4 februarie 1948 - Ziua în care România a devenit unul dintre sateliții Moscovei

La 4 februarie 1948, a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală româno-sovietic, care consacra satelizarea României de către URSS.
La 4 februarie 1948 reprezentanṭii unei Românii ocupate de trupe sovietice semnau la Moscova Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală cu U.R.S.S., cu valabilitate de 20 de ani. Printre prevederile sale înrobitoare era prevăzută ṣi obligativitatea consultării guvernului sovietic în toate problemele de politică externă.
Prin acest act, România era împiedicată să promoveze o politică externă proprie; relaṭiile sale diplomatice cu alte state în afară de cele „frăṭeṣti” deveneau inexistente. Cel puṭin până la mijlocul anilor ‘50, izolarea ṭării noastre a fost aproape completă. Orice decizie sovietică era îndeplinită fără cârtire. Un prim exemplu de aliniere a fost în 1948 când s-a produs ruptura dintre sovietici ṣi iugoslavi. Evenimentul a transformat România într-unul dintre principalele centre ale campaniilor împotriva lui Tito.

TRATATULi din 4 februarie 1948 de prietenie, colaborare și asistență între Republica Populară Româna și Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice'', publicat în Monitorul Oficial nr. 45, din 24 februarie 1948:

''Prezidiumul Republicii Populare Romane și Prezidiumul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice,
Dorind sa consolideze raporturile prietenești dintre România și Uniunea Sovietica,
În dorinta de a întreține strânsã colaborare dintre ele, în interesul intaririi pãcii și securitãții generale, în conformitate cu scopurile și principiile Organizației Națiunilor Unite.
Încredințați ca întreținerea prieteniei și a bunei vecinãtãți dintre România și Uniunea Sovietica, corespunde intereselor vitale ale popoarelor ambelor State, și va contribui în chipul cel mai bun la desvoltarea lor economicã,
Au hotãrât în acest scop sa încheie prezentul Tratat și au numit în calitate de împuterniciți ai lor:
Prezidiumul Republicii Populare Romane pe d-l Dr. Petru Groza, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romane,
Prezidiumul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice pe d-l Viaceslav Mihailovici Molotov, loctiitor al Președintelui Consiliului de Miniștri și Ministru al Afacerilor Strãine al Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, care, dupã ce au schimbat deplinele puteri, gãsite în buna și cuvenitã forma, au convenit, asupra celor ce urmeazã:

ART. 1
Inaltele Pãrți Contractante se obliga sa ia în comun toate mãsurile care se afla la dispoziția lor, pentru înlãturarea oricãrei amenințãri de repetare a agresiunii din partea Germaniei sau oricãrui alt Stat care s-ar uni cu Germania, direct sau în oricare alta forma.
Inaltele Pãrți Contractante declara ca ele intenționeazã sa participe în modul cel mai sincer la toate acțiunile internaționale, având drept tel asigurarea pãcii și securitãții popoarelor și vor aduce intreaga lor contribuție la realizarea acestor înalte sarcini.

ART. 2
În cazul când una din Inaltele Pãrți Contractante va fi antrenata într-un conflict armat cu Germania, care ar incerca sa reinoiasca politica sa de agresiune, sau cu oricare alt Stat, care, direct sau în oricare alta forma, s-ar uni cu Germania în politica sa agresiva, atunci cealaltã Inalta Parte Contractantã va da imediat Partii Contractante, antrenate în conflict, ajutor militar și de alta natura, prin toate mijloacele aflate la dispoziția sa.
Prezentul Tratat va fi infaptuit în concordanta cu principiile Chartei Organizației Națiunilor Unite.

ART. 3
Fiecare dintre Inaltele Pãrți Contractante se obliga sa nu încheie nici o alianta și sa nu ia parte la nici o coalitie și nici la acțiuni sau mãsuri îndreptate impotriva celeilalte Înalte Pãrți Contractante.

ART. 4
Inaltele Pãrți Contractante se vor consulta între ele cu privire la toate chestiunile internaționale importante, care ating interesele celor doua pãrți.

ART. 5
Inaltele Pãrți Contractante declara ca vor acționa în spiritul prieteniei și al colaborãrii, în scopul desvoltarii mai departe și al intaririi legãturilor economice și culturale dintre ambele State, urmând principiile respectului reciproc fata de independenta și suveranitatea lor, precum și al neamestecului în treburile interne ale celuilalt Stat.

ART. 6
Prezentul Tratat va rãmâne în vigoare timp de 20 de ani, dela data semnãrii lui. Dacã una din Inaltele Pãrți Contractante, la sfârșitul acestei perioade de 20 de ani, nu declara cu un an înaintea acestui termen dorinta sa de a denunta Tratatul, acesta va rãmâne în vigoare pe încã o durata de 5 ani, și astfel de fiecare data, pana când una din Inaltele Pãrți Contractante nu va preaviza în scris cu un an înainte de expirarea perioadei de 5 ani în curs, intenția sa de a face sa înceteze valabilitatea lui.

Prezentul Tratat intra în vigoare imediat dupã semnarea lui și urmeazã a fi ratificat în termenul cel mai scurt cu putinta. Schimbul instrumentelor de ratificare se va face la București, în timpul cel mai apropiat.
Drept care împuterniciții au semnat prezentul Tratat și au aplicat sigiliile lor.
Întocmit la Moscova la 4 Februarie 1948, în 2 exemplare, fiecare în limbile romana și rusa, ambele texte având putere egala.
Din împuternicirea Prezidiumului Republicii Populare Romane
Dr. PETRU GROZA
Din împuternicirea Prezidiumului Sovietului Suprem, al U. R. S. S.
V. MOLOTOV''

4 februarie 1948 - Ziua în care România a devenit unul dintre sateliţii Moscovei

Nu au avut acordul nimanui .In acordurile de atunci , rusii au promis  alegeri libere in aceste tari si nu s-au tinut de cuvant

Nu-i adevarat. Cerintele lui Stalin incepeau cu punctul cel mai important, anume: Instalarea in tarile din "zona tampon" a unor guverne provizorii agreate de sovietici, guverne care urmau, conform intelegerii, sa organizeze alegeri libere. Astfel ca Roosevelt si Churchill stiau dinainte de semnare ca Stalin nu va permite alegeri cu adevarat libere si prin urmare acele tari erau condamnate la sclavie sovietica. Apoi vin o serie de circumstante mai mult sau mai putin credibile. Betiile lui Churchill cu Stalin. Starea precara a sanatatii lui Roosevelt sau faptul ca sotia sa sau chiar si el simpatizau cu miscarile de stanga din SUA. Zic unii ca Roosevelt era chiar un fan declarat al lui Stalin. Ma rog. Teorii. Cert este ca alegatorii din occident  isi doreau sfarsitul razboiului iar liderii lor nu puteau sa nu le faca pe plac.

Sunt convins insa de un lucru , ca nimeni nu banuia ce avea sa se intample in est la momentul respectiv .

. Sunt convins insa de un lucru , ca nimeni nu banuia ce avea sa se intample in est la momentul respectiv .

Nu au avut acordul nimanui .In acordurile de atunci , rusii au promis  alegeri libere in aceste tari si nu s-au tinut de cuvant , bineinteles .

Rusii au promis alegeri libere , asa e in tratat . Daca rusii n-au respectat asta , cum sa fie vinovati altii ? E un viciu de gandire .

Ai uitat sa precizezi si unde a inceput totul- la Ialta, unde stimabilii americani si englezi ne-au vandut lui Stalin ca la piata: