Cum a încercat Tito să-l convingă pe Stalin să-i cedeze Timișoara și Reșița

La începutul lunii ianuarie 1945, a avut loc o vizită la Moscova a unei delegații oficiale iugoslave conduse de Andrija Hebrang, trimisul special al lui Tito. Istoricul bănățean Mircea Rusnac a povestit pe blogul său despre o întâmplare destul de puțin cunoscută, de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când liderul iugoslav Iosp Broz Tito (1892-1980) a încercat să obțină Timișoara și Reșița. Statele învingătoare în război emiteau pretenții, de multe ori nejustificate, asupra unor importante teritorii aparținând vecinilor lor. „Regimul comunist al lui Tito, mimând o supunere oarbă față de Stalin și de Uniunea Sovietică, factorii principali de putere în zonă în acel moment, încerca să își asigure o substanțială lărgire a granițelor în dauna aproape a tuturor vecinilor, inclusiv a unora, ca România, cu care popoarele iugoslave trăiseră în bună înțelegere până atunci. Astfel, regimul titoist urmărea să ocupe Istria și Trieste de la Italia (reușind în cea mai mare măsură), Carintia de la Austria, Macedonia de la Bulgaria, Epirul și Tesalia de la Grecia și intenționa să anexeze întreaga Albanie, care urma să se contopească cu Kosovo într-o republică albaneză în cadrul noii federații comuniste. Față de România, conducerea iugoslavă se arăta tot mai interesată de Banat, unde locuia și o importantă minoritate sârbo-croată”, susține Mircea Rusnac. La începutul lunii ianuarie 1945, a avut loc o vizită la Moscova a unei delegații oficiale iugoslave conduse de Andrija Hebrang, trimisul special al lui Tito.

Hebrang a emis în numele guvernului său pretenții la zone din Ungaria (Pécs și Baja), Austria (Carintia), Italia (Istria cu Trieste, Pola și Fiume). Șerban Voicu a menționat: "În privința României, Hebrang a vorbit despre necesitatea de a încorpora Iugoslaviei anumite zone din regiunea Timișoara, incluzând orașul Timișoara: exista acolo un județ cu o populație exclusiv sârbească, în timp ce orașul avea o populație preponderent germană, astfel că putea fi, de asemenea, încorporat la Iugoslavia".

Mirat de amploarea revendicărilor iugoslave, Stalin i-a răspuns lui Hebrang: “Dacă se va întâmpla asta, atunci veți fi la cuțite cu România și Ungaria și veți avea de luptat cu lumea întreagă; o astfel de situație ar fi absurdă”
Istoricul Mircea Rusnac subliniază faptul că, în momentul discuțiilor din 8 ianuarie 1945, România încă nu avea un guvern comunist, prim-ministru fiind în acea perioadă generalul Nicolae Rădescu.

Totusi Stalin se pare ca a fost relativ corect fata de Romania. Nu a pus botul la propaganda sarbilor.

Mie nu mi-e nici un ''mare'' simpatic.
Foarte generos din partea lor sa ne ia doar o parte din teritoriu...