slatina are sus pe Gradiste dar nu e luminoasa.

Mioveni are cu rosu, tare dragut.

djl, on 28 mai 2024 - 12:49, said:

Casa Scanteii nu stiu daca a avut de la inceput, nu cred, dar prin 2002 a facut Luxten iluminat arhitectural cu proiectoare pe fatade si pe acoperis, astazi vandalizate si abandonate.
Pe cladirea Ateneului, se vad in pozele vechi niste proiectoare care luminau cupola, iar in pozele de noapte se vede ca erau cu vapori de mercur.

Mda, vandalizate şi abandonate. Cică o ducem mai bine, dar  
Ce frumoase pozele cu Ateneul.      Se văd şi ceva maşini bengoase în prima poză.  
La vremea pozelor ălora era plin Bucureştiul de reclame luminoase. În special prin centru.

Acum 2 ani, în vizită la C.E.T. Grozăveşti: https://www.facebook...18&locale=ro_RO

Bd. Ferdinand cu Mihai Bravu, 30 mai 1990 la cutremur, observam cele 2 banane care erau la fosta benzinarie si care au rezistat multi ani pana aproape de 2000.

Pustiul nostru de 13 ani a facut astazi rost de o lampa exotica, o pietonala care se numeste Thorn Gamma 6, de productie UK, Thorn Lighting, parte a EMI, aceasta fiind echipata pe sodiu de 50 W. Deci, precum si cea de 70 W, ar concura bine cu LED-urile pe consumul de curent la public.

Anexez poze.

.

Edited by Neaceasca85, 02 June 2024 - 22:45.

A fost folosită în România sau a fost adusă pentru colecţie?  
Eu am făcut rost de 2 neoane "Electrofar". Unul nu se aprinde, celălalt stroboscopează - bun de decor pentru film thriller.
"Bananele" de la benzinărie au prins şi anul 2000 cred. Dacă nu cumva, poate chiar 2001-2002. Nu mai ţin minte sigur. Nu se vede din păcate semaforul cu 2 poziţii ce fusese pentru macazul automat de tramvai, că se despărţeau 2 linii pe acolo (apoi 3), macaz ce fusese scoz din uz pe motive de ieconomie... De ceasul public, şi utiasem.

Nu a fost folosita in Romania.

Felicitari pentru lampa.A fost folosita numai in UK si a fost echipata si cu SOX/HPS(Sodiu de joasa presiune).
As vrea sa am si eu ceva exotic dar am parte de vechituri de cand colaboram cu Iasul.

Am gasit in lampa asta de mai jos(fosta mercur) un bec Luxten LVS-T 150,un balast BVS 150 fara regleta si fara fire care i-am facut inmormantarea in gunoi,si un igniter DAS cu 2 borne.Noroc ca nu s-a spart becul ca erau rasucite tijele si blocate in bec.
Deci a fost trecuta pe sodiu in 2003 deoarece luase foc balastul Romlux si am gasit talpa lui prinsa de tabla.
Becul a functionat 4 ani,l-am dat unui prieten.

As dori sa mai iau un Selux si un PVC 02 portocaliu care au consum mai mic si ii pot lasa aprinsi mai mult.O sa ma opresc aici cu tronconicele pentru ca deja imi fac zeci de nervi la desfacere si vopsit dar nici spatiu nu mai am

Reclama Elba din 1976.

Din păcate bateriile lor erau slabe calitativ, adică nu aveau durată de viaţă prea mare. Cele mai bune erau alea pătrăţoase de 4,5 Volţi, 3R12.
Mi-aş dori una pentru telefon fix B.L. (Baterie Locală).
Mă întreb dacă faptul că se foloseau 110 Volţi pentru acţionarea încasatorului la telefoanele publice cu monede avea de-aface cu faptul că primele au apărut când majoritatea oraşelor din România aveau tebsiunea la priză de 110-120 Volţi.

Telefoanele cu fise nu mergeau fara curent. Am vazut la Caciulata in 1998, nu eu am vrut sa ridic receptorul (Depeche Mode Personal Jesus, feeling unknown and all alone, flesh and bone, by the telephone, lift up the receiver i'll make you a believer) ci maica-mea si a zis "nici asta n-are curent".

Primele interfoane de scara de bloc nu mergeau fara curent, apoi au aparut sursele cu acumulator (inlocuibil) pentru acestea.

Telefoanele cu cartelă, mergeau fără curent?
Da' turnurile ce conţin antene de telefonie mobilă, cum sunt alimentate? Au acumulatori de rezervă? Antenele de pe blocuri nu cred că au.
La mine pe scară e o sursă cu acumulator pentru interfon, ca să poţi intra în bloc dacă nu e curent.

Alea cu cartela nu aveau decat firul telefonic, nu si electric.

Aparatura de telefonie mobila se alimenteaza la 48 Volti DC. Deci au surse de 48 V si acumulatori, care insa daca uita sa ii inlocuiasca, se stinge site-ul cand se ia curentul.

Chiar de pica o antena mobila, telefoanele trec pe altele din zona/regiune, evident pe 2 G are cea mai mare redundanta, consuma cel mai putin curent (netul e papacios, vocea nu) si bate pe distanta cel mai bine. Se pot duce generatoare mobile la site-urile de pe campuri.

Mai nou acumulatorii sunt incarcati si din panouri solare, la site-urile mobile de pe campuri. Daca nu e nor/zapada zile in sir, se poate sa nu mai consume deloc din retea acele site-uri. Nu-mi place dar asta e realitatea.

Au acumulatori si antenele de pe blocuri, iti garantez, la Digi Mobil in Slatina au, s-a luat in tot arealul curentul si tot aveam semnal 4 G full, nu semnal mai slab din alte parti ale orasului.

Pe blocuri nu pot pune generator si panouri la ele, e o limita de greutate, de zgomot. Dar pana la 48 de ore tin acumulatorii, acuma ar tine mult daca fara curent s-ar opri netul sau ar tine un net de viteza mica, pentru Whatsapp. 112 trebuie sa fie primordial in caz de catastrofa. Drobul de sare.

Sunt cazuri la Digi in care se trece pe 3 G cand cade curentul, dar ei vor sa ramana la 2 G+4 G, sa renunte la 3 G.

Edited by Neaceasca85, 05 June 2024 - 10:29.

Reclama Elba din 1977.

Ce vedem diferit in aceasta reclama, este prezenta corpului pentru tunele, ce s-a crezut pana acum a fi un model al anilor '80, iata ca el era prezent, cel putin in reclame, inca din 1977.

Acest corp special era fabricat sub denumirea de TM 01 dar intr-o carte din 1989 mai apare si sub denumirea de TPM 01.

Era destinat pasajelor si tunelelor subterane, cu acest corp fiind echipat prima data si Pasajul Piata Unirii din Bucuresti, inaugurat in iunie 1987.

Instalarea iluminatului public in Onesti, anii '60.

Sursa Cineclic.

Autoturn, nacela primitiva.

De fapt e o nacelă montată la capătul unui braț de macara K51 pusă pe un camion "M.A.Z." 200 (camion Diesel, al doilea din U.R.S.S., că același model a fost produs și la o altă fabrică, acela fiind primul): https://vitrinacumac...1bW15MTZieXRlcw
Foloseau și ei ce aveau la îndemână. Începuse să se modernizeze România, dar tot încă mai avea până departe.

Din "Cum sunt organizate și cum funcționează Uzinele Comunale București" 1945.
pg. 114 nu-mi dau seama dacă C-ul atârnat are aparataj sau doar e ceva de prindere. E un C mai îngust. Notă: linia de tramvai de atunci nu e cu cea de acuma... linia originală a dispărut în 1960, o dată cu introducerea troleibuzului și a reapărut tramvai pe acolo prin 1992; linia originală era în ambele sensuri pe Bd. Ferdinad între Șos. Pantelimon și Gara de Est (Obor) și avea capătul la gară.

 Cum sunt organizate si cum functioneaya Uzinele Comunale Bucuresti (1945) pg. 114 autovidanja la Gara de Est (Obor).jpg   214.1K   9 downloads

și un stâlp produs la atelierele centrale ale U.C.B. (pg. 195 )
Găsisem într-o revista "GazElectra" ceva cu iluminatul arhitectural de noapte al clădirilor, dar au ieșit prost scanările și trebuie refăcute... când mai am șansa, să refac. Erau poze.

 Cum sunt organizate si cum functioneaya Uzinele Comunale Bucuresti (1945) pg. 195.jpg   283.13K   8 downloads

Cât despre corpurile alea de pasaj, am crezut că la pasajele rutiere numai P.V.B. 7c au fost folosite. La Pasajul Bucur Obor cred că P.V.B. erau.
În Floreasca stâlpii pietonali sunt înlocuiți de ceva ani cu din ăia rutieri...