întrebări Hidraulice -Cum se aleg Distribuitoarele, cum se alege diametrul tevii ..?

Spre rușinea mea, deși am absolvit o facultate tehnică, nu am reușit să aprofundez tot ceea ce mi-ar fi fost util în activitatea mea actuală, așa că am mari lacune la acest capitol. De aceea apelez la voi, cu rugămintea să mă lămuriți și pe mine în următoarele probleme:
1. dacă am o instalație hidraulică (caz concret, ieșirea de apă caldă dintr-o centrală) care generează un anumit debit și o anumită presiune, care ar fi motivul pentru care trebuie să pun o conductă de 3/4" sau chiar mai mare, atît timp cît ieșirea din ea (din centrală) se face pe 1/2" ? Care sînt avantajele folosirii unei conducte de 3/4" după ieșire? ... și care ar fi dezavantajele folosirii unei conducte de 1/2" după ieșire?
2. Cum se calculează distribuitoarele? ... mă refer la dimensionarea lor (ieșirile în funcție de intrare).

Mulțumiri anticipate.


P.S. Scuze dacă nu am fost prea clar în expunerea dilemelor mele.

1. la intrarea intr-o centrala sau orice schimbator de caldura vei gasi un diametru inferior celui de lucru pentru marirea vitezei de circulatie a fluidului si deci a eficientei schimbului de caldura.Nu se merge cu acelasi diametru redus deoarece pe distante ceva mai lungi pot aparea zgomote si pierderi ce sunt direct proportionale cu viteza de circulatie.Asadar,aceasta este explicatia "ïngustarii" diametrului la intrare/iesire

2. formula de calcul a distribuitorului (diametrului) este 5 * radical(Q sursa termica), unde Q este exprimat in KW si diametrul rezulta in mm.pentru diametre intrare/iesire se aleg din diagrame si tabele de specialitate,in functie de consumul de sarcina termica al fiecarui radiator(consumator)

detaliile date de katamaxx sunt valabile, mai ales cele legate de distribuitoare. Mai multe poti gasi in documentatii de proiectare de la fabricantii de teava sau producatorii de distribuitoare (in general, documentatiile de proiectare ale producatorilor seriosi inlocuiesc cu succes manualele din scoala   ).

Chestiunea cu diametrul iesirii de la centrala e aceeasi cu cea a diametrului conductelor in general ...parerea mea. Adica n-are nici-o legatura cu centrala in sine, ci cu ce debit poate sa "duca" o teava la un anumit diametru.
-intr-adevar, ingustand diametrul creste viteza de circulatie, implicit si pierderile de sarcina cresc si la un moment dat apar si zgmote.
-atasez diagrama unei pompe Wilo: pe grafic apar 3 pompe (RS 15, RS25 si RS30), e vorba insa de aceeasi pompa cu corpuri de fonta de dimensiuni diferite: 1/2", 1" si 1 1/4"
-desi RS30/6 e identica cu RS25/6 e totusi mai scumpa decat aceasta pt. ca are corpul pompei (din fonta) mai mare. Mai multa fonta >>mai multi bani. Pai si de ce as pune atunci RS30/6 in loc de arhicunoscuta RS25/6 .. Ia uitati-na la viteza de circulatie (in partea de sus a pozei).
-in instalatiile mici se merge in general cu viteze pana in 1 m/s

Revenind la iesirea centralei si instalatia de apa calda: nu e deloc gresit sa o executi pe toata pe 1/2" (e chiar uzual).. Unii instalatori pun pexal de 16 -ia vezi cat e diam. interior la pexal-ul de 16..
-insa cu cat va fi mai mare diametru, cu atat furnizarea apei calde la presiuni scazute de apa rece va functiona mai bine..

Recomandare: teava de cupru de 18.

Edited by scheleton, 06 April 2010 - 19:50.

 raduk, on 6th April 2010, 19:16, said:

Eu zic sa folosesti 16 linistit ptr. ACM SI AR fiindca oricum diametrele de intrare in baterii sunt oricum mult mai mici. Probabil exista impresia ca o teava de diametru mai mare se va comporta ca un acumulator si va avea o cantitate mai mare de apa care sa poata fi distribuita ceea ce nu prea e valabil in cazul instalatiilor de mici dimensiuni(rezidentiale)...va fi doar un acumulator de ACM care se va raci si va trebui sa astepti citeva secunde in plus ca sa vina apa calda.
Si vb lui schele daca o CT face x litri/sec sigur nu va face mai mult daca pui o teava mai mare.

 raduk, on 6th April 2010, 19:16, said:

1) Pierderile hidraulice pe teava de 1/2 (cu 13 diam. interior) sunt de cca. 36 m (3.6 atm) la 100 metri de conducta metalica noua si debit de 1 mc/h. Dupa ce apar depuneri pe tevi se pot dubla pierderile hidraulice.
Deci la o teava veche cu lungimea de vreo 20 metri, coturi, robineti etc poti pierde si 2 atmosfere la debitul asta, care e cam mare cei drept.
Datele sunt dintr-o carte mai veche.

In cazul asta si daca ai doua baterii inseriate cred ca poti ramane lejer fara apa calda la dus   daca deschide sotia (de obicei asa suntem pedepsiti) robinetul de la bucatarie care e langa centrala. Cred ca asta e neajunsul principal, ai o diferenta mare de presiune intre apa rece si cea calda la ultimul consumator (oricum o sa ai ceva diferenta dar macar scapi cu o pedeapsa mai "calduta") .

Parerea mea e sa mergi cu 3/4", parca scad de vreo 4 ori pierderile in cazul asta, o sa verific acasa.

Dacă la primul punct am înțeles despre ce este vorba, la punctul 2 discuția a "preluat" aspecte de la cea de la punctul 1 (puteri calorice etc.) și aici m-am pierdut...
Așa că revin cu întrebarea "Cum se calculează distribuitoarele? ... mă refer la dimensionarea lor (ieșirile în funcție de intrare).", dar fără a se lua în calcul aspecte termice... să spunem că este vorba doar de debite și presiuni pentru o banală aducție de apă.

Încă o dată, vă mulțumesc pentru timpul pe care l-ați irosit pentru a-mi răspunde.

Salut Radu,

O analogie simpla e cea electrica. Rezistenta hidraulica ~ Rezistenta electrica. Presiune ~ Tensiune. Debit ~ Intensitate Curent. Se poate aplica legea lui Ohm si Kirchoff pt circuite.

Cu cele de mai sus, raspunsurile devin:

1. Pe magistrala de apa, rezistenta trebuie sa fie neglijabila fata de rezistenta sarcinii maxime (sau a celui mai defavorabil caz). Ca idee nu conteaza numai diametrul conductei ci si rugozitatea + nr de coturi (schimbari de directie). Iarasi, estimativ, un cot la 90grd ~ 1 m de teava.

In practica rezistentele consumatorilor nu se cunosc (insa se pot determina usor, cu un manometru + debitmetru) asa ca toata lumea prefera sa supra-dimensioneze.

In cazul prezentat de tine, daca lungimea echivalenta a traseului e sub 10m, as merge cu teava de 1/2. Peste 10m, 3/4. In plus, in majoritatea centralelor este un restrictor puternic in valva cu 3 cai (actuatorul hidro cu capsula) sau in schimbator (la bitermice). Doar la modelele mai pretentioase rezistenta e neglijabila. Iar rezistenta se poate masura si ea usor.

2. Distribuitoare - au rolul unui element de echilibrare (2 rezistente reglabile care fac sa fie debitele comparabile). De aici rezulta ca trebuie sa stii rezistenta echivalenta a fiecarei ramuri inainte de a sti ce (si cum) vrei sa echilibrezi.

