O tinerete ratata pe plan social/sentimental-povestea vietii mele

rick22 Ti-am citit povestea, ce pot sa spun este ca toti cei care au o poveste ca a ta au devenit oameni de respect in viata, uite Eminem...nu si-a cunoscut tatal, mama lui dependenta de alcool si droguri, cu un tata vitreg, el era batut la scoala, umilit de catre colegi, inchis in dulap, chiar el povestea intr-un interviu, si ce a ajuns azi? Ca fiind cel mai bun raper.
Si eu am o poveste asemanatoare ca si a ta, am avut in liceu in clasa niste bully care se luau de tine fara nici un motiv, fara batai , doar pur si simplu faceau misto fara nici un fel de motiv, fara sa le zic eu ceva anume, ma rog unii au ramas repetenti in a 11.
Stii...erau perioade cand daca 1 saptamana nu se luau de mine fara nici un motiv, ziceam : asta a fost cea mai buna saptamana, dar erau zile cand deabia asteptam sa se termine orele in plm sa plec stii, sa scap mai repede.
Sincer, mi-as dori sa ma intalnesc cu unul din ei intr-o zi si sa il invit la o cafea, si din vorba in vorba sa-l intreb ce plm aveai de te luai fara motiv de ''viata mea''? In liceu aveam si un diriginte de cacat , cred ca si el a contribuit, sper sa gresesc, dar nu stiu de ce ma face sa cred ca are si el ceva ''amestec'', pentru ca in clasa a 10 daca nu ma insel, la ora de sport profa m-a pus pe mine sa stau la vestiar sa am grija de lucruri, dar nu am stat tot timpul acolo, am mai iesit si eu, si cum se face ca i-au disparut jeansii unui coleg, si de aici a prins o oarecare ura fata de mine dirigintele, desi eu nu aveam nici o vina, pentru ca nu eu i-am furat acelui coleg jeansii, nu aveam de ce. Sigur din clasa i-a luat cineva, pentru ca aveam cativa tigani.
Am trecut peste.
Cea mai naspa perioada a mea a fost in scoala primara 1-4, am avut o invatatoare care ma batea, ma facea de cacat in fata clasei, ma lua de ureche si ma plimba pe la fiecare coleg, spunandu-mi sa zic ca sunt prost.
O data, ma lovit cu acel blestemat de bat incat m-a invinetit pe mana si pe o parte a piciorului. Poate am iertat-o, dar cat voi trai nu cred ca am sa uit. Nu eram prostul clasei, pentru ca aveam note bune de la 8 in sus, dar cand faceam cate o greseala de raspuns gresit la clasa, sau greseam o tema, sau eram parat ca imi faceam tema in clasa era jale.
Un coleg din clasa nu a mai suportat, si nu venea frate la scoala, chiulea de frica iti dai seama? Alt coleg mama mama...manca ala o bataie vai vai, nu stiu daca era o zi sa nu-l ia de par.
Altceva din viata mea, a fost pe la 19 ani cand am cunoscut o fata pe net, am vorbit cu ea pe mess...si hai sa ne dam intalnire intr-un club. Era prima iesire a mea intr-un club, nu prea suport eu cluburile, mai mult frecventez puburile/mallurile. Am accepta, si cand sa ne intalnim parca ceva s-a schimbat la ea, a devenit respingatoare, foarte rece, nu intelegeam de ce, dupa sa aflu ca nu i-a placut ca eram cam neingrijit. Poate a fost vina mea ca nu m-am imbracat adecvat pentru o prima intalnire,pentru un club. SImi aduc aminte ca eram imbracat ca de strada, cu jeansi largi, un bluzon cu gluga larg si incaltaminte sport, si un look putin neingrijit  de acnee sa zic asa. De atunci nici ca am mai cunoscut pe cineva, parca ma inchisesem in mine, incepusem sa am o parere foarte proasta despre mine, ma desconsideram, ma credeam tatal uratilor, aveam o incredere de sine foarte scazuta. Pana intr-o zi cand am zis stop, m-a ajutat si cateva sedinte cu psihologul foarte mult. Am inceput sa ma imbrac mai ok, am inceput sa am grija de aspectul fizic, am inceput sa merg la sala, sa fac sport. Am inceput sa ies mai mult din casa, chiar daca ies singur asta nu conteaza, sa merg la cinema la un film. Prietenii ce sa zic de ei..nu mai tin legatura cu ei, pentru ca mi-am dat seama ca daca eu nu ii caut ei nu ma suna , sa ma intrebe de bine de rau.Cu fetele e mai greu pentru ca nu stiu cum sa le abordez, ce subiecte sa discut cu ele.. shit like that... dar cand ai bani toate vin de la sine.

 rick22, on 04 ianuarie 2016 - 02:31, said:

eu cred ca trebuie sa te impaci cu trecutul si sa-l uiti ... de ce tii neaparat sa iesi la o cafea sau la o bere cu fostii colegi ? ai nevoie sa te valideze ei ca sa te simti tu ok ?!
forget about the past, ai 22 de ani, nu 32. te angajezi oriunde, muncesti mult, cauti sa inveti multe repede (dar asta presupune efort si sacrificii) si te vei realiza profesional. socialul vine de la sine.

nu ai nevoie de nicio validare de la nimeni, dracul nu-i atat de negru. come on, esti in Bucale, numai cine nu vrea nu munceste aici.

Hai succes !

Ce urmeaza dupa varsta de 25 de ani e de mie de ori mai important decat ce a fost inainte. Esti legat de trecut, rememorezi episoade in mod amanuntit de parca tot ce se intampla in viata unui om trebuie tinut minte. Ori stii bine ca nu e asa.
Ai o fire sensibila si te fortezi (fara sa vrei) sa scoti in evidenta doar efectele negative ce deriva din ea. Fiecare calitate a unui om produce si efecte negative.
Nu te gandi ca cei care profita de slabiciunea unuia dintre ei sunt alintati de soarta. E pura prostie, iar daca vor persista in ea, vor plati pt. ea fara sa fie nevoie sa fii tu de fatza. Gresesti f. mult cand iti construiesti o imagine feerica despre viata sociala si mai ales viata sentimentala. Imaginea respectiva e doar un..."tablou" dincolo de care tu vezi cine stie ce placeri. Nu traieste nimeni intr-o placere continua (Nici macar Paris Hilton cu Bentley-ul ei roz). In legatura cu 'fetele frumoase' sa fii sigur ca ai sa te saturi de ele, daca iti inchipui ca se identifica cu ceea ce te face fericit. Te vei simti bine cu o fata daca si ea se va simti bine cu tine. Aici ai de lucrat (ca toata lumea de altfel) la fel ca si in privinta carierei. Daca iti imaginezi ca cei cu succes la femei sunt alintati de soarta, iar gresesti pt. ca au si ei frustrarile lor.
Toata  'constructia' respectiva a aparut si s-a dezvoltat vertiginos tocmai fiindca nu aveai mintea ocupata. Aici ar fi trebuit sa intervina rolul parintilor. Dupa parerea mea relatia ta cu parintii in perioada respectiva era f. importanta. Atata vreme cat tu erai la greu, sufereai in tacere (copil fiind nu aveai cum sa realizezi ce se intampla si de ce) iar ei nu te-au ajutat, rezulta ca apropierea de ei e la nivelul sentimental primitiv si ca, iarta-ma ca iti spun, nu au prea multa minte. Poti sa-i respecti ca parinti, dar mai mult nu merita.
Viitoarea ta viata sociala si sentimentala va fi rezultatul felului in care iti pui mintea la contributie (nu la visat, nu la imaginat, nu la rememorat trecut etc.) in privinta carierei (si nu numai) care presupune si relatii interumane, nu numai un mod de a-ti castiga existenta.
Nu sari peste etape, ai rabdare. Daca vrei ce e mai bun, invata-ti creierul sa faca 'gimnastica' si ai sa primesti ceea ce meriti.

@initiator

1.intra pe profilul meu - am un topic intreg despre bullying
2.am fost si eu in situatia ta si daca vrei sa iesi din situatia in care te afli trebuie sa intelegi niste lucruri:
-nu conteaza prin cate greutati treci, nimanui nu ii pasa; te plangi absolut degeaba - nu o sa ti se rezolve problemele asa, singura ta sansa de a iesi de acolo este prin efortul tau
-majoritatea probabil fac misto pe seama felului in care arati -> mergi la sala + box/taekwondo + citeste cat mai multe despre fitness si alimentatie - si cel mai important nu te astepta la rezultate peste noapte
-ai grija la cum te imbraci, la freza, fa dus, dintii sa iti fie mereu curati
-in ceea ce priveste fetele - nu se pune problema ca nu stii cum sa vorbesti cu ele - ci ele te resping pentru ca arati rau - o sa vezi ca atunci cand arati bine poti sa vorbesti despre orice prostie, poti sa spui chiar si tampenii(sa nu fie monumentale), nu conteaza; tot vor sa si-o traga cu tine

Edited by DraculescuDraculescu, 04 January 2016 - 10:32.

Aici psihologul mi se pare inutil. Treaba tine de psihiatru.

Mai baiatu-le, daca nu te stii ajuta singur, nici "sfaturile" primite aici nu te vor ajuta.  Nu mai esti la varsta cand esti"mic si prost",  perioada in care toti te sfatuiau de bine si tu le intorceai spatele, a trecut, daca atunci n-ai vrut/retinut nimica, acuma ai destula  minte pentru a discerne singur ce e bine si ce rau, ce trebuie si ce nu trebuie facut. Asa ca,  nu-ti mai plange de mila singur si te milogeste la altii sa te ajute, ai o viata intreaga inaintea ta, cu bune si cu rele, traiesteti-o asa cum crezi tu ca e mai bine.

Cand un om ajunge sa-si planga singur de mila poate fi considerat un caz pierdut.Incearca sa nu ajungi in aceasta extrema,munceste pe rupte,umple timpul cu activitati utile,gandeste pozitiv si sigur vei rezolva macar o parte din probleme.

 myshyk, on 04 ianuarie 2016 - 10:40, said:

Baiatul e disperat, altfel nu se apuca sa tasteze pagini despre propriile intimitati. De unde stii ca nu e capabil sa faca o selectie in ceea ce citeste din raspunsuri?
De unde stii ca l-a sfatuit cineva de bine vreodata? Cand esti copil conteaza mai putin ce vrei, mai important e ce fel de relatii ai cu cei care te pot influenta.
Nu toti oamenii sunt la fel, nu au aceleasi trasaturi, iar unii ajung "f.mari si f. prosti".
Nu se milogeste si nici nu isi plange de mila doar si-a pierdut increderea in sine. Sunt oameni care le-ar fi mila de prostia in care te scalzi tu in schimb. Eu nu ma numar printre ei.

Mai ia o pauza din postari ca incepi sa reinventezi gramatica limbii romane cu "baiatu-le".

 rick22, on 04 ianuarie 2016 - 02:51, said:

Nu inteleg ce facultate ai facut si unde ai activat pana acum ca pari foarte limitat.
In alta ordine de idei de ce nu ne spui nimic despre relatia ta cu psihiatria?

 Taurus-IS, on 04 ianuarie 2016 - 11:35, said:

Vezi, asta este exact genul de sfaturi pe care initiatorul trebuie sa le ignore: pe un ton irascibil,atoatestiutor si care in esenta, nu contine nimic.Si nu are nici o legatura cu subiectul.
Iar in chestia cu gramatica,  trebuia mai intai sa-ti recitesti propria postare....

Care sfaturi? Tonul irascibil e dedicatie pt tine. De ignorat o sa ignore ce vrea, nu muri tu de grija altuia. In fata ta, aproape ca mi-e sila sa fiu atoatestiutor.
Greselile mele gramaticale sunt floare la ureche pe langa greseala ta jenanta.
Cauti prepozitii lipsa in frazele mele ca sa-ti ascunzi prostia incredibila? Am un post mai lung mai sus, acolo nu ai gasit nimic gresit? Mai verifica o data. Poate gasesti ceva.

lasa draq' istoria. asta-i hobby si nu profesie. majoritatea autorilor de specialitate de istorie militara, ce-i gasesti (i-ai gasi daca ai avea bani, ceea ce intoarce la punctul de plecare) la osprey etc. au alte joburi principale, ca tre' sa-si finanteze hobby-ul pe alte cai. a studia istorie la facultate (in special in romania) e o pierdere de vreme, mai ales daca ai focus pe istorie militara. mai toate cartile de specialitate is publicate in engleza si daca n-ai bani, n-ai de unde sa ai access la ele. il stiu pe unu care-i specializat pe uniforme de sec 18. o dat un sac de bani pe parcursul anilor pe documentatie de specialitate, care n-o gasesti in biblioteci de universitate nici macar in germania. are un alt job serios cu care finanteaza hobby-ul. doar nevasta-sa traieste oarecum indirect din asta, ca-i croitoare si face haine de epoca pentru re-enactment.

 V_i_c_t_o_r, on 04 ianuarie 2016 - 10:27, said:

Deloc. Nu mi se pare ca are nicio boala psihica ce tine de psihiatrie. E o diferenta intre lipsa de incredere in sine - oricat de acuta ar fi - si schizofrenie, de exemplu.

Termina facultatea asta `de rahat`. Devino profesor.
Banii nu sunt totul. Nu alerga dupa ei sa impresionezi vreo fata sau sa le demonstrezi alora ceva. Nu merita.

Ca sa supravietuiesti trebuie sa o arzi putin ghidus asa. Si mai da-i in pwla pe toti ratanii de bani gata si toate cacacioasele ce nu se mai sufera. Timiditatea asta e un defect.

rick22 Am citit in intregime povestea ta si inainte de orice analiza sau sfaturi, da-mi voie sa-ti spun ca te exprimi foarte bine, ai vorbit coerent, la subiect. Eu NU te vad deloc ca o persoana slaba, caruia ii e frica sa ia decizii, din contra: consider un act de curaj faptul ca ti-ai postat povestea vietii tale aici si ca vrei sa te consulti cu alte persoane care au trecut prin situatii similare, pt a schimba viata ta in mai bine.
In ceea ce priveste sfaturile, am sa-ti spun parerea mea:
- o pondere mare in viata noastra este MEDIUL in care traim: Daca la scoala ai avut nesansa sa fii inconjurat de oameni necivilizati, tigani (nu am o problema cu etnia, ci cu comportamentul lor) sau alte non-valori, este usor de dedus cu ce fel de probleme te vei confrunta. Cu alte cuvinte: "Cand te bagi in troaca porcilor, te mananca porcii"
O scoala civilizata cu copii educati, provenind din familii bune este greu de gasit in Romania, iar sansele de a avea probleme in acest mediu elevat scad considerabil.
Nu este vina ta ca ai fost nevoit sa inveti intr-un mediu toxic, cu oameni de la care nu ai avut nimic bun de invatat.
Nu este atat vina ta, cat a mediului!
- Ideea EMIGRARII este una valabila, insa pt asta e nevoie de un partener de viata, de bani si de o meserie practica.
Ti-o spune un om care a trecut prin asta si cunoaste ce greu este sa fii singur intr-o tara straina  (aveam 25 de ani cand am plecat sa muncesc in Anglia in domeniul IT).
Ai nevoie si de o suma de bani cu care sa incepi viata acolo (gandeste-te ca incepi totusi de la 0)
In consecinta, poti incepe sa aduni bani inca de pe acum, dar nu lasa foarte mult timp sa treaca: concretizeaza acest pas de a emigra inainte de 30 de ani. Pe urma, va fi daca nu imposibil, atunci foarte greu.
Iti recomand 1. SUA, 2. UK, 3. Olanda
- In nici un caz nu iti recomand sa ajungi la escorte, vei intra intr-o lume dubioasa care-ti va aduce si mai multe probleme. Stai departe de asa ceva! Este o alta "troaca de porci". Idem si despre cluburi (cu exceptia celor selecte)
- Iti recomand sa-ti cauti un partener de viata, pe care sa te poti baza si cu care sa poti discuta problemele tale. Cauta pe internet, fa excursii locale, inscrie-te la o agentia matrimoniala care organizeaza intalniri pt cei singuri. Poti incerca chiar sa te inscrii pe site-uri internationale de matrimoniale, in care ai sansa sa cunosti lume.
Nu costa nimic, este gratuit sa-ti faci un profil! Da-ti cat mai multe sanse!
- NU cauta frumusetea la o femeie, cauta calitatile ei de sotie! Frumusetea trece, calitatea omului ramane!
- Nu cred ca este cazul de consultat un psiholog / psihiatru - problemele tale nu sunt chiar atat de grave, foarte multa lume s-a confruntat cu ele in trecut.
Inca ceva: au fost oameni care au suferit adevarate traume in viata lor, au asistat la moartea parintilor lor, au fost abuzati, au fost abandonati de parinti, au crescut prin orfelinate sau pe strada, etc... Acestea sunt doar cateva exemple de cazuri cu adevarat grave care au nevoie de consiliere.
- Prietenii adevarati sunt greu de gasit, prieteniile se tin cu bani, concesii, ajutoare si timp - nu le ai, lumea iti va intoarce spatele! Asa ca nu iti recomand sa te focusezi pe prietenie in viata - este o himera!
- Facultatea pe care o urmezi - istoria - nu este o optiune chiar atat de rea, daca ai fi in SUA, de exemplu. Intereseaza-te daca aceasta diploma obtinuta in Romania se va echivala in tara unde doresti sa emigrezi. Ai sanse MULT mai mari sa profesezi acolo, decat aici.
- Nu te lasa intimidat de ideea de a fi sclav in alta tara : toti suntem sclavi pana la urma, toti trebuie sa muncim undeva, dar macar sa fie pe bani seriosi.
- Ca idei de afaceri (in paralel cu scoala) ce poti sa le incepi cu un buget limitat: Cumpara lucruri din strainatate si eventual revinde aici (cu un comision adaugat). Incepe cu sume mici, sa nu pierzi mult daca nu iti merge.
- Ideea unui butic nu este profitabila, acum lumea cauat mall-urile mari. Chiar si la sate, nu prea merge acest tip de afacere.

In concluzie, ce pot sa spun: CAPUL SUS! Viata merge inainte si mai important decat orice : nu iti pierde stima de sine, nu fi atat de interesat de parerea oamenilor, exprima-te liber si NU te impiedica de trecut! Ia-l ca pe o experienta de viata, ca pe o carte al carei capitol tocmai l-ai terminat de citit! Incepe un nou capitol!

Edited by mayte_22, 04 January 2016 - 14:10.

Cati ani are pana la urma?
Ca pana in 25 numai la calitatile de sotie te gandesti...

Edited by eStev, 04 January 2016 - 14:14.

Nu inteleg de ce romanii au o parere proasta despre psiholog . Sau de ce atat de multi nu sunt in stare sa faca diferenta intra psiholog si psihiatru . In strainatate nu e deloc o rusine sa mergi la psiholog , de fapt psihologul este asa de important incat este angajat in firme si decide pe baza unor intalniri , analize ( cum ti-ai aranjat biroul , daca esti dezordonat sau nu , daca comunici cu colegii sau nu ) daca meriti o promovare sau nu . Si e foarte bine . Ca sa ajungi manager trebuie sa fii in stare sa legi 2 cuvinte cu ceilalti si sa iti asumi responsabilitatea si pentru ce fac ei. Strange bani si in loc sa ii dai "pe propria plantatie" du-te la psiholog , o sa te ajute super mult , in special ca majoritatea joburilor de dupa facultatea de istorie (ghid , profesor) constau in interactiunea cu lumea . Tre sa stii sa le atragi interesul , sa-i privesti in ochi , sa le intorci cateodata ironiile .

Romanul e obisnuit sa faca totul singur , si ori face cacatul praf ori isi mananca timpul aiurea . Uita-te la straini , oamenii in timpul liber se relaxeaza, au un hobby , se distreaza, petrec timp cu ceilalti , nu stau sa spele geamuri sau sa aspire, nu , platesc pe cineva pentru asta . Romanul nu stie ce e aia menajara, mecanic , mester , specialist hardware sau psiholog . Nici doctor nu prea stie ce e, mare parte din romani se trateaza "dupa ureche" , si d-abia cand o beleste se duce la doctor  . Romanul e perfect . El le stie si le face pe toate .

Ideea asta despre femei si bani mi se pare deplasata , chiar misogina . Uitati-va sa vedeti ajutori de ospatari (1400 lei) cu iubita/ nevasta si ingineri / it-isti / brokeri cu salariu de peste 5200 lei sa zicem ( deci triplu)  cum raman virgini si sedentari la 40 de ani .  Banul nu e un magnet , nu stai cu mia de euro in buzunar cand mergi pe starada si incep femeile sa te urmeze pana ajungi acasa . Tre' sa fii in stare sa legi 2 cuvinte , sa spui o gluma , sa o privesti in ochi , nu sa te apuci sa o jignesti cum ai facut tu cand iti dadeai seama ca nu faci fata la o discutie sau ca avansurile nu merg .

Edited by VladBtz, 04 January 2016 - 15:44.

Quote

nu-i trebuie nici o nevasta sa emigreze. un job ii trebuie, dar asta-i problema mult mai serioasa, avand in vedere ca-i la facultatea de istorie si in rest nu prea stie nimic care sa fie util cuiva (care ar plati bani pentru asta). asta-i punctul unde trebuie umblat. dupa ce-i in stare sa-si autogestioneze viata in mod decent, o sa fie si nitzel mai sigur pe el, ceea ce se va transforma in atractivitate sporita la femei, fata de cum e acuma. unde mai pui ca daca ai bani, te poti imbraca ca atare si haina il cam face pe om, dupa cum a aflat si el din spusele lui proprii.

Edited by Pengoon, 04 January 2016 - 15:43.