Cand te muti...
Last Updated: Oct 21 2014 16:31, Started by
YourDreamComeTrue
, Oct 03 2014 21:36
·
0
#37
Posted 07 October 2014 - 13:00
#38
Posted 07 October 2014 - 13:23
Eram curioasa cum s-a petrecut la altii aceasta schimbare.
|
#39
Posted 07 October 2014 - 13:24
#40
Posted 07 October 2014 - 13:26
#41
Posted 07 October 2014 - 13:53
#42
Posted 07 October 2014 - 14:10
#43
Posted 07 October 2014 - 16:25
#44
Posted 07 October 2014 - 16:45
Mi se pare inutil sa ma mut singura.
Multi care se muta devreme din casa parinteasca sunt oarecum nevoiti, fie e situatia de asa natura ca pleaca la facultate in alt oras, fie atmosfera tensionata din casa ii indeamna sa plece neaparat. Unii aleg sa se mute in chirie iar altii poate primesc ajutor/ apartament din partea familiei - ma refer strict la cei pana in 25 de ani - rare cazuri sa isi cumpere ei casa pe banii lor. Cati ar alege sa se duca sa locuiasca singuri in chirie in acelasi oras in care au si casa parinteasca? Mi se pare o risipa inutila de bani. Sa imi iau o garsoniera minuscula cu toti banii la 30 de ani e ca si cum mi-as prevedea un viitor in care sa locuiesc singura. Ce rost are? Mai bine strang si ma mut cu partenerul de viata intr-o casa mai mare a noastra in care sa formam o familie. Mi se pare frumos ca intr-un cuplu casa sa apartina ambilor nu doar unuia singur. E ca si cum amandoi isi construiesc viitorul impreuna caramida cu caramida. |
#45
Posted 07 October 2014 - 16:56
La chirie ma refeream, evident.
Quote Mi se pare inutil sa ma mut singura. Quote Mi se pare o risipa inutila de bani. Tu cati ani ai si cu ce te ocupi? Edited by catalina1, 07 October 2014 - 16:59. |
#46
Posted 07 October 2014 - 17:16
|
#47
Posted 07 October 2014 - 18:19
Multi inainte.
Nu are nici o legatura cu cat de ok sunt sau nu ai tai. Ok, acelasi stil de viata, ha sa zicem. Dar sunt multe maruntisuri care fac diferenta. Pe bune, stai cu chirie intr-o garsionera timp de cateva luni. |
#48
Posted 07 October 2014 - 18:45
Daca ai iubit, el ce parere are despre o mutare impreuna?
Daca n-ai... |
#49
Posted 07 October 2014 - 19:19
YourDreamComeTrue, on 04 octombrie 2014 - 05:58, said: Foarte frumos. Si de la ce varsta te-ai mutat? Mi se pare ca din ce inaintez in varsta din aia e mai greu sa ma desprind de familie, sunt atasata de parinti, imi fac ganduri gen....ce o sa faca ei fara mine.....poate e aiurea... da, e chiar foarte aiurea . Mie mi se pare ok sa te gandesti la ai tai, dar nu la modul "ce o sa faca ei fara mine". O sa faca ce fac de obicei toti parintii, e treaba lor, nu treaba ta. |
#50
Posted 07 October 2014 - 19:49
#51
Posted 08 October 2014 - 02:41
YourDreamComeTrue, on 07 octombrie 2014 - 16:45, said:
Cati ar alege sa se duca sa locuiasca singuri in chirie in acelasi oras in care au si casa parinteasca? Mi se pare o risipa inutila de bani. Cati nu!! Tu de exemplu ce faci in casa parinteasca? Mananci ce ai tu chef, gatit de tine, sau face mama/tatal mancarea? Faci curat in spatiile commune sau doar la tine in camera? Daca tu ai fost obisnuita sa depinzi intr-o masura de parintii tai inseamna ca esti programata sa depinzi si de un barbat. Cel mai bine e sa stai singur initial. Apoi usor usor, cand ai un partener, stati intai doar voi doi un weekend, sa vedeti cum va acomodati, apoi mers in vacante impreuna, timp de o saptamana, si la fel, vezi daca te acomodezi. Unii nu se pot acomoda nici dupa 2 ani de locuit impreuna, din varii motive. Mi se pare frumos ca intr-un cuplu casa sa apartina ambilor nu doar unuia singur. E ca si cum amandoi isi construiesc viitorul impreuna caramida cu caramida. - esti idealista si putin imatura, obisnuita cu statul cu parintii pana la 30 de ani. Mai mult nu zic pentru ca mi se par putin trase de par ideile tale, pe care ti le asumi ca personale desi ele sunt clisee, cum mi-ai raspuns cu alta ocazie. Si nu prea inteleg ce cauti sa afli prin raspunsuri la intrebarile tale: verificare pentru tine personal, pentru tine ca profesionist (un eventual proiect de psiho), curiozitate ingénue ? Macar spune-ne si noua ce urmaresti, ca nu e nimic rau sa faci un research pe forum, dar sa stim si noi cui raspundem, omului sau profesionistului. Sa nu se ajunga la un studiu d-ala gen "cercetatorii britanici au descoperit motivele pentru care persoanele aleg sa plece din casa parinteasca" si incepi sa citezi raspunsuri d-aici. Edited by Arianna-D, 08 October 2014 - 02:53. |
|
#52
Posted 08 October 2014 - 07:04
Arianna-D, on 08 octombrie 2014 - 02:41, said:
Cati nu!! Tu de exemplu ce faci in casa parinteasca? Mananci ce ai tu chef, gatit de tine, sau face mama/tatal mancarea? Faci curat in spatiile commune sau doar la tine in camera? Daca tu ai fost obisnuita sa depinzi intr-o masura de parintii tai inseamna ca esti programata sa depinzi si de un barbat. Cel mai bine e sa stai singur initial. Apoi usor usor, cand ai un partener, stati intai doar voi doi un weekend, sa vedeti cum va acomodati, apoi mers in vacante impreuna, timp de o saptamana, si la fel, vezi daca te acomodezi. Unii nu se pot acomoda nici dupa 2 ani de locuit impreuna, din varii motive. ... dar sa stim si noi cui raspundem, omului sau profesionistului. Gatesc ce vreau si imi e pofta, gatesc si ai mei, fac curat in toata caza de la A la Z. Nu e nimic din ce fac ei si nu as putea sa fac si eu ca sa zic ca sunt dependenta. Pur si simplu nu imi place sa locuiesc singura. Cat despre partea cu raspunsurile, raspundeti sincer si simplu. Nu vad de ce unui om i se raspunde intr-un fel iar unui profesionist in alt fel. Fiecare merita sa primeasca o parere sincera. |
#53
Posted 08 October 2014 - 13:48
Arianna-D, on 08 octombrie 2014 - 02:41, said:
Mi se pare frumos ca intr-un cuplu casa sa apartina ambilor nu doar unuia singur. E ca si cum amandoi isi construiesc viitorul impreuna caramida cu caramida. - esti idealista si putin imatura, obisnuita cu statul cu parintii pana la 30 de ani. YourDreamComeTrue, on 08 octombrie 2014 - 07:04, said:
Pur si simplu nu imi place sa locuiesc singura. Edited by catalina1, 08 October 2014 - 13:49. |
#54
Posted 08 October 2014 - 14:33
YourDreamComeTrue, on 04 octombrie 2014 - 05:58, said: Daca vorbesti serios esti de pus in rama si de aratat la orice barbat. Cum de nu ti-ai facut griji ca o cunosti de prea putin timp si ai luat decizii atat de radicale? Mi-am facut griji, dar nu prea multe. Instinctul mi-a spus ca o sa fie bine si asa a fost. Cu fosta prietena am stat 6 ani, ne-am cunoscut, ne-am plictisit si ne-am despartit buni prieteni. Cu actuala, care mi-a devenit sotie, nu am mai lungit-o aiurea. Oricum, povestea mea nu are legătură cu subiectul pentru ca nu atunci m-am mutat de acasa. Asa cum am mai spus, de acasa am plecat la 14 ani la liceu, apoi si mai departe la facultate. Practic ... de 20 de ani eu ajung pe la ai mei doar de 4-5 ori pe an. Edited by barbosa, 08 October 2014 - 14:36. |
Anunturi
Bun venit pe Forumul Softpedia!
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users