Daca e vorba doar de un distribuitor de debit chior (gen T sau Y) atunci regula e ca ramurile secundare sa fie mai mici cu o treapta fata de aductiune (de ex 2 iesiri de 1/2 -> intrare de 3/4).

Cam asta ar fi in 2 cuvinte. Daca ai nevoie de mai mult, cel mai simplu e sa modelezi cazul tau prin analogia electrica, insa iti trebuie parametrii componentelor. Din ce am vazut insa, nimeni nu isi bate capul pt instalatii casnice sau de birouri cu asa ceva... estimam, factor de acoperire, gata!

 cipaul, on 7th April 2010, 09:34, said:

pai da, exista niste nomograme de calcul pt. mai toate tipurile de teava.

 raduk, on 2nd May 2010, 16:57, said:

cum se calculeaza Buteliile de egalizare am vazut aici -le-am adus in discutie pt. ca multi vad ca le confunda cu distribuitoarele..
(mai nou am vazut trecut intr-un Proiect Butelie egalizare cu distribuitor incorporat.. am cerut la producator un astfel de produs, si desi acesta se lauda ca face cam tot la comanda, asa ceva a refuzat sa faca..).

Buna ziua, sunt proaspat absolvent al facultatii de Constructii si Instalatii si m-am angajat la o firma care se ocupa cu reteaua publica de distributie si canalizare a orasului.
Am primit o cerere de bransament si racord din partea primariei care isi doreste sa se lege la conductele noastre. Ce tine de proiectat am rezolvat... imi doresc doar sa ma ajutati cu determinarea diametrelor conductelor de bransare si racord... Pana acum am avut intr-o luna cereri doar de la beneficiari obisnuiti care cereau aceleasi lucruri... Le tranteam 2 camine in proiect (unul de apometru unul de canal), conducta de bransament o faceam tip (pehd dn 25 sau 32), iar cea de racord (PVC SN 4 DN 160). Acum mi-e frica ca voi face o prostie mai mare ca mine, iar directorul tot ma bate la cap sa fac proiectul. Situatia este prezentata in figura de mai jos, + o solutie gandita de mintea mea de proaspat absolvent. PRECIZEZ CA MANUALUL DE INSTALATII S, NU MI-A FOST DE AJUTOR APROAPE DELOC. Orice idei, sugestii sunt bine venite... multumesc mult!

 floky21, on 13th October 2011, 14:41, said:

http://www.termo.utc...r/conducte.html

 gelunechifor, on 13th October 2011, 14:51, said:

ma bucur mult ca mi-a raspuns cineva, totusi:
1. din ce am citit acolo... in mare se refera la instalatiile frigorifice, dimensionarea o pot face dupa acea formula?
2. m, [kg/s] - debitul masic de agent de lucru care circula prin conducta considerata, (reprezinta debitul cerintei de apa ?) daca da. acesta cum il pot afla. in manualul instalatorului nu am gasit nicaieri bazin de inot, sau piscina, ceva cu care sa asimilez... (am gasit.. : locuinte, cladiri de birouri, hotel cinema, s.a.), sau poate nu ma uit unde trebuie... un mic "help" in plus? daca ai nevoie de oricefel de informatie legata de lungimea conductei de bransament (9 m), lungimea conductei de racord (12 m), pe cererea de proiectare nu am scris decat urmatoarele: punct de consum: bazin - inot, nr. wc: 5, nr. lavoare: 5, nr. dusuri: 5, nr. persoane angajati: 5. informatii care imi vor folosi la emiterea avizului definitiv de bransare racordare, + o schema de amplasare si informatia ca bazinul ar avea 25x12.5x1.8 (probabil de unde determin volumul). ANY IDEAS?

 floky21, on 13th October 2011, 14:41, said:

Fratilor, da voi ce invatati mai nou la scoala? Si ne mai miram de ce uni instalatori comenteaza ca proiectele sunt facute doar de forma. Cum sa calculezi teava de apa dupa formulele pentru agent frigorific?

Din cite am inteles eu, tu sti sa dimensionezi teava, insa nu sti sa stabilesi consumul necesar cladiri. Piscina de care este? Una obisnuita sau una cu luciu de apa, adica una care are filtre si apa este recirculata fara sa fie nevoie sa fie schimbata decit o data pe an?
Hai sa vedem si altfel problema: Piscina de 25x12.5x1.8, are un volum de ~560mc. Daca va trebui sa schimbam apa, trebuie sa ne gindim in cite ore se goleste piscina si in cite ore vrem sa o umplem. Este foarte posibil ca beneficiarul sa vrea sa faca aceasta operatiune intr-o singura noapte. Adica in 12h sa schimbe toata apa. Presupunem ca 6h va lua golitul si 6h umplutul piscinei. In acest caz ai nevoie de un debit de 560mc/6h=~93mc/h. Asta inseamna cam ~1.500 litri/minut.
Poti asigura un debit asa de mare?

Edited by florin71_skoda, 13 October 2011 - 18:26.

 florin71_skoda, on 13th October 2011, 18:26, said:

Pai lucrez la firma care detine reteaua de alimentare cu apa a orasului, deci (cred) ca nu se pune problema ca noi, sa ii asiguram debitul necesar... ma bucur ca mi-ai dat un raspuns "lucid", acum te intreb.... conducta de bransament de la caminul care o sa il proiectez pe terenul respectivului (unde am precizat CA pr, pe desen), pana la conducta din strada OL200, ce diametru ar trebui sa aiba pentru a acoperi debitul sa acopar necesarul calculat de tine mai sus. Dar conducta de racord la canal, as aprecia foarte mult sa imi spui 2 diametre pentru aceste conducte, si cum ai facut acest lucru, lucrez de o luna aici, e primul meu job... si asta probabil voi face toata viata, si ghici... nu am la cine sa apelez... toti ma bat la cap ca am terminat o facultate, si meseria se fura, nu se invata! (stii cum e cu noii angajati, pe de alta parte directorul ma inebuneste sa fac odata proiectul).
multumesc anticipat.

Si inca ceva. cred ca este posibil ca apa bagata in bazin, sa stea acolo linistita o saptamana, (clorinata, s.a.)... deci intr-o luna bazinul sa fie umplut de 4 ori.
sa spunem ca beneficiarul vrea sa isi faca plinul de 4 ori pe luna, iar durata de umplere sa fie undeva in jurul la 10 ore    =>    560 mc/10 h, ~46 mc/h, ~0.76mc/min ~760 l/min => qc ~12.6 l/s. Am luat iar manualul de instalatii si am gasit pe o nomograma pentru dimensionarea conductelor din polietilena, functie de qc si viteza recomandata, mi-ar da un PEHD DN 125 mm, cu o pierdere de sarcina unitara i ~ 150 pa/m.

Va rog mult pe cei experimentati, sa va spuneti parerea! Fac bransamentul din reteaua noastra din zona, OL 200, cu un PEHD 125?
PARERI...

 floky21, on 14th October 2011, 08:50, said:

Formula de continuitate este S=Q/V
s=sectiune
q=debit
v=viteza
Caut un tabel cu ,corespondenti debit/diametru/viteza/pierdere hidraulica si o sa ti-l pun aici.
Aaa si poate te ajuta si asta:
 a_43_d_6_1281074256612_pipelife_pragma_dimensionare_hidraulica_pdf.pdf   895.03K   134 downloads

Edited by scheleton, 14 October 2011 - 09:34.

Ti-am pus si tabelul in PM.
Ramii dator cu o lada de bere
Viteza de calcul se ia de obicei intre 0,8 si 1,2

Edited by gelunechifor, 14 October 2011 - 09:03.