De ce credeti ca are are omul nevoie de Dumnezeu?

dacoroman2310, on 07 ianuarie 2015 - 21:05, said:

Tu nu ești capabil sa înțelegi ce am spus? Te-am contrat la aberațiile pe care le-ai înșirat.

dacoroman2310, on 07 ianuarie 2015 - 21:05, said:

Raspunsul lui RUN_SLOWLY e o dovada ca intrebarea din topic nu e puerila deloc, pentru ca parerea lui reprezinta punctul de vedere ateu/agnostic. Tu ai gandirea formata pe ideea asta ca Dumnezeu e indispensabil; pai topicul asta iti cere sa gandesti liber, deci sa renunti la ideile preconcepute si sa explici unuia ca RUN_SLOWLY de ce crezi tu ca are nevoie de Dumnezeu. Nu sa-i spui ca e la mintea cocosului ca are, dar fara sa dai motive... asta arata doar bigotism.

Edited by kruger, 08 January 2015 - 11:26.

kruger, on 08 ianuarie 2015 - 11:25, said:

...pe aici umblă şi persoane care nu şi-au scos încă buletinul.

Idea că apa e udă e şi ea preconcepută?
Scriptura spune în clar că Dumnezeu e calea, adevărul şi viaţa, alfa şi omega, şi că fără El totul e pleavă-n vînt şi aramă sunătoare. Nu e loc de polemizat. Cu un ateu/agnostic nu poţi să discuţi despre Dumnzeu decît în privinţa realităţii şi existenţei acestuia. Dacă treci de nivelul ăsta, genul de dezbateri ca din prezentul topic devin redundante.

RUN_SLOWLY, on 08 ianuarie 2015 - 00:58, said:

Flăcăiaş, dacă vrei să contrezi afirmaţii de genul ăsta, întinde-o la Polemici Spirituale. Aici se pleacă de la premisa validităţii teismului.

dacoroman2310, on 08 ianuarie 2015 - 12:18, said:

Deci argumentul tau forte e ca "asa spune Scriptura" si ti se pare ca asta ar trebui sa convinga si pe atei/agnostici?

kruger, on 08 ianuarie 2015 - 12:59, said:

Nu, nu mă urmăreşti. Eu dacă aş discuta cu un ateu sau un agnostic m-aş limita să vorbesc doar despre existenţa şi realitatea lui Dumnezeu. Dacă l-am convins că Dumenzeu e real şi că Biblia e Cuvîntul Lui, nu am nevoie să-i mai explic de ce are nevoie de el.

dacoroman2310, on 08 ianuarie 2015 - 13:06, said:

Smecheria e ca nu poti sa convingi pe cineva de existenta lui Dumnezeu. Pentru multi (daca nu toti), toata treaba asta va parea ca o investitie...ca trebuie sa creada in existenta lui Dumnezeu si sa traiasca dupa voia Lui. De ce ar crede cineva in Dumnezeu, in loc sa ramana la ideea: "Frate nu am destule dovezi... daca Dumnezeu exista, sa treaca pe la mine maine dupa serviciu sau cu un telefon in prealabil, ca sa discut cu El cateva chestii"  ?

dacoroman2310, on 08 ianuarie 2015 - 12:18, said:

Mulțumesc pt apelativul flăcăiaș. As mai vrea eu sa întoarcă anii..Titlul topicului e interpretabil. Dar nu voi mai intra in polemici cu tine, pt ca in multi ani de studiu psihologic am ajuns la concluzia ca persoanele religioase, indiferent de religie, nu pot fi întoarse din calea pe care și-au aleso. Pur si simplu e imposibil, ca e vorba de alah, dumnezeu, buda, baba cloanță sau zână măseluță, pt ei aceste personaje imaginare își au rădăcinile adânc înfipte in creier. Păcat, viață e prea scurta sa ne pierdem timpul cu credințe demne de epoca bronzului.

kruger, on 08 ianuarie 2015 - 13:31, said:

Chestia e că-i la mintea cocoşului că dacă există Dumnezeu, nimic nu e mai important pe lume decât apropierea de Acesta, de înţelegerea voiei Sale, deci e implicită dorinţa de apropiere de El în condiţii reale (adică exact în condiţiile arătate, dictate de El, căci asta este realitatea ultimă). Mie mi-e greu să înţeleg (deşi pricep totuşi, căci şi eu "am fost acolo", cu toate că nu-s aşa deştept ca mulţi) cum de un om inteligent şi educat poate să creadă ideea că totul a apărut spontan din nimic şi ... "a evoluat", când toate lucrurile arată o ordine, o programare, toate se supun unor legi care la rândul lor nu au cum să se autogenereze. Mie mi-a devenit evident astfel că la baza existenţei universului nu poate fi decât o inteligenţă creatoare, o entitate autosuficientă, atemporală, existentă prin sine. Dar am observat, din experienţa proprie, cel puţin 2 probleme care se contrapun înţelegerii acestei realităţi. Una constă din înclinaţiile individului, din micile motoare subconştiente care le dictează direcţia (cum ar fi confortul personal, statutul social, care pot fi periclitate de acceptarea adevărului aşa cum e el); alta ar fi infestarea mediului (educaţional) cu idei distorsionate, false despre fiinţa Atotputernicului Creator, infestare de care sunt resposabile religiile organizate şi care îndepărtează o minte raţională (dar indecisă pentru adevăr cu orice preţ) de acceptarea adevărului văzut ca şi condiţionat de aberaţiile pe care le propagă jdemiile de culte - la care se adaugă asaltul propagandistic extraordinar al acestui "evoluţionism", religia oficială a oricărui stat laic, turnat cu sila în capetele populaţiei din fragedă pruncie, amestecat în mai orice disciplină educativă şi prezentat cu tupeu fantastic drept realitate ştiinţifică, ceea ce este o minciună grosolană.
Dar treaba e că, din momentul în care omul depăşeşte aceste 2 probleme majore - impostura religioasă (şi religios-"ştiinţifică") şi mai ales impostura proprie în raport cu Adevărul - îi devine evidentă existenţa unui Dumnezeu. Dacă acea căutare a adevărului este sinceră, răspunsul la "cine este Acesta" vine inevitabil.

Robert180374, on 08 ianuarie 2015 - 22:56, said:

Dacă tu îmi spui cum a apărut dumnezeu (fără explicaţii puerile) , îmi schimb opţiunea şi trec de partea lui .

Robert180374, on 08 ianuarie 2015 - 22:56, said:

De ce nu există planete paralelipipedice sau diforme ?

Edited by genius, 09 January 2015 - 00:29.

genius, on 09 ianuarie 2015 - 00:29, said:

Trecând peste faptul că poţi să consideri puerilă orice explicaţie, dacă aşa vrei tu, eu spun că nu există nicio explicaţie pentru apariţia lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu "a apărut" ci pur şi simplu este dintotdeauna, independent de timp sau de orice formă de energie (care există doar pentru că au fost create de El).

genius, on 09 ianuarie 2015 - 00:29, said:

Pentru că (trecând din nou peste aluzia la "pueril") există evident o ordine, nişte reguli, legi care ordonează materia, energia, fenomenele în felul pe care-l observăm şi nu altfel.

Robert180374, on 09 ianuarie 2015 - 07:25, said:

Deci nu știi ...

Robert180374, on 09 ianuarie 2015 - 07:25, said:

Legile le face el .
Nu s-a plictisit de planete sferice (cu aproximație) ?
Mie mi se pare că dumnezeu nu are absolut nicio treabă cu universul/natura și am impresia că e cam limitat în legătura cu el/ea .

kruger, on 08 ianuarie 2015 - 13:31, said:

În cazul ăsta problema devine de ce are omul nevoie de credinţă şi e un pic mai complexă.

Probabil de-aia prozelitismul nu e OK şi trebuie respectată libertatea de conştiinţă a individului; fiecare să fie lăsat să creadă ce vrea şi ce poate.

genius, on 10 ianuarie 2015 - 06:20, said:

Păi ştiu, ţi-am răspuns doar: Dumnezeu nu "a apărut" ci El "este". Nu există "ceva" sau "cineva" care să fi putut cauza apariţia lui Dumnezeu, căci atunci acel "ceva" sau "cineva" ar fi în fapt Dumnezeu. Dumnezeu este singurul necauzat, ne-apărut din vreo origine, existent prin Sine absolut veşnic, dintotdeauna şi pentru totdeauna, El fiind cauza, originea, creatorul tuturor manifestărilor fizice sau de orice natură, a naturii însăşi. În momentul în care percepi un dumnezeu "apărut", cauzat, care are o origine, pur şi simplu te gândeşti la altcineva (o creatură) decât la Dumnezeu.

Robert180374, on 10 ianuarie 2015 - 12:39, said:

Păi şi explicaţia asta nu ţi se pare puerilă ?

genius, on 10 ianuarie 2015 - 12:44, said:

Nu ai ce discuta cu el. Merge pe aceiași mentalitate ca altul2. Auzi, dumnezeu exista prin sine însuși.)) wtf? Așa ceva e demn de făcut cruce si pt un ateu ))

RUN_SLOWLY, on 10 ianuarie 2015 - 12:47, said:

Îți faci cruce? Atunci ia-o pe-asta: universul cum există?

Italktome, on 10 ianuarie 2015 - 13:25, said:

Mai bine spui frumos că habar nu avem şi gata . Decât să vii cu prostii de genul "există prin sine însuşi" .
Asta e valabilă şi de o parte şi de alta .

Italktome, on 10 ianuarie 2015 - 13:25, said:

exista prin sine însuși )) habar nu am, il tine vreun zeu legat cu ata, un fel de păpușar.)