Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...
 teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN
 Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.
 Cost abonament clinica privata

Tremura toata, dar nu de la ro...

Renault Android

Recomandare bicicleta e-bike 20&#...
 

Tradițiile de anul nou românești

* * * * - 1 votes
  • Please log in to reply
254 replies to this topic

#37
terratec

terratec

    Troll hunter

  • Grup: Moderators
  • Posts: 12,036
  • Înscris: 02.03.2003

View Postcstrife, on 17 decembrie 2014 - 23:42, said:

Laskowa e în Carpații polonezi. Gorali carevasăzică. E interesant și cine-s goralii.

Gorali or fi romani dar cel care mână capra are alta uniforma. Nu e nici roman, nici polon.
Vad ca peste tot face parte din alaiul de colindatori.

#38
Velaxa

Velaxa

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,998
  • Înscris: 02.12.2012

View Postterratec, on 18 decembrie 2014 - 01:09, said:


Gorali or fi romani dar cel care mână capra are alta uniforma. Nu e nici roman, nici polon.
Vad ca peste tot face parte din alaiul de colindatori.

Din video-ul ce l-am postat eu? E evreu.

#39
Velaxa

Velaxa

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,998
  • Înscris: 02.12.2012
Cu greu găsești dansuri din Transilvania, poate ne spune cineva de prin Transilvania, cât de naturale au rămas tradițiile ,sau doar la spectacole mai poți să le vezi?
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/YbEdHzeNKuc?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#40
Morosanul

Morosanul

    Haiduc

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,043
  • Înscris: 12.12.2006
Sincer in afara de colindat nu cred ca a mai ramas mare lucru, din ce mi-au zis colegii.

Dar am o intrebare legata de colindat: cand si cum se merge la colindat in zona voastra ?
Pe la ce ora se porneste si cum se impart cetele ?

Pana cand se posteste in Ajunul Craciunului, si in general cum decurge seara ?


Am sa povestesc si eu, dar nu vreau sa va influentez :)

#41
Velaxa

Velaxa

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,998
  • Înscris: 02.12.2012

View PostMorosanul, on 21 decembrie 2014 - 21:47, said:

Sincer in afara de colindat nu cred ca a mai ramas mare lucru, din ce mi-au zis colegii.

Dar am o intrebare legata de colindat: cand si cum se merge la colindat in zona voastra ?
Pe la ce ora se porneste si cum se impart cetele ?

Pana cand se posteste in Ajunul Craciunului, si in general cum decurge seara ?


Am sa povestesc si eu, dar nu vreau sa va influentez Posted Image

În Timișoara se pleacă în seara de 24. Și pe 31 cu plugușorul, pe 1 dimineața cu sorcova.
La sat în județu Bacău pe 24 se merge cu,,, colinda, cu steaua pe 25, pe 31 dimineața cu plugușorul, seara pe 31 cu mascatu și uratu ( fiecare merge la prieteni și tot așa) și pe 1 dimineața mai merge cine mai vrea cu mascatu și cu sorcova.
Alaiu caprei în Bacău, pleacă pe 31 dimineața în comună(acolo se întâlesc toate caprele din satele din comună,un fel de festival), după se întoarce în capătu satului și merge la fiecare casă până pe 1 seara.

#42
Pagan14

Pagan14

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 460
  • Înscris: 21.07.2009
Scurt istoric:

CRACIUN, zeu solar indo-european, specific teritoriilor locuite de traco-daci, similar zeului roman Saturn si zeului iranian
Mithra. Determinativul de "mos" indica vârsta zeului adorat, care trebuie sa moara si sa renasca împreuna cu timpul
calendaristic la Solstitiul de Iarna. Divinitatea se naste împreuna cu timpul la Solstitiul de Iarna, traieste 365 de zile,
îmbatrâneste si moare pentru a renaste la începutul anului urmator. În Calendarul Pagân vârsta zeitatilor este apreciata prin
numararea zilelor de la nasterea Anului, numit, la Solstitiul de Iarna, An Nou. Craciun este un personaj cu trasaturi
bivalente: are puteri miraculoase, specifice zeilor si eroilor din basme, dar si calitati si defecte specifice oamenilor. Ca
persoana profana, este un om batrân, un pastor batrân cu barba de omat, vecin cu Mos Ajun, fratele sau mai mic.
Crăciunul relevă numeroase reminiscenţe folclorice de ordin mitologic, deoarece este sinteza tuturor solemnităţilor, cutumelor, datinilor şi riturilor ciclului păgân al Sărbătorilor de Iarnă, consacrate cultului soarelui şi, totodată, cultului morţilor.
Numele de Crăciun provine de la indo-europeanul kro-cul, adică butuc.
Ca divinitate arhaică, Bătrânul Crăciun este înfăţişat printr-un strămoş de o vârstă nedeterminată, pe chipul căruia timpul a încremenit - o fizionomie de mască milenară. Imaginea lui simbolică face parte iniţial din galeria arheilor divini ce au instaurat a doua gerontocraţie fratriarhală după modalul primei, cea a Fârtaţilor.
Crăciun este o făptură sacră care simbolizează prin excelenţă tipul creator, în care toate se făceau şi desfăceau. În mitologia geto-dacă este reprezentat printr-un strămoş care simbolizează echilibrul elementelor în stadiul facerii lor, al începutului procesului celor necreate şi nedate în vileag. Pe pământ marchează ierofania timpului sacru în cadrul Solstiţiului de Iarnă, a capului de an sau răstimpul dintre doi ani.

Colindele
Colindele autohtone seamănă, în ansamblul lor, cu dharma indiana (adică cu legea nescrisă indiană), fiind, în epoca dacică, recitate în public.
Cercetări comparativ-istorice au fost întreprinse asupra conţinuturilor şi expresiei între colindele de Crăciun şi imnurile vedice. Cercetătorul lor a ajuns la concluzia că în străvechile colinde dacice s-au introdus elemente iudeo-creştine în ultimele trei secole ale erei noastre. După dânsul, ?cuvintele de substrat din colind dezvăluie străvechimea lor?. El se referă la cuvintele din introducere sau din refrenele unor colinde de Crăciun : ?C-aşa-i legea din bătrâni,/ din batrâni, din oameni buni,/ să se dea la sânt Crăciun/ un colac şi-un vinat bun (G. Pogor, Despre Colinde)?.

Crăciunul şi cultul solar
Între cultul strămoşilor şi moşilor ca divinităţi domestice ale căminului şi spiţelor de neam şi cultul Soarelui există o corelaţie mitică străveche, care în forme evoluate s-a menţinut până în pragul secolului al XIX-lea.
Cultul strămoşilor şi moşilor s-a îngemănat treptat cu cultul Soarelui, astfel încât mitologia gerontolatrică a devenit cosubstanţială cu mitologia solară.
Crăciunul cuprinde în el elemente semnificative din cultul Soarelui. Cele mai însemnate probe pentru aceasta sunt:
1) arderea butucului în noaptea de Crăciun;
2) datina roatelor de foc cărora li se dau drumul pe costişă în noaptea de Crăciun;
3) focurile care se fac în dimineaţa de Crăciun;
4) colacii de Crăciun care imită forma Soarelui.

Crăciun şi cultul bradului
Între bătrânul zeu Crăciun şi bradul sacru, relaţia este foarte veche, anterioară erei noastre. Pomul de Crăciun este un brad împodobit, substitut al zeului adorat în ipostază fitomorfă, care moare şi renaşte la sfârşit de an, în preajma Solstiţiului de Iarnă, sinonim cu butucul de Crăciun. Pomul de Crăciun s-a suprapus peste un mai vechi obicei al incinerării butucului (zeul mort) în noaptea de Crăciun, simbolizând moartea şi renaşterea divinităţii şi a anului la Solstiţiul de Iarnă.

#43
Morosanul

Morosanul

    Haiduc

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,043
  • Înscris: 12.12.2006
Desi mai astept inca variante pentru seara de Craciun, tre sa va povestesc ceva.

Am fost ieri pana la Stockholm sa vizitam Skansen, muzeul etnografic in aer liber (noi stam in partea de Vest a Suediei) si in una din case mai din Nord am vazut o capra:
[ http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fc/Julbock.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


M-am intors sa intreb si mi-a explicat cum se umbla mai demult cu capra si cum primeau alimente si bautura.
Doar ca ei nu cantau si nu dansau, că no, nu-s ei așa de talentati la din astea Posted Image
Faceau doar urari si spuneau, sub ascunzatoarea mastii, unele lucruri despre gazda pe care nimeni nu le-ar fi spus direct. Posted Image


Amu e adevarat ce zice Cstrife ca românii au influentat civilizatia Carpatilor Nordici, si mai mult, exista inca traditii mostenite de populatiile de acolo de la dacii nordici.
Totusi unele obiceiuri au, se pare, o raspandire mult mai larga, amintind de o ancestrala traditie șamanica comuna mai multor populatiilor uneori pana la Urlali.

Edited by Morosanul, 23 December 2014 - 13:06.


#44
Morosanul

Morosanul

    Haiduc

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,043
  • Înscris: 12.12.2006
Din Suedia:

[ http://abload.de/img/121909okl2b.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ http://www.nordiskamuseet.se/sites/default/files/event/nma.0048125.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by Morosanul, 23 December 2014 - 13:29.


#45
Iochanan

Iochanan

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,843
  • Înscris: 28.04.2011

View PostVelaxa, on 26 octombrie 2014 - 17:49, said:

Care credeți că sunt rădăcinile acestor tradiții (capra,dansul ursului,călușul) ? Și dacă știți menționări vechi ale acestor tradiții...
Este clar că aceste tradiţii ("capra" şi "ursul") nu mai cadrează cu societatea în care trăim. Pur şi simplu sunt din ce în ce mai aberante, iar indivizii care vin, prin oraşul în care locuiesc eu, cu astfel de obiceiuri mi se par din ce în ce mai deplasaţi de la realitate. Poate că ar mai merge dacă ar lăsa costumele ălea de păgâni înapoiaţi şi ar păstra doar tobele, cântarea, urările. Mai că aşa ar mai merge, ar mai face nişte bănişori moldovenii care vin cu "ursul" şi "capra" pe unde locuiesc eu. Anul ăsta am avut însă spre deosebire de alţi ani să văd o măgărie cum nu mi-aş fi putut imagina vreodată să văd; era o trupă de astfel de urători, între ei câţiva moldoveni dar şi câţiva ţigani; hai că am trecut peste compania pe care şi-au luat-o moldovenii noştri "bravi" ai lui strife, însă marea greaţă am avut-o când am văzut în ce costume erau îmbrăcaţi aceşti români moldavi vânjoşi: toate erau costume colorate, bătute de sus până jos la suprafaţă cu bucăţi de-alea strălucitoare care sunt folosite de ţigănci la hainele lor; altfel spus erau costume colorate, ţiganizate, şi am senzaţia că persoana care strângea banii era o ţigancă. Probabil că acele costume absolut infecte antiromâneşti fuseseră confecţionate tot de mână ţigănească, iar moldoveni de-ai noştri bravi, alături de ţigani, s-au băgat în costumele ţigănoase şi au venit să "încânte" cu "capra" şi cu "ursul". Unde i-a adus sărăcia pe unii bieţi moldoveni, erau mai ceva ca în filmele cu ţigani ale lui Kusturiţa! Toată lumea se uita la ei ca la nişte extratereştri "suprareali" şi se mirau de cât de mult au putut să se înjosească respectivii bieţi moldoveni. Această înjosire şi terfelire a românilor şi a tradiţiilor româneşti trebuie să înceteze! Trebuie respinsă orice tentativă de ţiganizare şi manelizare în societatea românească, oricât de marginală ar fi ea, iar asta se face în primul rând prin a refuza în orice situaţie "consumul" oricărui produs care terfeleşte valori româneşti sau care este de inspiraţie turco-manelistă.

Edited by Iochanan, 23 December 2014 - 21:07.


#46
Morosanul

Morosanul

    Haiduc

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,043
  • Înscris: 12.12.2006
No, mai, da rau te-ai suparat ! :)

Inteleg ca degradarea acestor obiceiuri te-a indignat asa. Daca ele mai cadreaza cu societatea de acum... e o intrebare interesanta.
Insa ce vreau sa obiectez e ca ai isistat atit de mult pe faptul ca erau moldoveni :)
Amu stiu ca mai toti cei care umbla prin orase sint din Moldova, insa saracia cred ca ar duce pe oricine la manifestari jenante, orideunde ar fi.


Da' zi cu ziua de Ajun, cum e pe la voi ?
Cand se colinda si pana cand se posteste ?
Si mai exact de unde esti ? :)

#47
Velaxa

Velaxa

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,998
  • Înscris: 02.12.2012

View PostIochanan, on 23 decembrie 2014 - 21:00, said:

Este clar că aceste tradiţii ("capra" şi "ursul") nu mai cadrează cu societatea în care trăim. Pur şi simplu sunt din ce în ce mai aberante, iar indivizii care vin, prin oraşul în care locuiesc eu, cu astfel de obiceiuri mi se par din ce în ce mai deplasaţi de la realitate. Poate că ar mai merge dacă ar lăsa costumele ălea de păgâni înapoiaţi şi ar păstra doar tobele, cântarea, urările. Mai că aşa ar mai merge, ar mai face nişte bănişori moldovenii care vin cu "ursul" şi "capra" pe unde locuiesc eu. Anul ăsta am avut însă spre deosebire de alţi ani să văd o măgărie cum nu mi-aş fi putut imagina vreodată să văd; era o trupă de astfel de urători, între ei câţiva moldoveni dar şi câţiva ţigani; hai că am trecut peste compania pe care şi-au luat-o moldovenii noştri "bravi" ai lui strife, însă marea greaţă am avut-o când am văzut în ce costume erau îmbrăcaţi aceşti români moldavi vânjoşi: toate erau costume colorate, bătute de sus până jos la suprafaţă cu bucăţi de-alea strălucitoare care sunt folosite de ţigănci la hainele lor; altfel spus erau costume colorate, ţiganizate, şi am senzaţia că persoana care strângea banii era o ţigancă. Probabil că acele costume absolut infecte antiromâneşti fuseseră confecţionate tot de mână ţigănească, iar moldoveni de-ai noştri bravi, alături de ţigani, s-au băgat în costumele ţigănoase şi au venit să "încânte" cu "capra" şi cu "ursul". Unde i-a adus sărăcia pe unii bieţi moldoveni, erau mai ceva ca în filmele cu ţigani ale lui Kusturiţa! Toată lumea se uita la ei ca la nişte extratereştri "suprareali" şi se mirau de cât de mult au putut să se înjosească respectivii bieţi moldoveni. Această înjosire şi terfelire a românilor şi a tradiţiilor româneşti trebuie să înceteze! Trebuie respinsă orice tentativă de ţiganizare şi manelizare în societatea românească, oricât de marginală ar fi ea, iar asta se face în primul rând prin a refuza în orice situaţie "consumul" oricărui produs care terfeleşte valori româneşti sau care este de inspiraţie turco-manelistă.

Păi ăștia care vin la orașe sunt de obicei țigani din Moldova sau din zona din care ești care s-au prins că se fac bani prin aceste tradiții. Dacă vrei să vezi tradițiile adevărate, mergi la spectacole,parade.

#48
cstrife

cstrife

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,075
  • Înscris: 20.04.2009
Iochanan, ţiganii din Muntenia sau Ardeal nu merg cu capra pe la oraşe pentru că numai în Moldova există Capra, Ursul, Pluguşorul, Căiuţii, Semănatul, Mascaţii etc. Aşa că mai uşor cu „terfelirea tradiţiilor româneşti” de către moldoveni sau ţigani din Moldova.
Şi acum să revenim la tradiţiile moldoveneşti. În multe zone ale Moldovei, cred că este vorba de un amestec de capră şi brezaie. Brezaia e o chestie multicoloră prin definiţie. Sunt zone în nordul Moldovei unde capra e ceva mai conservatoare. Aproape fiecare sat cu specificul lui.

Capra din Cordăreni Botoşani

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/-NJgvM9tyHw?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Capra din Mălini (din zona moldovenească a judeţului Suceava).

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/8I1Q7q_zWt8?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Şi dacă mergi spre sud sunt din ce în ce mai amestecate cu brezaia.

Neamţ

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/9s_bKbTxh5w?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Vaslui

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/T4lHU0erX7o?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/WmAJyOxcoiQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by cstrife, 25 December 2014 - 23:07.


#49
Morosanul

Morosanul

    Haiduc

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,043
  • Înscris: 12.12.2006
Amu c-a trecut Craciunul, sa va zic cum e si pe la noi.

In Ajun colinda copii de pe la 4-5 cat se mai vede ceva pe afara, si primesc cocuți si nuci. La 6 de obicei e vecernia de Craciun cand se termina postul, dupa care pornesc la colindat cei mari, partea cu carnati si vin  :)

De cativa ani vad ca unele grupuri din Biserica incearca sa impinga postul pana a doua zi dupa Liturghie. Numai ca asta nu se potriveste la noi unde serbarea Nasterii Domnului e de fapt in noaptea de Craciun si nu a doua zi dupamasa.
Iară de colindat cu burta goala… nu prea merge :D

#50
cstrife

cstrife

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,075
  • Înscris: 20.04.2009
În Moldova, câte sate - atâtea obiceiuri. Plugușorul, colindatul, semănatul, capra, căiuții sunt printre cele mai răspândite.

Chestii care mi-au plăcut mai mult sau mai puțin din zonele Bacău, Fălticeni, Iași, Neamț, Republica Moldova.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/BTtYPUP4oPk?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/ZOMgfLKUafI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/wjjVXHdVbX4?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/SDuQBeo1fQk?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/B5eRHfRzQWE?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#51
cstrife

cstrife

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,075
  • Înscris: 20.04.2009
Am răsfoit pe blogul lui Dan Alexe și mi-a atras atenția un articol. Știam de descrierea călușarilor la Cantemir, dar abia acum am făcut legătura cu anumite obiceiuri de anul nou din Moldova care implică lupte între cetele din diferite părți ale localităților.

Iată cum prezintă Cantemir călucenii (Caluczenii, iar aceea, prin vechimea ei, este singura descriere autentică ce trebuie să ne procupe):

“Jucătorii se numesc ,,căluceni’’, se adună o dată pe an și se îmbracă în straie femeiești (vestibus mulieribus induti). În cap își pun cunună împletită din frunze de pelin (foliis absinthii) și împodobită cu flori; vorbesc ca femeile (vocem mentiuntur femineam) și ca să nu fie recunoscuți își acoperă obrazul cu pânză albă.”

“Toți au în mână câte o sabie fără teacă, cu care ar tăia îndată pe oricine ar cuteza să le dezvelească obrazul. Puterea aceasta le-a dat-o o datină veche, așa că nu pot să fie trași la judecată pentru moarte de om ce ar veni din această cauză. Căpetenia cetei se numește stariț, al doilea primicer, care are datoria să întrebe ce fel de joc poftește starițul, iar pe urmă îl spune el în taină jucătorilor, ca nu cumva norodul să audă numele jocului mai înainte de a-l vedea cu ochii. Căci ei au peste o sută de jocuri felurite și câteva așa de meșteșugite, încât cei ce joacă parcă nici nu ating pământul și par că zboară în văzduh.
.
În felul acesta petrec în jocuri necontenite cele zece zile între Înălțarea la cer a lui Hristos și sărbătoarea Rusaliilor și străbat toate târgurile și satele jucând și sărind. În toată vremea aceasta ei nu dorm altundeva decât sub acoperișul unei biserici și zic că, dacă ar dormi într-alt loc, i-ar căzni de îndată ielele (ab Aneraidibus vexatum iri), pe care ei le numesc frumoasele (Frumosas vocant).
.
Dacă o ceată de acestea de călușari întâlnește în drum alta, atunci trebuie să se lupte între ele. Ceata biruită se dă în lături din fața celeilalte și după ce fac învoieli de pace, ceata biruită este supusă celeilalte cete vreme de nouă ani. Dacă vreunul este omorât într-o astfel de încăierare, nu se îngăduie judecată și nici judecătorul nu întreabă cine a săvârșit fapta. Cine a fost primit într-o asemenea ceată trebuie să vină de fiecare dată, vreme de nouă ani, în aceeași ceată; dacă lipsește, ceilalți zic că îl căzneasc duhuri rele și strigoaicele.
.
Norodul lesne crezător pune pe sama călușarilor puterea de a izgoni boli îndelungate. Vindecarea o fac în acest chip: bolnavul îl culcă la pământ, iar călușarii încep să sară și la un loc știut al cântecului, îl calcă, unul după altul, pe cel lungit la pământ începând de la cap și până la călcâie; la urmă îi mormăie la urechi câteva vorbe alcătuite într-adins și poruncesc boalei să slăbească. După ce au făcut aceasta de trei ori în trei zile, lucrul nădăjduit se dobândește de obicei și cele mai grele boli, care s-au împotrivit lungă vreme meșteșugului doftoricesc, se vindecă în acest chip, cu puțină osteneală. Atâta putere are credința până și în farmece.”


În satele din Moldova există parade numite vălăret (în Vaslui și în trecut în Galați), țurcă (Vaslui) sau malancă (Iași, Suceava, Botoșani) în care unii participanți sunt îmbrăcați ca femeile, au săbii cu care mimează lupta sau fac dansuri asemănătoare cu cele ale călușarilor. În alte părți se iau la trântă sau chiar se bat ca la Ruginoasa. În alaiurile respective sunt tot felul de personaje dintre care cele mai obișnuite sunt babele, moșii, harapii, jâdanii, căldărarii, ursarii, modoranii etc.

Luptă din Bălești Vaslui

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/YShVJ6KRU-A?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Vălăret de la Hălărești Vaslui. Pare că seamănă cu dansul călușarilor.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/hV_IQf-Tmso?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Țurcă din Brodoc Vaslui.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/bI3CqMwJyYY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Vălăret din Lipovăț Vaslui (22 decembrie 2014)

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/hwNxyU6yA9s?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Țurcă din Bălteni Vaslui

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/8N7s6U7rY7Q?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#52
cstrife

cstrife

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,075
  • Înscris: 20.04.2009
Chestii asemănătoare în Moldova și Maramureș.

Colindul Cerbului.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/gmhE-f04Wyo?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/lfkAr3QmgyE?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Jocul Măștilor în Moldova sau Jocul Moșilor în Maramureș.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/1ATkZQj2pkI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/Mv_r7ongzCI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Există niște versiuni pe Youtube de Jocul Măștilor ale unor cântăreți bucovineni, dar sunt cosmetizate și dubioase. Nu sunt sigur că tradițiile respective chiar există în Bucovina și nu sunt doar niște falsuri pentru atragerea turiștilor. Mi se pare că în Bucovina folclorul e industrie serioasă și trăiesc mulți din folclor falsificat filmat la Muzeul Satului din Suceava.

Strigăturile sunt foarte amuzante, dar măștile sunt foarte slabe comparativ cu cele din Flămânzi.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/LuikEw_tFfo?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#53
Velaxa

Velaxa

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,998
  • Înscris: 02.12.2012
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/c1wsKncfma0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#54
cstrife

cstrife

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,075
  • Înscris: 20.04.2009
E foarte bine, dar din păcate cei mai mulţi poartă imitaţii de costume populare. Meşterii cojocari au dispărut în perioada comunistă şi în loc de cheptare/bundiţe sau cojoace autentice, din piele de miel, ansamblurile din Moldova, cu rare excepţii, poartă nişte falsuri din cârpă care cred că au fost inventate în asociaţiile meşteşugăreşti făcute de comunişti care au încercat să mai repare din ce-au stricat. Fratele bunicului din partea tatălui, cât şi fratele bunicii din partea tatălui erau cojocari şi ştiu cum arată o bundiţă. În câte sate cunosc în Moldova, dacă întrebi, ţi se va răspunde că ultimii cojocari au murit în urmă cu câteva decenii. Unii dintre cei care-i interprerează pe căldărari în clipul de mai sus, poartă bundiţe adevărate (cum ar fi căldărarul cu batic roşu), chiar dacă se vede că-s foarte vechi şi murdare. Restul... mai mult sau mai puţin jalnic. Mai ales cei cu căiuţii şi cei ce dansează Mărunţica. Chinezării.

Anunturi

Bun venit pe Forumul Softpedia!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate