Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Ce poze faceti?

Sticker ciudat pe cutia aerului c...

lentile de contact vs ochelari d...

Eroare zoom la Lumix FZ82
 kia optima vs vw passat

Scoala de soferi pe cutie automat...

ANCOM: Localizarea apelantului la...

Marirea numarului de echipe calif...
 Prosumatorii peste 10.2 kW obliga...

Cazier judiciar politia de sector?

Curatare bord auto

Google Pixel 9 & 9 Pro
 Cine livreaza in RO pachete trimi...

[CHESTIONAR] Cat de des va reinst...

Configurare Rufus-4.5

Card edenred G pay ajutor!
 

Cum sa intelegem istoria Romaniei, istoria noastra

- - - - -
  • Please log in to reply
304 replies to this topic

#73
enough1453

enough1453

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,109
  • Înscris: 29.07.2017

View Postcriztu, on 23 ianuarie 2020 - 18:54, said:

Acestia sunt triburile lui Israel(Iacob). de acolo provine toata fabulatia cu poporul sfant. Deci originea lui Abram evreul, tatal neamurilor, bunicu lu Israel, baiatul lui Trac, este in nord, in "Caucaz", nici o treaba cu pamantul fagaduintei, unde au fost adusi de Moise.
apropo ca aduci vorba la poporul Ales

Aparitia lui Hristos in constiinta oamenilor
duce la o rocada de identitate,
romanii devin Poporul Sfant/Poporul Ales



#74
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View Postenough1453, on 23 ianuarie 2020 - 19:07, said:

Aparitia lui Hristos in constiinta oamenilor
duce la o rocada de identitate,
romanii devin Poporul Sfant/Poporul Ales

Probrema e ca..
1. Iasus e botezat de Apollo, cel care a udat - 1Corinteni 3:6
2. Iasus e iașul, iazigul, az-saca, isaac, fiul lui Abram, tatal inalt, Râmul de la care "noi ne tragem". Iasus e tata lu Iapyx, din care Iapigii - messapii, daunii si peucetii pa latina poediculi - ca sa vezi cum e si cu picior - pod/ped inca de la 1500bc. Daos vs Daunus, iti aduc aminte, e zeul lup al frigilor, care ajunge in latina ca Faunus.
3. nu poti prezenta un text din Noul Testament, mai vechi de 900-1000ad.
4. abia la Constantin, venit calare pe jdemii de bessi, moessi, dardani, daci, traci, laci si iazigi stationati in Britania, putem vorbi de implementarea crestinismului
5. abia la Teodosius 2, care intra cu sabia in pagani, si le demoleaza templele, putem vorbi de consolidarea crestinismului.

iar Roman < Romus si Remulus, fiii lu Marte cu Rhea, care la grexi e mama lu Zeus, a insemnat intotdeauna popor ales. Rom e deci Mar si Rem e Mar, nu stau sa-ti explic ca in grafia antica se practica scrisul invers, e o chestie in care abia ma introduc si eu. Deci MarMar e numele arhaic al lu Marte > marea Marmara - marea lui Marte.

deci ai putea sa-i zici rocada, in sensul ca e translatat statutul "noi suntem din Dumnezeu" din gnosticism(sistemul de credinte non-crestin), in crestinism.

Edited by criztu, 23 January 2020 - 19:47.


#75
enough1453

enough1453

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,109
  • Înscris: 29.07.2017

View Postcriztu, on 23 ianuarie 2020 - 19:33, said:

4. abia la Constantin, venit calare pe jdemii de bessi, moessi, dardani, daci, traci, laci si iazigi stationati in Britania, putem vorbi de implementarea crestinismului
pe vremea lui Constantin s-a nascut Vasile cel Mare din Cesareea.
Asta inainte de Sf. Sava al gotilor de la Buzau.

El a pus bazele monahismului devenit arhetipul atat in rasarit cat si in apus,
caci Sfantul Benedict din Norcia va implementa acelasi tip din monahism in apus
aducand modificari tipiconului




View Postcriztu, on 23 ianuarie 2020 - 19:33, said:

deci ai putea sa-i zici rocada, in sensul ca e translatat statutul "noi suntem din Dumnezeu" din gnosticism(sistemul de credinte non-crestin), in crestinism.
de fapt e convertirea cultului lui Mitra,
al lui Sol Invictus Mitra (cel facut de imparatul Aurelian Sol Invictus)
cultul predilecta al cavalerilor/equestrienii,
aristocratia militara a danubienilor, devenita aristocratia imperiului Romania

Edited by enough1453, 23 January 2020 - 20:19.


#76
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View Postenough1453, on 23 ianuarie 2020 - 20:18, said:

de fapt e convertirea cultului lui Mitra

E de toate. Treaba e ca Isus nu e ceva nou, care "apare". E ca trecerea de la Locomotiva cu abur, la Locomotiva diesel. Tot Locomotiva e, da e cu diesel.

#77
enough1453

enough1453

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,109
  • Înscris: 29.07.2017

View Postcriztu, on 23 ianuarie 2020 - 20:20, said:



E de toate. Treaba e ca Isus nu e ceva nou, care "apare".
ca sa intelegi aceasta aparitie ar trebuie sa pierde vara putin
pe la monumentele stecci din Bosnia.
Iar daca te depaseste acea distanta, macar la cimitirul veseliei din maramures,
ala de la Mar Mar, Martie -> Marmara

#78
Mount_Yerrmom

Mount_Yerrmom

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 23,472
  • Înscris: 05.08.2015

View Postcriztu, on 23 ianuarie 2020 - 13:21, said:

mosh.. iti explic, ca nici in italiana, nici in spaniola, franceza, portugheza, latinescul 'pavimentum' nu produce 'pământ'

nunu, pamant e exceptia, deci, nu poate sa fie in plm decat din podgora, pentru ca tu ai crastaveti in capsorul tau dulce de domnisoara abuzata

la fel, in latina recenta, leg + munte si jur + munte trebuie cautate binebine in bulgareste; trebuie sa fie ceva leggora si jurgora ca sa-ti iasa tie pasienta cu crastaveti, ardei si patlagele, salata bulgareasca adica

ai coborat inca mai jos decat neaflorica in abisurile penibilului, te-ai scufundat in genunile habarnismului cu voluptate, te simti bine acolo in mediul hipoxic

daca enciclopedia limbii romane ar trebui sa puna o poza langa zicala "prostul nu e prost destul daca nu e si fudul" ai avea sanse mari sa fii imortalizat. o meriti din plin.

View Postcriztu, on 23 ianuarie 2020 - 13:21, said:

e imposibil sa ai doua cuvinte insemnand acelasi lucru, intr-o limba. e musai sa aiba semantica diferita, altfel nu e posibil. nu poti da un exemplu de doua cuvinte intr-o limba, cu aceeasi semantica.

babaitule, babaiatule, tu ejt termelat rau de tot; macar neaflorica avea scuza varstei...

#79
enough1453

enough1453

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,109
  • Înscris: 29.07.2017
Βασίλειος  din Cezareea si ‚ Βλάσιος din Sebastea
doi sfinti ce au marcat profund spritualitatea Βλάχοι

Edited by enough1453, 23 January 2020 - 20:53.


#80
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View PostMount_Yerrmom, on 23 ianuarie 2020 - 20:27, said:

nunu, pamant e exceptia, deci, nu poate sa fie in plm decat din podgora, pentru ca tu ai crastaveti in capsorul tau dulce de domnisoara abuzata
la fel, in latina recenta, leg + munte si jur + munte trebuie cautate binebine in bulgareste; trebuie sa fie ceva leggora si jurgora

placutza boss.. in romaneste ai 'crezamant', 'simtamant', fara echivalent in latina. deci nu toate cuvintele de forma xxxx+mânt, is din latinescul xxxx+mentum
ai de exemplu 'inspaimanta' < et.nec. spaima
ai de exemplu 'impamanta' < in+pamant, deci nu vreun latin inpavimentare
deci intai constatam ca romaneasca face constructii proprii, constructii neexistente in latina. nincs.
imediat dupa, constatam ca 'discernamant, simtamant, deznodamant', desi sunt "dupa francezul xxx+ment" nu sunt de origine franceza, n-au venit francezii sa-si ia limba'n gura cu vadanele junimistilor, ci e pur si simplu toate astea sunt constructii moderne, inauntrul limbii romane.
adica, pt ca eu am citit si am auzit, in romaneasca veche ai 'giuruinta', 'juruinta' vezi 'biruinta', 'dorinta', iar nu 'juramant'.
deci putem specula ca inclusiv 'legamant' e o fandoseala moderna, pe care noi o credem ancestrala, de la coellusu lu Traian. nu e cazu.
asadar, ai ramas in chiloti.

apoi: pavimentum si juramentum si ligamentum
pai daca pavimentum se reduce in pa+mentum
atunci si juramentum ar trebui sa se reduca in ju+mentum
la fel si ligamentum ar trebui sa se reduca in li+mentum
iata deci ce prosti suntem si fuduli.

cel mai grav argument fiind binenteles, ca pamant nu inseamna paviment. deci o sa zici -domle, treptat, usor usor, cu trecerea timpului, au venit barbarii, au uitat bietii oameni.
pai bre placutza, daca pe pavimentum l-au uitat si i-au dat un cu totu alt inteles. pai atunci pe juramant, legamant, ce mai aberezi tu epocal, alea de ce nu le-au uitat, strambat?
aaa, au uitat fix numai cat si unde zicem noi, procustii intelectuali. placutza boss... esti un ciucit intr-o cutie ideologica incastrat in fier beton doctrinar fara speranta pt matale...

in final, adica finish, in lombardica ai Piemunt, care in latina medievala e Pedemontis - picior+munte
deci constatam ca Piemunt nu vine din vreun pedementum latin ce visezi tu abisal, ci are treaba cu pede+montis - picior+munte

ai sa-mi dai 50 de coco pt acest curs de cunoastere si intelegere care tu tie iti lipsesc.

Edited by criztu, 23 January 2020 - 22:06.


#81
enough1453

enough1453

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,109
  • Înscris: 29.07.2017

View Postcriztu, on 23 ianuarie 2020 - 21:53, said:

adica, pt ca eu am citit si am auzit, in romaneasca veche ai 'giuruinta', 'juruinta' vezi 'biruinta', 'dorinta', iar nu 'juramant'.
fiindca il ai si pe geoana,
ca italienii pe Giustinian

#82
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View Postenough1453, on 23 ianuarie 2020 - 22:06, said:

fiindca il ai si pe geoana,
ca italienii pe Giustinian

da numai ca vezi matale, Julius Caesar devine Iuliu, Gyula. deci n-ai cum sa ai 'giu' in romaneste, din latinescul 'j+vocala'. doar in maghiara Posted Image
in schimb ai Jiul Petrosani, care duce in iranicul Jir, zhir - stralucitor. adica zi, zori, zare, soare. Jiu ultra arhaic, care da in latina jovis(iovi), junis(iuni).
deci in romaneste nu ai cum sa ai 'juramant' din latinul 'juramentum' care se pronunta 'iuramentum'. juramant e neologism in romaneste, pe cale literara
deci alta gogorita de propaganda nationalisto-imperialista de la 1800 toamna - zi din latinescul dies
deci minciuna e atat de ampla si de complexa, ca e practic un labirint ideologic, in care multi intra, dar putini iasa..

Edited by criztu, 23 January 2020 - 22:26.


#83
Mount_Yerrmom

Mount_Yerrmom

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 23,472
  • Înscris: 05.08.2015
te ingropi singur

tipic

pentru ca crezamant si simtamant, atunci pied + munte [cf. pod + gora]

clar: picior + munte e chestia pe care calci, deci pamant

plm

Edited by Mount_Yerrmom, 23 January 2020 - 22:17.


#84
enough1453

enough1453

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,109
  • Înscris: 29.07.2017

View Postcriztu, on 23 ianuarie 2020 - 22:13, said:



da numai ca vezi matale, Julius Caesar devine Iuliu, Gyula. deci n-ai cum sa ai 'giu' in romaneste,
precum in vlahescul "giunii",
de unde vine de altfel gioana -> geoana

#85
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View Postenough1453, on 23 ianuarie 2020 - 22:21, said:

precum in vlahescul "giunii",
de unde vine de altfel gioana -> geoana

romanescul si armanescul 'giune', nu e din latinescul juvenis pronuntat iuvenis - ex. Iovan  - https://youtu.be/OAme0cXTWcw?t=61
latina fiind practic cognate cu proto-romana si proto-armaneasca, evident ca exista asemanari aparente.
asemanarile astea le poti constata intre spaniola-romana, italiana-romana, da asta nu inseamna ca armanescul gione ar veni din spaniolul joven - care se citeste, duh, hoven.
deci in ideologia nationalista europeana, care iti amintesc ca e o ideologie unificata, toate academiile din Europa au practic aceeasi fundatie, e o franciza occidentala in esenta, deci in ideologia academica europeana - inclusiv Rusia, se accepta tacit, la nivel oficial, latinatatea romanilor, italienilor, spaniolilor, francezilor, etc.
E fix cum era Elena Ceausescu savant de renume mondial.
Occidentul facea afaceri la greu cu Ceausescu, pe care il imprumutase cu 80-140 miliarde de dolari, si nu zicea nimeni nimic -bai, de ce ii dati atata banet la acest dictator?
Toti tacand, neamurile, plebea, pleava, gregarii, turmele, fiarele, subumanii, se uita clipind des din urechi, asteapta raspuns, si dupa nu mult, incepe meciu in campionat. Pana a doua zi uita.

Edited by criztu, 23 January 2020 - 22:39.


#86
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View PostMount_Yerrmom, on 23 ianuarie 2020 - 22:16, said:

pentru ca crezamant si simtamant, atunci pied + munte [cf. pod + gora]
clar: picior + munte e chestia pe care calci, deci pamant

pai ai deja Piemunt in lombardica, consemnat in latina medievala ca (ad) pede+montius - picior+munte
dar ce speculez, e ca forma latina medievala e potrivire dupa ureche, Piemunte neinsamnand "la piciorul muntelui", ci 'pre-munte' sau 'spre-deal'.
si aici vine bombonica, in slavice ai Zagora(spremunte), Podgora - in pajtele si criztojii, ai Podgora, Breza in Croatia. adica Premunte, Breaza.
iar in romaneste ai Predeal, si dar ce mai ai si contemplez, e 'pe un picior de plai pe o gura de rai'. adica cum adica 'gura'? Asta e 'gora' adica munte. care ala e raiul.
iar 'plai' e tot munte, care in slava e 'planina' - iata deci cum Piemuntul lombardic e 'piciorul de plai' romanesc, plm, e greu bre placutza..
la fel "poalele muntelui". adica in pajte si in criztoji, ai 'poale' din slava, si 'munte' din latina. deci constructii in care latina si slava merg impreuna, total absurd.
Iacataca deci cum limbajul are cu totul alte reguli decat caramizile tale patrate.

problema cu 'crezamant, simtamant, varsamant' e ca acestea sunt cuvinte de la 1800 toamna, calc din franceza. deci nu le poti folosi ca "regula din latina in romana".
cuvintele de forma xxx+mânt in romaneste, care nu sunt decalc din franceza, sunt: mormânt, pământ
amandoua sunt neconforme cu 'juramant, legamant', in aceea ca presupun o contragere, o reducere: monumentum > mormânt, pavimentum > pământ
contragere, reducere, inexistenta la celelalte cuvinte cu aspect similar. nu mai repet ca semantica e total sarita.

Edited by criztu, 23 January 2020 - 23:28.


#87
enough1453

enough1453

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,109
  • Înscris: 29.07.2017

View Postcriztu, on 23 ianuarie 2020 - 22:34, said:

deci in ideologia nationalista europeana, care iti amintesc ca e o ideologie unificata, toate academiile din Europa au practic aceeasi fundatie, e o franciza occidentala in esenta, deci in ideologia academica europeana - inclusiv Rusia, se accepta tacit, la nivel oficial, latinatatea romanilor, italienilor, spaniolilor, francezilor, etc.
E fix cum era Elena Ceausescu savant de renume mondial.
lingvistica si nationalismul cateoddata o iau la vale impreuna.
De exemplu, recent e moda ca dialectele sa fie definite limbi.
Ia un exemplu la itaileni.
Zeci de dialecte ce astazi isi afirma statutul de limbi de sine statoare.
Iei un text din ala, si-ti suna o italiana stalcita,
ba parca ar fi vlaheasca, ba ca ar fi provencala, ba ...

adica e vointa, in cadrul nationalismului, de a desface nodul in patru.

Ca la noi, suntem moldoveni, olteni, ardeleni, valahi, vlahi de Macedonia, vlahi de Istria,vlahi de Anatolia samd.
neamuri si limbi diferite, nationalitati diferite,
cu alte cuvinte sacasoni.

#88
Mount_Yerrmom

Mount_Yerrmom

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 23,472
  • Înscris: 05.08.2015

View Postcriztu, on 23 ianuarie 2020 - 23:16, said:

pai ai deja Piemunt in lombardica, consemnat in latina medievala ca (ad) pede+montius - picior+munte
dar ce speculez, e ca forma latina medievala e potrivire dupa ureche, Piemunte neinsamnand "la piciorul muntelui", ci 'pre-munte' sau 'spre-deal'.
si aici vine bombonica, in slavice ai Zagora(spremunte), Podgora - in pajtele si criztojii, ai Podgora, Breza in Croatia. adica Premunte, Breaza.
iar in romaneste ai Predeal, si dar ce mai ai si contemplez, e 'pe un picior de plai pe o gura de rai'. adica cum adica 'gura'? Asta e 'gora' adica munte. care ala e raiul.
iar 'plai' e tot munte, care in slava e 'planina' - iata deci cum Piemuntul lombardic e 'piciorul de plai' romanesc, plm, e greu bre placutza..
la fel "poalele muntelui". adica in pajte si in criztoji, ai 'poale' din slava, si 'munte' din latina. deci constructii in care latina si slava merg impreuna, total absurd.
Iacataca deci cum limbajul are cu totul alte reguli decat caramizile tale patrate.

problema cu 'crezamant, simtamant, varsamant' e ca acestea sunt cuvinte de la 1800 toamna, calc din franceza. deci nu le poti folosi ca "regula din latina in romana".
cuvintele de forma xxx+mânt in romaneste, care nu sunt decalc din franceza, sunt: mormânt, pământ
amandoua sunt neconforme cu 'juramant, legamant', in aceea ca presupun o contragere, o reducere: monumentum > mormânt, pavimentum > pământ
contragere, reducere, inexistenta la celelalte cuvinte cu aspect similar. nu mai repet ca semantica e total sarita.

delirezi voios pe langa subiect

pamant e piemont, picior de plai, gor de rai, predeal, premunte plm, ca-n slava, podgora, zagora

retinem pamant = premunte

nu te doare creierii aia semnatici, asa atrofiati cum sunt ei?

sau te-ai spalat cu placutzele pe dinti si esti imun?

#89
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View PostMount_Yerrmom, on 24 ianuarie 2020 - 11:09, said:

delirezi voios pe langa subiect
pamant e piemont, picior de plai, gor de rai, predeal, premunte plm, ca-n slava, podgora, zagora
retinem pamant = premunte
nu te doare creierii aia semnatici, asa atrofiati cum sunt ei?
sau te-ai spalat cu placutzele pe dinti si esti imun?

nu ma doare, dimpotriva, fii antena:
ogor < bulgareste ugar
agru (
pastrat in transilvania) < latineste agrum < ager < proto italic agros < PIE *hegros-  camp, pajiste

si fiiantena iar:
Zagora in Muntenegru
Zagora in Bulgaria
Zagora in Grecia
muntele Zagros in Iran
muntele Zagora in Maroc

care zagora in greaca e dat din 'zoo+agora' - animale+adunare, din PIE *hger-  adunare cognate cu grex - turma, gregarius - care stau laolalta
si nu ma pot abtine sa nu remarc maghiarul gyere ide - vino aici, adica "adunarea"
iar pe romaneste hora < bulgareste horo - adunare de oameni in cerc, din greaca choros < PIE *gher-  cognate cu chortos - curte, incercuire, gradina
romanescul gradina < bulgareste gradina
dar romanescul gard < cf. albaneza gardh bulgareste gradu
bulgarescul grad - oras, asezare, cetate < proto-slava *gord - curte < PIE *gher- dor, a duce dorul; cerc - vezi si PIE *gherdh- gradina, curte, gard, curea
dar romanescul curte < latinescu cohors - curte, gradina < PIE *ghortos- gradina
germanicul Asgard < ass(stalp) + gardr - gard, gradina, curte, casa, cetate < proto germanic *gardaz - curte, gradina, tzarc < PIE *gherdh- gradina, curte, gard, curea

iar bulgarescul gora - padure, munte < proto slavic gora - deal, munte, inaltime acoperita cu padure < PIE *gwerh- a slavi, a inalta
din care si latinescu gratus, gratia - placut, binevenit, drag, iubit.

Concluzie pripita, hai ca oricum te depasesc astea: toate astea desemneaza "teren inaltat, impadurit, incercuit, gradina, curte, batatura!"
Este vorba deci de Dacia Felix, matricea fundamentala, ca imprejmuita de munti ca o coroana, din care origineaza shpitzele nobile, liniile de sange sfinta - according to Jordanes.
According to mie, cum ti-am mai explicat, la 1500 e colapsu micenian, potopul, Europa este o mare baltoaca, platoul Transilvaniei (300-500m) fiind protejat de muntii carpati pe toate partile - compara cu Campia Romana - intre 20-100m.
Deci in aceasta imprejmuire intre munti, propasesc baietii, pt ca au acest podis al Transilvaniei pe care pot face agricultura. Spre deosebire de aia din Dinarici sau Balkani, care nu au decat munte si iar munte. In asta consta marea jmekerie care a fost Dacia, de o venera Aurelius cand a numit-o Felicia. de-aia o lauda Jordanes ca erau multimi de oameni in Dacia. pt ca pe vremurile alea, in restu europei era balta, mocirla, zoaie, nu puteai face nimica. Gandeste-te ca granaru Imperiului Roman era Egiptu! Deci nu Galia sau Italia sau Tracia sau Grecia sau Spania!

deci si ca sa inchei:
semantica pt 'pamant' e 'a bate cale lunga'. pamantul e 'strabatut in lung si in lat'. pamantul e batatura.
semantica pt 'batatura' e batzul(de fier) si batul(persoana cu autoritate) adica monarh.
semantica pt 'monarh' e 'inaltimea sa', 'marie', 'prea inaltul', 'inalt prea sfintitul'.
monarhul, sfintitul, e legat de munte. regii stau pe munte, cetatile regilor europeni sunt pe munte, boss. inclusiv Roma e facuta pe 7 coline. iar neamurile sunt segregate, tinute jos, in vale.
caci daca o sa aprofundezi vreodata Ezekiel 28, si toata Biblia, Dumnezeu e pe muntele sfant. toate culturile planetei au un munte sfant. de la Fuji in Japonia, pana la Olimp in Grecia si Zaphon in Levant, si nu stiu, Vezuviu in Italia.

Edited by criztu, 24 January 2020 - 12:29.


#90
enough1453

enough1453

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,109
  • Înscris: 29.07.2017

View Postcriztu, on 24 ianuarie 2020 - 12:25, said:

Concluzie pripita, hai ca oricum te depasesc astea: toate astea desemneaza "teren inaltat, impadurit, incercuit, gradina, curte, batatura!"
Este vorba deci de Dacia Felix, matricea fundamentala, ca imprejmuita de munti ca o coroana, din care origineaza shpitzele nobile, liniile de sange sfinta - according to Jordanes.

Deci in aceasta imprejmuire intre munti, propasesc baietii, pt ca au acest podis al Transilvaniei pe care pot face agricultura. Spre deosebire de aia din Dinarici sau Balkani, care nu au decat munte si iar munte. In asta consta marea jmekerie care a fost Dacia, de o venera Aurelius cand a numit-o Felicia. de-aia o lauda Jordanes ca erau multimi de oameni in Dacia. pt ca pe vremurile alea, in restu europei era balta, mocirla, zoaie, nu puteai face nimica. Gandeste-te ca granaru Imperiului Roman era Egiptu! Deci nu Galia sau Italia sau Tracia sau Grecia sau Spania!
numai ca, de la 270 e.n. ca cand Aurelian decide sa-i zica Daciei Feilx: "hai pa",
nu mai gasesti popor cuvantator de "pământ" pe ogorul/agrul Dacie Felix
ci toti se repliaza la sud, muntii Dinarici, muntii Haemus, etc plm.

Edited by enough1453, 24 January 2020 - 16:42.


Anunturi

Bun venit pe Forumul Softpedia!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate