Cum sa intelegem istoria Romaniei, istoria noastra
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/icon_users.png)
#73
Posted 23 January 2020 - 19:07
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
Acestia sunt triburile lui Israel(Iacob). de acolo provine toata fabulatia cu poporul sfant. Deci originea lui Abram evreul, tatal neamurilor, bunicu lu Israel, baiatul lui Trac, este in nord, in "Caucaz", nici o treaba cu pamantul fagaduintei, unde au fost adusi de Moise. Aparitia lui Hristos in constiinta oamenilor duce la o rocada de identitate, romanii devin Poporul Sfant/Poporul Ales |
#74
Posted 23 January 2020 - 19:33
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
Aparitia lui Hristos in constiinta oamenilor duce la o rocada de identitate, romanii devin Poporul Sfant/Poporul Ales Probrema e ca.. 1. Iasus e botezat de Apollo, cel care a udat - 1Corinteni 3:6 2. Iasus e iașul, iazigul, az-saca, isaac, fiul lui Abram, tatal inalt, Râmul de la care "noi ne tragem". Iasus e tata lu Iapyx, din care Iapigii - messapii, daunii si peucetii pa latina poediculi - ca sa vezi cum e si cu picior - pod/ped inca de la 1500bc. Daos vs Daunus, iti aduc aminte, e zeul lup al frigilor, care ajunge in latina ca Faunus. 3. nu poti prezenta un text din Noul Testament, mai vechi de 900-1000ad. 4. abia la Constantin, venit calare pe jdemii de bessi, moessi, dardani, daci, traci, laci si iazigi stationati in Britania, putem vorbi de implementarea crestinismului 5. abia la Teodosius 2, care intra cu sabia in pagani, si le demoleaza templele, putem vorbi de consolidarea crestinismului. iar Roman < Romus si Remulus, fiii lu Marte cu Rhea, care la grexi e mama lu Zeus, a insemnat intotdeauna popor ales. Rom e deci Mar si Rem e Mar, nu stau sa-ti explic ca in grafia antica se practica scrisul invers, e o chestie in care abia ma introduc si eu. Deci MarMar e numele arhaic al lu Marte > marea Marmara - marea lui Marte. deci ai putea sa-i zici rocada, in sensul ca e translatat statutul "noi suntem din Dumnezeu" din gnosticism(sistemul de credinte non-crestin), in crestinism. Edited by criztu, 23 January 2020 - 19:47. |
#75
Posted 23 January 2020 - 20:18
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
4. abia la Constantin, venit calare pe jdemii de bessi, moessi, dardani, daci, traci, laci si iazigi stationati in Britania, putem vorbi de implementarea crestinismului Asta inainte de Sf. Sava al gotilor de la Buzau. El a pus bazele monahismului devenit arhetipul atat in rasarit cat si in apus, caci Sfantul Benedict din Norcia va implementa acelasi tip din monahism in apus aducand modificari tipiconului
deci ai putea sa-i zici rocada, in sensul ca e translatat statutul "noi suntem din Dumnezeu" din gnosticism(sistemul de credinte non-crestin), in crestinism. al lui Sol Invictus Mitra (cel facut de imparatul Aurelian Sol Invictus) cultul predilecta al cavalerilor/equestrienii, aristocratia militara a danubienilor, devenita aristocratia imperiului Romania Edited by enough1453, 23 January 2020 - 20:19. |
#76
Posted 23 January 2020 - 20:20
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
#77
Posted 23 January 2020 - 20:24
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
E de toate. Treaba e ca Isus nu e ceva nou, care "apare". pe la monumentele stecci din Bosnia. Iar daca te depaseste acea distanta, macar la cimitirul veseliei din maramures, ala de la Mar Mar, Martie -> Marmara |
#78
Posted 23 January 2020 - 20:27
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
mosh.. iti explic, ca nici in italiana, nici in spaniola, franceza, portugheza, latinescul 'pavimentum' nu produce 'pământ' nunu, pamant e exceptia, deci, nu poate sa fie in plm decat din podgora, pentru ca tu ai crastaveti in capsorul tau dulce de domnisoara abuzata la fel, in latina recenta, leg + munte si jur + munte trebuie cautate binebine in bulgareste; trebuie sa fie ceva leggora si jurgora ca sa-ti iasa tie pasienta cu crastaveti, ardei si patlagele, salata bulgareasca adica ai coborat inca mai jos decat neaflorica in abisurile penibilului, te-ai scufundat in genunile habarnismului cu voluptate, te simti bine acolo in mediul hipoxic daca enciclopedia limbii romane ar trebui sa puna o poza langa zicala "prostul nu e prost destul daca nu e si fudul" ai avea sanse mari sa fii imortalizat. o meriti din plin.
e imposibil sa ai doua cuvinte insemnand acelasi lucru, intr-o limba. e musai sa aiba semantica diferita, altfel nu e posibil. nu poti da un exemplu de doua cuvinte intr-o limba, cu aceeasi semantica. babaitule, babaiatule, tu ejt termelat rau de tot; macar neaflorica avea scuza varstei... |
#79
Posted 23 January 2020 - 20:48
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
Βασίλειος din Cezareea si ‚ Βλάσιος din Sebastea
doi sfinti ce au marcat profund spritualitatea Βλάχοι Edited by enough1453, 23 January 2020 - 20:53. |
#80
Posted 23 January 2020 - 21:53
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
nunu, pamant e exceptia, deci, nu poate sa fie in plm decat din podgora, pentru ca tu ai crastaveti in capsorul tau dulce de domnisoara abuzata la fel, in latina recenta, leg + munte si jur + munte trebuie cautate binebine in bulgareste; trebuie sa fie ceva leggora si jurgora placutza boss.. in romaneste ai 'crezamant', 'simtamant', fara echivalent in latina. deci nu toate cuvintele de forma xxxx+mânt, is din latinescul xxxx+mentum ai de exemplu 'inspaimanta' < et.nec. spaima ai de exemplu 'impamanta' < in+pamant, deci nu vreun latin inpavimentare deci intai constatam ca romaneasca face constructii proprii, constructii neexistente in latina. nincs. imediat dupa, constatam ca 'discernamant, simtamant, deznodamant', desi sunt "dupa francezul xxx+ment" nu sunt de origine franceza, n-au venit francezii sa-si ia limba'n gura cu vadanele junimistilor, ci e pur si simplu toate astea sunt constructii moderne, inauntrul limbii romane. adica, pt ca eu am citit si am auzit, in romaneasca veche ai 'giuruinta', 'juruinta' vezi 'biruinta', 'dorinta', iar nu 'juramant'. deci putem specula ca inclusiv 'legamant' e o fandoseala moderna, pe care noi o credem ancestrala, de la coellusu lu Traian. nu e cazu. asadar, ai ramas in chiloti. apoi: pavimentum si juramentum si ligamentum pai daca pavimentum se reduce in pa+mentum atunci si juramentum ar trebui sa se reduca in ju+mentum la fel si ligamentum ar trebui sa se reduca in li+mentum iata deci ce prosti suntem si fuduli. cel mai grav argument fiind binenteles, ca pamant nu inseamna paviment. deci o sa zici -domle, treptat, usor usor, cu trecerea timpului, au venit barbarii, au uitat bietii oameni. pai bre placutza, daca pe pavimentum l-au uitat si i-au dat un cu totu alt inteles. pai atunci pe juramant, legamant, ce mai aberezi tu epocal, alea de ce nu le-au uitat, strambat? aaa, au uitat fix numai cat si unde zicem noi, procustii intelectuali. placutza boss... esti un ciucit intr-o cutie ideologica incastrat in fier beton doctrinar fara speranta pt matale... in final, adica finish, in lombardica ai Piemunt, care in latina medievala e Pedemontis - picior+munte deci constatam ca Piemunt nu vine din vreun pedementum latin ce visezi tu abisal, ci are treaba cu pede+montis - picior+munte ai sa-mi dai 50 de coco pt acest curs de cunoastere si intelegere care tu tie iti lipsesc. Edited by criztu, 23 January 2020 - 22:06. |
#81
Posted 23 January 2020 - 22:06
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
#82
Posted 23 January 2020 - 22:13
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
fiindca il ai si pe geoana, ca italienii pe Giustinian da numai ca vezi matale, Julius Caesar devine Iuliu, Gyula. deci n-ai cum sa ai 'giu' in romaneste, din latinescul 'j+vocala'. doar in maghiara ![]() in schimb ai Jiul Petrosani, care duce in iranicul Jir, zhir - stralucitor. adica zi, zori, zare, soare. Jiu ultra arhaic, care da in latina jovis(iovi), junis(iuni). deci in romaneste nu ai cum sa ai 'juramant' din latinul 'juramentum' care se pronunta 'iuramentum'. juramant e neologism in romaneste, pe cale literara deci alta gogorita de propaganda nationalisto-imperialista de la 1800 toamna - zi din latinescul dies deci minciuna e atat de ampla si de complexa, ca e practic un labirint ideologic, in care multi intra, dar putini iasa.. Edited by criztu, 23 January 2020 - 22:26. |
|
#83
Posted 23 January 2020 - 22:16
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
te ingropi singur
tipic pentru ca crezamant si simtamant, atunci pied + munte [cf. pod + gora] clar: picior + munte e chestia pe care calci, deci pamant plm Edited by Mount_Yerrmom, 23 January 2020 - 22:17. |
#84
Posted 23 January 2020 - 22:21
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
#85
Posted 23 January 2020 - 22:34
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
precum in vlahescul "giunii", de unde vine de altfel gioana -> geoana romanescul si armanescul 'giune', nu e din latinescul juvenis pronuntat iuvenis - ex. Iovan - https://youtu.be/OAme0cXTWcw?t=61 latina fiind practic cognate cu proto-romana si proto-armaneasca, evident ca exista asemanari aparente. asemanarile astea le poti constata intre spaniola-romana, italiana-romana, da asta nu inseamna ca armanescul gione ar veni din spaniolul joven - care se citeste, duh, hoven. deci in ideologia nationalista europeana, care iti amintesc ca e o ideologie unificata, toate academiile din Europa au practic aceeasi fundatie, e o franciza occidentala in esenta, deci in ideologia academica europeana - inclusiv Rusia, se accepta tacit, la nivel oficial, latinatatea romanilor, italienilor, spaniolilor, francezilor, etc. E fix cum era Elena Ceausescu savant de renume mondial. Occidentul facea afaceri la greu cu Ceausescu, pe care il imprumutase cu 80-140 miliarde de dolari, si nu zicea nimeni nimic -bai, de ce ii dati atata banet la acest dictator? Toti tacand, neamurile, plebea, pleava, gregarii, turmele, fiarele, subumanii, se uita clipind des din urechi, asteapta raspuns, si dupa nu mult, incepe meciu in campionat. Pana a doua zi uita. Edited by criztu, 23 January 2020 - 22:39. |
#86
Posted 23 January 2020 - 23:16
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
pentru ca crezamant si simtamant, atunci pied + munte [cf. pod + gora] clar: picior + munte e chestia pe care calci, deci pamant pai ai deja Piemunt in lombardica, consemnat in latina medievala ca (ad) pede+montius - picior+munte dar ce speculez, e ca forma latina medievala e potrivire dupa ureche, Piemunte neinsamnand "la piciorul muntelui", ci 'pre-munte' sau 'spre-deal'. si aici vine bombonica, in slavice ai Zagora(spremunte), Podgora - in pajtele si criztojii, ai Podgora, Breza in Croatia. adica Premunte, Breaza. iar in romaneste ai Predeal, si dar ce mai ai si contemplez, e 'pe un picior de plai pe o gura de rai'. adica cum adica 'gura'? Asta e 'gora' adica munte. care ala e raiul. iar 'plai' e tot munte, care in slava e 'planina' - iata deci cum Piemuntul lombardic e 'piciorul de plai' romanesc, plm, e greu bre placutza.. la fel "poalele muntelui". adica in pajte si in criztoji, ai 'poale' din slava, si 'munte' din latina. deci constructii in care latina si slava merg impreuna, total absurd. Iacataca deci cum limbajul are cu totul alte reguli decat caramizile tale patrate. problema cu 'crezamant, simtamant, varsamant' e ca acestea sunt cuvinte de la 1800 toamna, calc din franceza. deci nu le poti folosi ca "regula din latina in romana". cuvintele de forma xxx+mânt in romaneste, care nu sunt decalc din franceza, sunt: mormânt, pământ amandoua sunt neconforme cu 'juramant, legamant', in aceea ca presupun o contragere, o reducere: monumentum > mormânt, pavimentum > pământ contragere, reducere, inexistenta la celelalte cuvinte cu aspect similar. nu mai repet ca semantica e total sarita. Edited by criztu, 23 January 2020 - 23:28. |
#87
Posted 23 January 2020 - 23:16
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
deci in ideologia nationalista europeana, care iti amintesc ca e o ideologie unificata, toate academiile din Europa au practic aceeasi fundatie, e o franciza occidentala in esenta, deci in ideologia academica europeana - inclusiv Rusia, se accepta tacit, la nivel oficial, latinatatea romanilor, italienilor, spaniolilor, francezilor, etc. E fix cum era Elena Ceausescu savant de renume mondial. De exemplu, recent e moda ca dialectele sa fie definite limbi. Ia un exemplu la itaileni. Zeci de dialecte ce astazi isi afirma statutul de limbi de sine statoare. Iei un text din ala, si-ti suna o italiana stalcita, ba parca ar fi vlaheasca, ba ca ar fi provencala, ba ... adica e vointa, in cadrul nationalismului, de a desface nodul in patru. Ca la noi, suntem moldoveni, olteni, ardeleni, valahi, vlahi de Macedonia, vlahi de Istria,vlahi de Anatolia samd. neamuri si limbi diferite, nationalitati diferite, cu alte cuvinte sacasoni. |
|
#88
Posted 24 January 2020 - 11:09
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
pai ai deja Piemunt in lombardica, consemnat in latina medievala ca (ad) pede+montius - picior+munte dar ce speculez, e ca forma latina medievala e potrivire dupa ureche, Piemunte neinsamnand "la piciorul muntelui", ci 'pre-munte' sau 'spre-deal'. si aici vine bombonica, in slavice ai Zagora(spremunte), Podgora - in pajtele si criztojii, ai Podgora, Breza in Croatia. adica Premunte, Breaza. iar in romaneste ai Predeal, si dar ce mai ai si contemplez, e 'pe un picior de plai pe o gura de rai'. adica cum adica 'gura'? Asta e 'gora' adica munte. care ala e raiul. iar 'plai' e tot munte, care in slava e 'planina' - iata deci cum Piemuntul lombardic e 'piciorul de plai' romanesc, plm, e greu bre placutza.. la fel "poalele muntelui". adica in pajte si in criztoji, ai 'poale' din slava, si 'munte' din latina. deci constructii in care latina si slava merg impreuna, total absurd. Iacataca deci cum limbajul are cu totul alte reguli decat caramizile tale patrate. problema cu 'crezamant, simtamant, varsamant' e ca acestea sunt cuvinte de la 1800 toamna, calc din franceza. deci nu le poti folosi ca "regula din latina in romana". cuvintele de forma xxx+mânt in romaneste, care nu sunt decalc din franceza, sunt: mormânt, pământ amandoua sunt neconforme cu 'juramant, legamant', in aceea ca presupun o contragere, o reducere: monumentum > mormânt, pavimentum > pământ contragere, reducere, inexistenta la celelalte cuvinte cu aspect similar. nu mai repet ca semantica e total sarita. delirezi voios pe langa subiect pamant e piemont, picior de plai, gor de rai, predeal, premunte plm, ca-n slava, podgora, zagora retinem pamant = premunte nu te doare creierii aia semnatici, asa atrofiati cum sunt ei? sau te-ai spalat cu placutzele pe dinti si esti imun? |
#89
Posted 24 January 2020 - 12:25
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
delirezi voios pe langa subiect pamant e piemont, picior de plai, gor de rai, predeal, premunte plm, ca-n slava, podgora, zagora retinem pamant = premunte nu te doare creierii aia semnatici, asa atrofiati cum sunt ei? sau te-ai spalat cu placutzele pe dinti si esti imun? nu ma doare, dimpotriva, fii antena: ogor < bulgareste ugar agru (pastrat in transilvania) < latineste agrum < ager < proto italic agros < PIE *hegros- camp, pajiste si fiiantena iar: Zagora in Muntenegru Zagora in Bulgaria Zagora in Grecia muntele Zagros in Iran muntele Zagora in Maroc care zagora in greaca e dat din 'zoo+agora' - animale+adunare, din PIE *hger- adunare cognate cu grex - turma, gregarius - care stau laolalta si nu ma pot abtine sa nu remarc maghiarul gyere ide - vino aici, adica "adunarea" iar pe romaneste hora < bulgareste horo - adunare de oameni in cerc, din greaca choros < PIE *gher- cognate cu chortos - curte, incercuire, gradina romanescul gradina < bulgareste gradina dar romanescul gard < cf. albaneza gardh bulgareste gradu bulgarescul grad - oras, asezare, cetate < proto-slava *gord - curte < PIE *gher- dor, a duce dorul; cerc - vezi si PIE *gherdh- gradina, curte, gard, curea dar romanescul curte < latinescu cohors - curte, gradina < PIE *ghortos- gradina germanicul Asgard < ass(stalp) + gardr - gard, gradina, curte, casa, cetate < proto germanic *gardaz - curte, gradina, tzarc < PIE *gherdh- gradina, curte, gard, curea iar bulgarescul gora - padure, munte < proto slavic gora - deal, munte, inaltime acoperita cu padure < PIE *gwerh- a slavi, a inalta din care si latinescu gratus, gratia - placut, binevenit, drag, iubit. Concluzie pripita, hai ca oricum te depasesc astea: toate astea desemneaza "teren inaltat, impadurit, incercuit, gradina, curte, batatura!" Este vorba deci de Dacia Felix, matricea fundamentala, ca imprejmuita de munti ca o coroana, din care origineaza shpitzele nobile, liniile de sange sfinta - according to Jordanes. According to mie, cum ti-am mai explicat, la 1500 e colapsu micenian, potopul, Europa este o mare baltoaca, platoul Transilvaniei (300-500m) fiind protejat de muntii carpati pe toate partile - compara cu Campia Romana - intre 20-100m. Deci in aceasta imprejmuire intre munti, propasesc baietii, pt ca au acest podis al Transilvaniei pe care pot face agricultura. Spre deosebire de aia din Dinarici sau Balkani, care nu au decat munte si iar munte. In asta consta marea jmekerie care a fost Dacia, de o venera Aurelius cand a numit-o Felicia. de-aia o lauda Jordanes ca erau multimi de oameni in Dacia. pt ca pe vremurile alea, in restu europei era balta, mocirla, zoaie, nu puteai face nimica. Gandeste-te ca granaru Imperiului Roman era Egiptu! Deci nu Galia sau Italia sau Tracia sau Grecia sau Spania! deci si ca sa inchei: semantica pt 'pamant' e 'a bate cale lunga'. pamantul e 'strabatut in lung si in lat'. pamantul e batatura. semantica pt 'batatura' e batzul(de fier) si batul(persoana cu autoritate) adica monarh. semantica pt 'monarh' e 'inaltimea sa', 'marie', 'prea inaltul', 'inalt prea sfintitul'. monarhul, sfintitul, e legat de munte. regii stau pe munte, cetatile regilor europeni sunt pe munte, boss. inclusiv Roma e facuta pe 7 coline. iar neamurile sunt segregate, tinute jos, in vale. caci daca o sa aprofundezi vreodata Ezekiel 28, si toata Biblia, Dumnezeu e pe muntele sfant. toate culturile planetei au un munte sfant. de la Fuji in Japonia, pana la Olimp in Grecia si Zaphon in Levant, si nu stiu, Vezuviu in Italia. Edited by criztu, 24 January 2020 - 12:29. |
#90
Posted 24 January 2020 - 16:42
![](https://forum.softpedia.com//public/style_images/classic/post_offline.png)
Concluzie pripita, hai ca oricum te depasesc astea: toate astea desemneaza "teren inaltat, impadurit, incercuit, gradina, curte, batatura!" Este vorba deci de Dacia Felix, matricea fundamentala, ca imprejmuita de munti ca o coroana, din care origineaza shpitzele nobile, liniile de sange sfinta - according to Jordanes. Deci in aceasta imprejmuire intre munti, propasesc baietii, pt ca au acest podis al Transilvaniei pe care pot face agricultura. Spre deosebire de aia din Dinarici sau Balkani, care nu au decat munte si iar munte. In asta consta marea jmekerie care a fost Dacia, de o venera Aurelius cand a numit-o Felicia. de-aia o lauda Jordanes ca erau multimi de oameni in Dacia. pt ca pe vremurile alea, in restu europei era balta, mocirla, zoaie, nu puteai face nimica. Gandeste-te ca granaru Imperiului Roman era Egiptu! Deci nu Galia sau Italia sau Tracia sau Grecia sau Spania! nu mai gasesti popor cuvantator de "pământ" pe ogorul/agrul Dacie Felix ci toti se repliaza la sud, muntii Dinarici, muntii Haemus, etc plm. Edited by enough1453, 24 January 2020 - 16:42. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users