Second Opinion
Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale. Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit. www.neurohope.ro |
Mouse-ul si limba romana
#19
Posted 04 October 2014 - 14:48
limba romana e fonetica cu regulile pe care le are de pronuntie
daca un necunoscator citeste cu voce tare la prima vedere mouse fonetic, bulverseaza asistenta... daca citeste "FORMALDEHIDSULFOOXILATDESODIU" sau "pneumonoultramicroscopicsilicovulcanoconioza" chiar daca habar n-are despre ce-i vorbasi vede adunatura aia de litere pentru prima oare in viata... asistenta va fi satisfacuta de pronuntia corecta reinventam limba romana dar nici chiar asa... niste reguli elementare trebuie pastrate de-a lungul timpului au fost adoptate multe neologisme... adoptate, adaptate, si bagate in DEX ca si cuvinte romanesti... n-are contraza cum si de unde provine termenul initial si cum formeaza pluralul chinezii... in limba romana, maus se scrie, maus se citeste... sau invers... mouse se scrie, mouse se citeste... daca va convine mai mult asa altfel devenim prosti ca americanii care intreaba mereu cum se scrie cutare sau cutare cuvant!!!... Edited by Nero-d, 04 October 2014 - 14:50. |
#20
Posted 04 October 2014 - 15:06
Opțiunile chestionarului mi se par cam prost organizate, unele la singular, altele la plural, altele împreună, iar problemele de grafie sînt amestecate cu cele de limbă. Apoi variantele sînt scrise fără diacritice, așa că nu le-am putut alege pe cele care mi se par mie bune, pentru că sînt scrise greșit. Măcar atunci cînd întrebăm cum e bine hai să scriem bine. Nu se mai termină dracului odată perioada asta de tranziție ortografică! Sîntem permanent cu un picior rămas în paleoliticul informaticii.
Variantele care mi se par mie acceptabile sînt astea: - maus, mausul, mauși - maus, mausul, mausuri; cu pluralul ăsta merge și grafia snoabă mouse, mouse-ul, mouse-uri - șoricel, șoricelul, șoricei - șoarece, șoarecele, șoareci Variantele mice-i, mice-uri etc. sînt aberante. Nu cred că zice cineva așa, iar de văzut n-am văzut nicăieri scris așa. _-_, on 04 octombrie 2014 - 00:37, said:
In prezent exista in circulatie mai multe variante (care au devenit uzuale) si nu s-a stabilit in mod definitiv care/ cate dintre ele pot fi considerate corecte. _-_, on 04 octombrie 2014 - 01:44, said:
there really is no official ruling on this usage yet. _-_, on 04 octombrie 2014 - 02:09, said:
Aceste forme au fost introduse recent in unele dictionare ca fiind variantele "oficiale". _-_, on 04 octombrie 2014 - 02:09, said:
Se pare ca autorii acelor dictionare nu si-au pus nicio clipa problema ca termenul M.O.U.S.E. este un acronim (de la "Manually Operated User Selection Equipment") ceea ce inseamna ca nu ai voie sa-l transformi din "mouse" in "maus". Altfel este ca si cum am inceta dintr-o data sa mai scriem si sa spunem LASER (care este tot un acronim) din momentul in care un dictionar "decide" ca acest cuvant ar trebui "românizat" ca "leizăr". În plus chiar dacă ar fi acronim tot n-ar însemna că „nu ai voie” pe veci să mai schimbi cuvîntul. Etimologia unui cuvînt nu poate dicta cum să fie folosit un cuvînt (etimologia oferă informații, nu impune nimic). Există acronime care au devenit substantive flexionabile, de exemplu sida la genitiv-dativ capătă forma sidei, deși din perspectiva acronimului terminația -ei nu are nici o noimă. Și apoi dacă presupunem că e acronim ar trebui să-l pronunțăm fie cum se scrie, mo-u-se, așa cum procedăm la laser (pe care trebuie să fii foarte snob să-l pronunți în română leizăr), fie pe litere, me-o-u-se-e, așa cum procedăm la majoritatea acronimelor: FMI, KGB, UDMR, SNCFR etc. Iar formula Manually Operated User Selection Equipment e în mod evident chinuită să se potrivească cu literele,cel puțin din două motive. Mai întîi, dacă vă uitați bine, formula e ambuguă pentru că poate să însemne și „instalație operată manual cu care alegi utilizatorul”. Apoi la aceeași expresie se potrivesc și alte dispozitive operate manual cu care faci selecții în programe: tastatura, joystickul, trackpadul, ecranul tactil etc. Așadar povestea asta e evident o făcătură, nicidecum o ipoteză plauzibilă. Nu cred că veți găsi o sursă serioasă care să dea acronimul ăsta ca etimologie pe bune a denumirii mouse din informatică. Orange09, on 04 octombrie 2014 - 03:22, said:
Keep it simple: mouse. Ce rost are sa traduci un termen, cand in gand il folosesti pe "mouse" ? Nero-d, on 04 octombrie 2014 - 06:53, said:
romana e o limba fonetica |
#21
Posted 04 October 2014 - 15:57
AdiJapan, on 04 octombrie 2014 - 15:06, said:
Opțiunile chestionarului mi se par cam prost organizate, unele la singular, altele la plural, altele împreună, iar problemele de grafie sînt amestecate cu cele de limbă. Apoi variantele sînt scrise fără diacritice, așa că nu le-am putut alege pe cele care mi se par mie bune, pentru că sînt scrise greșit. Măcar atunci cînd întrebăm cum e bine hai să scriem bine. Nu se mai termină dracului odată perioada asta de tranziție ortografică! Sîntem permanent cu un picior rămas în paleoliticul informaticii. Nu ai dedus organizarea. Daca te uiti cu atentie asupra optiunilor, observi ca sunt prezentate in mod grupat pe fiecare rand cate 3 forme: nearticulat, articulat hotarat (ambele in Nominativ/ Acuzativ), urmate de forma declinata pentru formarea cazurilor in Genitiv/ Dativ. Separarea fiecarei forme este realizata prin plasarea a cate unei virgule. Fiecare dintre cele 3 forme se afla ori in singular ori in plural, deci nu sunt amestecate. Singura exceptie am facut-o pentru substantivele "soarece" si "soricel" in cazul carora am plasat pe acelasi rand atat formele de singular cat si formele de plural. Pentru a se dintinge intre ele cele doua numerele ale substantivului am separat fiecare grup de trei prin punct si virgula in loc de a le scrie pe randuri diferite care sa complice chestionarul (deoarece utilizatorul ar fi trebuit sa bifeze cate doua randuri alaturate). Primele forme pornesc de la radacina mous(e) in singular, dupa care se ofera variantele de plural (primele doua cu pastrarea lui "e" si ultimele doua fara pastrarea lui "e"). In cazul primelor doua variante utilizarea cratimei este obligatorie, iar in ultimele doua cazuri este optionala: mouse, mouse-ul, mouse-ului mouse-uri, mouse-urile, mouse-urilor mouse-i, mouse-ii, mouse-ilor mous-i, mous-ii, mous-ilor mousi, mousii, mousilor Urmatoarea varinta foloseste adaptarea fonetica de la "mouse" la "maus" in singular si cu cele doua tipuri de declinare in plural: maus, mausul, mausului mausi, mausii, mausilor mausuri, mausurile, mausurilor Variantele urmatoare pornesc de la forma de plural din limba engleza si urmeaza acelasi reguli de declinare ca si mai sus: mice-uri, mice-urile, mice-urilor maisuri, maisurile, maisurilor maisi, maisii, maisilor Ultimele sunt variantele traduse in limba romana cu sau fara diminutive: soarece, soarecele, soarecelui; soareci, soarecii, soarecilor soricel, soricelul, soricelului; soricei, soriceii, soriceilor Variantele scrise in bold sunt formele de singular. In ceea ce priveste utilizarea diacriticelor; acesta este doar un moft. Se intelege foarte bine unde trebuie pronuntat "ș"-ul (sau scris in scrierea de mana sau oficiala) si unde nu. AdiJapan, on 04 octombrie 2014 - 15:06, said:
Iar formula Manually Operated User Selection Equipment e în mod evident chinuită să se potrivească cu literele,cel puțin din două motive. Mai întîi, dacă vă uitați bine, formula e ambuguă pentru că poate să însemne și „instalație operată manual cu care alegi utilizatorul”. Apoi la aceeași expresie se potrivesc și alte dispozitive operate manual cu care faci selecții în programe: tastatura, joystickul, trackpadul, ecranul tactil etc. Așadar povestea asta e evident o făcătură, nicidecum o ipoteză plauzibilă. Nu cred că veți găsi o sursă serioasă care să dea acronimul ăsta ca etimologie pe bune a denumirii mouse din informatică. Mintea umana este capabila de a selecta varianta corecta. Exista multe situatii asemanatoare. Conform Wikipedia: http://en.wikipedia....use_(computing) The earliest known publication of the term mouse as a computer pointing device is in Bill English's 1965 publication "Computer-Aided Display Control". The online Oxford Dictionaries entry for mouse states the plural for the small rodent is mice, while the plural for the small computer connected device is either mice or mouses. However, in the use section of the entry it states that the more common plural is mice, and that the first recorded use of the term in the plural is mice as well (though it cites a 1984 use of mice when there were actually several earlier ones, such as J. C. R. Licklider's "The Computer as a Communication Device" of 1968). According to the fifth edition of The American Heritage Dictionary of the English Language the plural can be either "mice" or "mouses". Autorul lucrarii, deci, nu foloseste termenul ca acronim. S-ar parea ca acronimul a aparut in subcultura Internetului, in slang, in comunicarea pe chat-uri conform: http://acronymsandsl...SE-meaning.html AdiJapan, on 04 octombrie 2014 - 15:06, said:
Variantele care mi se par mie acceptabile sînt astea: - maus, mausul, mauși - maus, mausul, mausuri; cu pluralul ăsta merge și grafia snoabă mouse, mouse-ul, mouse-uri - șoricel, șoricelul, șoricei - șoarece, șoarecele, șoareci Variantele mice-i, mice-uri etc. sînt aberante. Nu cred că zice cineva așa, iar de văzut n-am văzut nicăieri scris așa. Ar fi cam multe variante acceptabile... AdiJapan, on 04 octombrie 2014 - 15:06, said:
Nu există variante oficiale și variante neoficiale. Si atunci ce facem? Ignoram variantele din dictionare pe motiv ca au fix aceeasi valoare cu variantele diferite aflate in circulatie? Atunci ce rost ar mai avea dictionarele, daca nu ar oferi nici macar un pic de credibilitate suplimentara? |
#22
Posted 04 October 2014 - 17:36
_-_, on 04 octombrie 2014 - 15:57, said:
Nu ai dedus organizarea. 1. Dacă să împrumutăm cuvîntul din engleză sau să folosim un echivalent românesc, și anume care. 2. În cazul împrumutului, dacă pluralul să fie cu -i sau cu -uri (sau aberația cu mice). 3. În cazul împrumutului, dacă să-l scriem ca în engleză sau așa cum îl pronunțăm. După cum vedeți chestionarul putea să aibă numai trei întrebări, cîte una pentru fiecare chestiune: cea lexicală, cea morfologică și cea ortografică. Le-ați făcut ghiveci. _-_, on 04 octombrie 2014 - 15:57, said:
In ceea ce priveste utilizarea diacriticelor; acesta este doar un moft. _-_, on 04 octombrie 2014 - 15:57, said:
Conform Wikipedia: http://en.wikipedia....use_(computing) The earliest known publication of the term mouse as a computer pointing device is in Bill English's 1965 publication "Computer-Aided Display Control". The online Oxford Dictionaries entry for mouse states the plural for the small rodent is mice, while the plural for the small computer connected device is either mice or mouses. However, in the use section of the entry it states that the more common plural is mice, and that the first recorded use of the term in the plural is mice as well (though it cites a 1984 use of mice when there were actually several earlier ones, such as J. C. R. Licklider's "The Computer as a Communication Device" of 1968). According to the fifth edition of The American Heritage Dictionary of the English Language the plural can be either "mice" or "mouses". Autorul lucrarii, deci, nu foloseste termenul ca acronim. S-ar parea ca acronimul a aparut in subcultura Internetului, in slang, in comunicarea pe chat-uri conform: http://acronymsandsl...SE-meaning.html _-_, on 04 octombrie 2014 - 15:57, said:
Ar fi cam multe variante acceptabile... _-_, on 04 octombrie 2014 - 15:57, said:
Si atunci ce facem? Ignoram variantele din dictionare pe motiv ca au fix aceeasi valoare cu variantele diferite aflate in circulatie? Atunci ce rost ar mai avea dictionarele, daca nu ar oferi nici macar un pic de credibilitate suplimentara? V-am mai spus povestea asta: dicționarele reflectă uzul, în particular dicționarele normative reflectă uzul îngrijit. Sau încearcă să-l reflecte. Treaba lexicografilor nu e să impună uzul, să decidă ce variante vor trebui folosite de acum înainte. Treaba lor e să constate și să ne spună și nouă ce au constatat. În cazul de față uzul e pestriț, iar lexicografii au ales și ei cum s-au priceput. Umblă vorba că nu au destui bani pentru anchete lingvistice și că de-aia intră în dicționar și variante alese aiurea, precum două cireși (pusă înainte de varianta două cireșe, culmea!) sau în cazul de față două mouse-uri, cînd de fapt lumea pronunță de obicei mauși. Deci rolul dicționarelor nu e să dea credibilitate, ci să vă informeze care e preferința vorbitorilor care se exprimă îngrijit. Apoi e treaba dumneavoastră dacă vreți să procedați ca ei sau altfel. Ce am spus e valabil în cazul chestiunilor de limbă propriu-zisă, de exemplu cele de morfologie (dilema mausuri / mauși). În cazul ortografiei rolul dicționarelor e să comunice un standard creat de lingviști. Nici acolo lucrurile nu sînt săpate în piatră, pentru că puteți în continuare să refuzați standardul dacă vreți să scrieți altfel (de exemplu puteți scrie fără diacritice, deși e contrar standardului). Edited by AdiJapan, 04 October 2014 - 17:43. |
#23
Posted 04 October 2014 - 19:57
Observ ca tot nu ai inteles structura chestionarului explicata aici si nici de ce au fost separate variantele.
Varianta de chestionar cu 3 intrebari propusa de tine se potriveste in oricare alt context (cu generozitate extinzand contextul) mai putin intr-un poll la care votantul nu o sa stea isi creeze singur variante cu exemple ca sa poata sa raspunda. In fine, nu imi mai pierd vremea sa iti explic. Am pus mai sus link care face trimitere la cel putin 3 dictionare/ enciclopedii online. Nu am scris nicaieri ca este vorba de dictionare sau enciclopedii mari care reprezinta o autoritate indiscutabila. Citatul este relevant, deoarece se refera la cel mai vechi context in care a fost utilizat cuvantul "mouse" (ceea ce reprezinta un reper pentru urmatoarele analize). Si voi explica mai jos din ce alt motiv mai este relevant. Indiferent cat de serios sau neserios consideri acronimul respectiv nu il vei face sa dispara. De asemenea relevanta citatului nu dispare in momentul in care il decretezi ca irelevant. O sa explic ceea ce se afirma in citat pentru a observa mai bine relevanta: Dictionarul Oxford si American Heritage Dictionary of the English Language au picat 'de acord' asupra faptului ca termenul 'mouse' ca specie din cadrul rozatoarelor este distinct fata de termenul 'mouse' ca dispozitiv conectat la un computer (existand doar o coincidenta fonetica si ortografica). In acel citat se mentioneaza ca pentru mouse ca rozatoare este valid exclusiv pluralul "mice", in timp ce pentru termenul mouse ca dispozitiv conectat la computer exista doua forme de plural acceptate: "mice" si "mouses". Din faptul ca in cazul dispozitivului mouse apare aceasta forma distincta de plural "mouses" (care nu se foloseste in nicio situatie pentru soareci ca rozatoare) rezulta in mod vadit faptul ca nu se face asocierea dintre mouse-ul de computer si mouse-ul ca rozatoare decat in mod indirect. Si atunci de ce am fi indreptatiti sa folosim noi cuvantul "soarece" cu pluralul "soareci"? Acum imi voi continua si ideea pe care am omis sa o exprim in citatul de mai sus: Daca in limba engleza avem formele "mouse" (sg.) si "mice" / "mouses" (pl.), atunci in vederea evitarii confuziei dintre soarecele ca rozatoare si soarece de computer am fi indreptatiti si noi sa modificam formele flexionare in "soarec", respectiv "soarecuri". Iar de aici ar rezulta un nou item de adaugat in chestionar: - soarec, soarecul, soarecului Iar legat de faptul ca as intelege gresit ce este acela un dictionar, sper ca a fost o simpla scapare. AdiJapan, on 04 octombrie 2014 - 17:36, said:
V-am mai spus povestea asta: dicționarele reflectă uzul, în particular dicționarele normative reflectă uzul îngrijit. Sau încearcă să-l reflecte. Treaba lexicografilor nu e să impună uzul, să decidă ce variante vor trebui folosite de acum înainte. Treaba lor e să constate și să ne spună și nouă ce au constatat. În cazul de față uzul e pestriț, iar lexicografii au ales și ei cum s-au priceput. Umblă vorba că nu au destui bani pentru anchete lingvistice și că de-aia intră în dicționar și variante alese aiurea, precum două cireși (pusă înainte de varianta două cireșe, culmea!) sau în cazul de față două mouse-uri, cînd de fapt lumea pronunță de obicei mauși. Deci rolul dicționarelor nu e să dea credibilitate, ci să vă informeze care e preferința vorbitorilor care se exprimă îngrijit. Apoi e treaba dumneavoastră dacă vreți să procedați ca ei sau altfel. In citatul de mai sus am subliniat contradictia care reiese din afirmatiile pe care le-ai facut. Pe de o parte recunosti intrarea in dictionar a unor variante aiurea, iar pe de alta parte sustii ca un dictionar informeaza asupra formelor ingrijite. De aici rezulta ca o lista de cuvinte dintr-o carte care prezinta variante aiurea drept limbaj ingrijit nu poate fi un dictionar, deoarece rolul unui dictionar este altul. Iar daca o carte cu pretentie de dictionar si-a ratat acest rol, atunci ar fi incorect sa-l denumim dictionar. Oare nu cumva rezulta de aici ca nu intelegi ce este acela un dictionar? (Nu este nevoie sa imi raspunzi la aceasta replica oferita drept gluma la replica ta de mai sus. De fapt, ar fi preferabil sa purtam discutii referitoare la subiect, daca este posibil si nu la subiecti.) |
#24
Posted 05 October 2014 - 01:30
_-_, on 04 octombrie 2014 - 19:57, said:
Observ ca tot nu ai inteles structura chestionarului explicata aici si nici de ce au fost separate variantele. Varianta de chestionar cu 3 intrebari propusa de tine se potriveste in oricare alt context (cu generozitate extinzand contextul) mai putin intr-un poll la care votantul nu o sa stea isi creeze singur variante cu exemple ca sa poata sa raspunda. Iar obiecția mea nu e că ați separat variantele, ci că ați amestecat problemele. Nu mi se pare deloc surprinzător că le-ați amestecat, pentru că de cînd ați venit la Softpedia le amestecați continuu. Nu vedeți bine distincția dintre limbă și scris. _-_, on 04 octombrie 2014 - 19:57, said:
Am pus mai sus link care face trimitere la cel putin 3 dictionare/ enciclopedii online. Nu am scris nicaieri ca este vorba de dictionare sau enciclopedii mari care reprezinta o autoritate indiscutabila. _-_, on 04 octombrie 2014 - 19:57, said:
Citatul este relevant, deoarece se refera la cel mai vechi context in care a fost utilizat cuvantul "mouse" (ceea ce reprezinta un reper pentru urmatoarele analize). _-_, on 04 octombrie 2014 - 19:57, said:
Indiferent cat de serios sau neserios consideri acronimul respectiv nu il vei face sa dispara. De asemenea relevanta citatului nu dispare in momentul in care il decretezi ca irelevant. _-_, on 04 octombrie 2014 - 19:57, said:
Dictionarul Oxford si American Heritage Dictionary of the English Language au picat 'de acord' asupra faptului ca termenul 'mouse' ca specie din cadrul rozatoarelor este distinct fata de termenul 'mouse' ca dispozitiv conectat la un computer (existand doar o coincidenta fonetica si ortografica). In acel citat se mentioneaza ca pentru mouse ca rozatoare este valid exclusiv pluralul "mice", in timp ce pentru termenul mouse ca dispozitiv conectat la computer exista doua forme de plural acceptate: "mice" si "mouses". Din faptul ca in cazul dispozitivului mouse apare aceasta forma distincta de plural "mouses" (care nu se foloseste in nicio situatie pentru soareci ca rozatoare) rezulta in mod vadit faptul ca nu se face asocierea dintre mouse-ul de computer si mouse-ul ca rozatoare decat in mod indirect. Si atunci de ce am fi indreptatiti sa folosim noi cuvantul "soarece" cu pluralul "soareci"? Acum imi voi continua si ideea pe care am omis sa o exprim in citatul de mai sus: Daca in limba engleza avem formele "mouse" (sg.) si "mice" / "mouses" (pl.), atunci in vederea evitarii confuziei dintre soarecele ca rozatoare si soarece de computer am fi indreptatiti si noi sa modificam formele flexionare in "soarec", respectiv "soarecuri". - ochii omului și ochiurile aragazului - capetele oamenilor și capii răscoalelor - ghizi și ghiduri De ce să nu fim îndreptățiți să folosim un termen echivalent ca șoarece? De ce anglofonul își poate permite un uz metaforic iar noi trebuie să copiem cuvîntul englezesc? De ce francezii, spaniolii, rușii, grecii, portughezii, olandezii, ungurii etc. etc. își permit să-și aibă propriul uz metaforic, iar noi nu? _-_, on 04 octombrie 2014 - 19:57, said:
Iar legat de faptul ca as intelege gresit ce este acela un dictionar, sper ca a fost o simpla scapare. _-_, on 04 octombrie 2014 - 19:57, said:
In citatul de mai sus am subliniat contradictia care reiese din afirmatiile pe care le-ai facut. Pe de o parte recunosti intrarea in dictionar a unor variante aiurea, iar pe de alta parte sustii ca un dictionar informeaza asupra formelor ingrijite. De aici rezulta ca o lista de cuvinte dintr-o carte care prezinta variante aiurea drept limbaj ingrijit nu poate fi un dictionar, deoarece rolul unui dictionar este altul. Iar daca o carte cu pretentie de dictionar si-a ratat acest rol, atunci ar fi incorect sa-l denumim dictionar. |
#25
Posted 05 October 2014 - 06:50
Haideti sa-i zicem guzgan, cum umbla gluma aia despre moldoveni.
Probabil forma care va fi incetatenita in 20-30 de ani va fi maus, cu pluralul mausi. E singura care suna romaneste si normal. Soricel mi se pare o aberatie cumplita (fost-ai fata cat ai fost, daca n-a intrat termenul asa de la inceput, adio, taica, si noroc). Quote De ce să nu fim îndreptățiți să folosim un termen echivalent ca șoarece? De ce anglofonul își poate permite un uz metaforic iar noi trebuie să copiem cuvîntul englezesc? De ce francezii, spaniolii, rușii, grecii, portughezii, olandezii, ungurii etc. etc. își permit să-și aibă propriul uz metaforic, iar noi nu? Mi se pare ca esti mai bogat, lingvistic, daca introduci un cuvant nou in limba. Sensurile secundare, metaforice cum sunt, isi tocesc repede posibilitatile poetice. Limbile care-s mai amestecate fac literatura - si in special poezie - mai spornic. |
#26
Posted 05 October 2014 - 07:23
Purpura, on 05 octombrie 2014 - 06:50, said:
Haideti sa-i zicem guzgan, cum umbla gluma aia despre moldoveni. Probabil forma care va fi incetatenita in 20-30 de ani va fi maus, cu pluralul mausi. Mi se pare ca esti mai bogat, lingvistic, daca introduci un cuvant nou in limba. Bodyguard deja este incetatenit,garda de corp nu este cool, asa ca in 20-30 de ani in dex va deveni pur romanesc. Nu mai exista "admirator", acum ne-am imbogatit cu "fan", pluralul este fani, s.a.m.d Limba Romana o sa se imbogateasca atat de mult incat va deveni un fel de engleza americana. Edited by lik_lights, 05 October 2014 - 07:52. |
#27
Posted 05 October 2014 - 08:23
Noi suntem atat de prosti incat nici nu ne pricepem sa dam nume unor obiecte,calea cea mai simpla este sa le luam de la englezi sau americani.Daca ei scriu pe obiectul respectiv adidas,scotch,training,cooler,carioca,chewing gum(ciunga) adica... oloaga, holtzsurub (holsurub),basket shoes (bascheti) s.a.m.d,noi facem cateva adaugiri si devin cuvinte romanesti, "imbogatite"!Am mai vazut pe la birourile firmelor romanesti scris "Human Resource" ,Dumnezeule!Incep sa-mi pun intrebari daca nu cumva limba romana s-a nascut dintr-un viol si e o limba bastarda, toata viata ei o sa fie o curva?
Sunt off topic si imi cer scuze dar nu m-am putut abtine cand vad atata inversunare cu cel maus. Edited by lik_lights, 05 October 2014 - 08:52. |
#28
Posted 05 October 2014 - 13:47
_-_, on 04 octombrie 2014 - 15:57, said:
Nu ai dedus organizarea. Daca te uiti cu atentie asupra optiunilor, observi ca sunt prezentate in mod grupat pe fiecare rand cate 3 forme: nearticulat, articulat hotarat (ambele in Nominativ/ Acuzativ), urmate de forma declinata pentru formarea cazurilor in Genitiv/ Dativ. Primele forme pornesc de la radacina mous(e) in singular, dupa care se ofera variantele de plural (primele doua cu pastrarea lui "e" si ultimele doua fara pastrarea lui "e"). In cazul primelor doua variante utilizarea cratimei este obligatorie, iar in ultimele doua cazuri este optionala: mouse, mouse-ul, mouse-ului mouse-uri, mouse-urile, mouse-urilor mouse-i, mouse-ii, mouse-ilor mous-i, mous-ii, mous-ilor mousi, mousii, mousilor Urmatoarea varinta foloseste adaptarea fonetica de la "mouse" la "maus" in singular si cu cele doua tipuri de declinare in plural: maus, mausul, mausului mausi, mausii, mausilor mausuri, mausurile, mausurilor Variantele urmatoare pornesc de la forma de plural din limba engleza si urmeaza acelasi reguli de declinare ca si mai sus: mice-uri, mice-urile, mice-urilor maisuri, maisurile, maisurilor maisi, maisii, maisilor Si atunci ce facem? Ignoram variantele din dictionare pe motiv ca au fix aceeasi valoare cu variantele diferite aflate in circulatie? Atunci ce rost ar mai avea dictionarele, daca nu ar oferi nici macar un pic de credibilitate suplimentara? Vad aici scris...Primele forme pornesc de la radacina mous(e) in singular, dupa care se ofera variantele de plural (primele doua cu pastrarea lui "e" si ultimele doua fara pastrarea lui "e"). mouse, mouse-ul, mouse-ului....Urmatoarea varianta foloseste adaptarea fonetica de la "mouse" la "maus" in singular....mous, mousul, mousului. NU cred ca are nimic de-a face cu radacina din singular sau plural aici, pentru cratima din limba romana. Cred ca trebuia specificat, ca SINT SCRISE in DOUA LIMBI DIFERITE, cu doua pronuntii diferite, aceste singulare, de mouse si maus, asta pentru cratima (si atentie ce generatie) . Doua limbi diferite, pentru ca englezii nu scriu maus, dar pronunta mouse, iar noi nu scrim mouse, dar pronuntam maus. Si in functie de scriere si pronuntie, punem o cratima. Dar eu de altceva m-am oprit aici. Ma, scuzati, dar de care dictionare vorbiti ...ale carei generatii ? De ce credeti dvs. ca maus, (ca imprumut de la mouse), TERMINAT in litera din alfabetul roman si pronuntat ca in limba romana ( de aceea fara cratima la maus) s-a scris unit intotdeuna ? Stiti in Doom-ul din care an ? In tema "a fost odata ca niciodata" un articol hotarit chiar si impumutat, terminat si pronuntat ca in limba romana, era scris cu cratima, vezi cuvintul verso-ul...Iar in prezent avem cuvintul aquis, care se scrie aquis-ul, dar atentie cum il scrieti, pentru ca a fost preluat in limba romana. Unde sa vedeti in temele de niciun, nicio, ce s-a intimplat. O mica parere, a doamnei Irina Condrea, doctor habilitat, conf. universitar la USM http://www.timpul.md...zece-24633.html Quote La data apariţiei sale, DOOM-ul ne-a luat prin surprindere cu diverse modificări ortografice, deosebit de multe nedumeriri trezind formele niciun, nicio, care anterior se scriau totdeauna separat „nici un”, „nici o”. Schimbarea, spun autorii noilor reguli, s-a făcut pentru că adjectivul pronominal niciun, nicio, precum şi pronumele negativ niciunul, niciuna sunt cuvinte compuse şi scrierea lor trebuie să urmeze aceleaşi reguli, după care se ortografiază alte forme analogice, scrise tradiţional împreună, de exemplu, vreunul, vreuna. Aceste adjective/pronume compuse sunt sudate şi între componentele lor nu poate fi intercalat alt cuvânt. Tot împreună se scriau şi se scriu o serie de adverbe formate cu nici: niciodată, nicicând, niciunde, nicidecum, prin urmare, niciun, nicio făceau o EXCEPTIE nejustificată de la regula generală pentru asemenea cazuri. Quote De ce să nu fim îndreptățiți să folosim un termen echivalent ca șoarece? De ce anglofonul își poate permite un uz metaforic iar noi trebuie să copiem cuvîntul englezesc? De ce francezii, spaniolii, rușii, grecii, portughezii, olandezii, ungurii etc. etc. își permit să-și aibă propriul uz metaforic, iar noi nu? Parerea mea este ca, avem nevoie de cineva acolo sus, sa gindeasca ca dvs. Adica, e posibil ca Doom-ul recent sa fi introdus, aceste schimbari de care noi nu stim inca. Asa cum nicio, s-a scris despartit, acum unit ... o sa spunem, mouse se scria cindva, soarece se scrie acum. Am impresia ca ellenii, au facut si ei schimbari in teme... cindva au scris numai cu litere mari si fara ton, unde sa-i prindem acum la schimbari. Cu respect. |
|
#29
Posted 05 October 2014 - 13:52
#30
Posted 05 October 2014 - 13:58
Acum mi-am adus aminte că pruteanu scrisese ceva pe tema asta:
http://www.pruteanu....0index/sait.htm În ceea ce mă priveşte, prefer adaptările la română (îmi place să şeruiesc fişiere de exemplu ) ) atâta vreme cât nu devin ridicole. Deci pentru mine ar fi: maus, mausuri, mausului, mausurilor Edited by afh, 05 October 2014 - 14:03. |
#31
Posted 05 October 2014 - 14:11
Mai rau decat sticksuri nu exista nimic, sticks fiind deja plural desi la noi e singular.
Un sticks, doua sticksuri. |
#32
Posted 05 October 2014 - 14:15
afh, on 05 octombrie 2014 - 13:58, said:
Acum mi-am adus aminte că pruteanu scrisese ceva pe tema asta: http://www.pruteanu....0index/sait.htm În ceea ce mă priveşte, prefer adaptările la română (îmi place să şeruiesc fişiere de exemplu ) ) atâta vreme cât nu devin ridicole. Deci pentru mine ar fi: maus, mausuri, mausului, mausurilor undercoverbrother, on 05 octombrie 2014 - 14:11, said:
Mai rau decat sticksuri nu exista nimic, sticks fiind deja plural desi la noi e singular. Un sticks, doua sticksuri. undercoverbrother, on 05 octombrie 2014 - 14:11, said:
sticks fiind deja plural desi la noi e singular. |
#33
Posted 05 October 2014 - 14:15
Si asta a aparut cu mult inainte de a fi inventat stickul de memorie.
|
|
#34
Posted 05 October 2014 - 14:55
Purpura, on 05 octombrie 2014 - 06:50, said:
Mi se pare ca esti mai bogat, lingvistic, daca introduci un cuvant nou in limba. Sensurile secundare, metaforice cum sunt, isi tocesc repede posibilitatile poetice. Limbile care-s mai amestecate fac literatura - si in special poezie - mai spornic. Cînd spun metaforă nu mă gîndesc la poezie, ci la folosirea unui cuvînt existent pentru o altă noțiune, pe baza unei asemănări. De exemplu cuvîntul românesc mușchi a însemnat la origine „șoricel” (musculus), pentru că în imaginația romanilor mușchii semănau cu niște șoricei. De fapt multe din cuvintele din orice limbă sînt la origine metafore. Între timp adesea a rămas numai sensul metaforic, iar sensul originar a dispărut. Deci ceea ce constatăm de obicei nu e o tocire, ci o încetățenire. |
#35
Posted 05 October 2014 - 16:35
Din ceea ce s-a discutat pana acum observ ca deja pluralul "mausuri" a ajuns sa fie acceptat cel putin de catre unii utilizatori de pe acest forum. Dar intrebarea este: cum a ajuns sa fie acceptat?
Voi enumera cel putin doua cauze si un motiv. Cauze: 1) Crearea artificiala a pluralului "mausuri" de catre autorul unui dictionar, in ciuda faptului ca singura forma uzuala de plural era "mauși"; 2) Utilizarea artificiala a pluralului "mausuri" de catre Microsoft in textele traduse din limba engleza. Motivul: Persoanele care considera dictionarele drept autoritate lingvistica suprema iar traducerile furnizate de compania Microsoft cu valoarea unui dictionar (iar astfel de persoane nu sunt deloc putine) au sprijinit crearea in mod artificial a acestui dublet pentru forma de plural: "mausuri" si "mauși", primul fiind creat artificial si integrat in anumite dictionare, iar cel de-al doilea - singurul uzual in ultimii 25 de ani - dat la o parte prin neincluderea lui in niciun dictionar. Se pot observa si efectele: magazine online care adopta acest plural creat in mod artificial, persoane de pe forum care s-au convins ca singura forma "corecta" este cea de "mausuri" si tratarea ca persoane "agramate" pe utilizatorii singurei forme corecte (corecta in sensul ca a fost prima forma utilizata si care deja se raspandise) etc. Si astfel generalizarile rupte total de realitate pe care le-a facut AdiJapan mai sus raman doar formulari ipotetice cu referire la situatii ideale ce sunt total rupte de realitate (cel putin in ceea ce priveste spatiul lingvistic romanesc). Aceasta este valabil pentru oricine isi imagineaza ca dictionarele nu au abilitatea de a produce modificari artificiale in limba sau chiar de a orienta in mod premeditat modificarile din limba chiar daca prin aceasta ar fi generata o limba artificiala. |
#36
Posted 05 October 2014 - 17:10
Nu am zis in viata mea mausi si nici nu as putea sa zic. Primul maus l-am avut acum 19 ani cand ma indoiesc ca era trecut in dictionare. Si sunt sigur ca si inainte de a avea unul, tot mausuri ziceam. F rar am auzit pe cineva spunand la modul serios mausi. Si nici in gluma nu am auzit prea des.
Colegule fara nume de mai sus, de unde stii ca acum 25 de ani singura forma folosita era mausi? In ce zona? Poate era doar ceva local. Tu cum ziceai acum 25 de ani? |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users