Calibrare ISF level 1, 2 si 3 in Romania

Colorimetrul trebuie profilat pe display-ul care urmeaza a fi calibrat iar variatii pot apare chiar pe acelasi display de la o sesiune la alta si țin de cativa factori printre care pozitia pe ecran (diferente de uniformitate), temperatura ecranului si altele
In functie de tehnologia display-ului si chiar intre producatori variaza si gradul de eroare in masurare din cauza distribuției spectrale diferite asa ca o calibrare a unui colorimetru, generica,  este de prisos.  
Profilarea la inceputul fiecarei sedinte de calibrare it's a must!
In raportul postat de mine in primul reply citirea initiala este a unei calibrari cu EDR-plasma disp1 pro-ului cu erori sub 0,5. Acolo se vede clar cat de jos citea rosul.

Edited by AndreiNR, 15 September 2014 - 11:50.

Salut,

Imi cer scuze ca n-am reusit sa ajung pe aici pana acum, am fost destul de ocupat.
De acum pot sa particip la discutii, sa raspund la intrebari.

Bine v-am gasit,
Adrian

Edited by Jean-Luc_Picard, 04 October 2014 - 12:50.

Buna ziua. Ma adresez tuturor pasionatilor si amatorilor de calibrari video si in special lui Adrian si lui AndreiNR, cu o intrebare de profil. Ati intalnit aberatii cromatice pe display-urile ( plasma ) si daca da, cat de frecvent apare fenomenul, in ce coditii si care sunt pasii corecti in efectuarea calibrarii pentru evitarea fenomenului, si ca particularitate daca ati sesizat vreodata problema si  la panel LCD cu iluminare led.

Detaliaza aberatiile cromatice Calin! Posterizare, dfc, banding etc??

Difera foarte mult si modelul de plasma si desi impart principiile de functionare si "minusurile" la unele sunt evieente la altele mai putin spre deloc..

Sa incercam un limbaj popular si o descriere principiala. Multi utilizatori incearca sa-si seteze imaginea pe ecranele lor ochiometric, respectiv dupa imaginii foto sau stopcadre din filme. Umbland haotic la setarile avansate ale televizorului, pot obtine in aparenta imagini clare , radiante, placute ochiului intr-un cuvant dar in momentul rularii altor imagini se costata ca setarile respective nu mai corespund si ar trebuii facute altele.Ba mai mult pot apare  arsuri, varci galbui (plastic vorbind) si pete luminoase in degrade  pe fete, dar numai in anumite scene. Extrapoland in sectorul calibarari cu aparatura si soft, in masuratori poti sa ai rezultate bune iar in imagine sa apara acelasi fenomen prezentat mai sus. Acest fenomen i-a speriat pe muti posesori de televizoare si i-a facut sa .. fuga'' de o virtuala calibrare, vehiculandu-se vorba in mediu .... nu umbla acolo ca-l strici, lasa-l cum la setat fabrica.

O sa-to raspund mai pe seara dar ce prezinti tu nu este comun tuturor plasmelor. Asa ca ar fi mai indicat un model anume la care te referi. Daca vrei sa vorbim despre calibrarea plasmelor in general, cum si cat de mult influențează ABL calibrarea si imaginile dupa calibrare o putem face. Voi explica mai multe insa acel "mai bine nu umblu ca stric" este o aiureala daca setarile tv chiar functioneaza si stii ce faci, sau un adevar valabil oricarei tehnologii, nu numai plasma, daca setarile nu funcționează cum ar trebui.(in spec CMS)
Oricum, o imagine calibrata, facuta cu cap si care tine cont de cateva variabile specifice plasmelor , va ofero o experiență vizuala extraordinara!  
Scriu mai multe pe seara.

Calin de unde esti?

Din Arad sunt. Stiu ca este un fenomen sporadic acesta si tocmai de aceea doresc sa dezbatem subiectul in cauza ca sa spulberam orice dubii, preconceptii si temeri cu privire la operatiunea de calibrare si efectele ei adverse. Eu personal am incercat o promovarea a curentului , sa-i spun asa in randul cunostintelor si a unor clienti mai ''open mind''  si m-am lovit de aproape o totala necunoastere si obscurantism dus uneori la combinatie de scepticism cu aversitate, Pe de-o parte as dori sa se faca lumina in privitna subiectului iar pe de alta as dorii sa dezbatem si cazuri singulare care pot produce samanta de neacredere intru-un domeniu asa de profesinal, adresat pretentiosilor si perfectionistilor  ..si nu numai. (sunt posesor de 50pk950 si hd750 si subiectul in cauza nu  se refera la device-urile mele}

Edited by Calin_fdx, 09 October 2014 - 16:45.

Scurt si la obiect doua mentiuni dure dar reale:
1. nu exista pasionati de imagine in tarisoara asta la acest nivel mai mulți de-i numeri pe degetele de la doua maini.(ca sa fiu indulgent) . Insa, dezinteresul sau necunoasterea acestui fenomen este general si nu tine de meleagurile mioritice.
2. nu exista efecte adverse la o calibrare. (punct)
Nicio persona care mi-a vazut televizoarele calibrate nu a avut alta reactie decat ca se vede foarte bine.
ps:ABL(automatic btightness limiter) nu e sporadic ci permanent si de aceea trebuie ținut cont de el in calibrare.

Ok. Calibrarea plasmelor.
Dupa cum probabil stii prea bine Calin, plasmele, ca si OLED-urile au un circuit numit ABL(automatic brightness limiter) care are scopul de a proteja panelul de suprasarcini. Mai are si rolul de a limita consumul de energie pt a face fata exigentelor impuse in ultimii ani si, de aceea, ABL implementat acum este mult mai agresiv. Fenomenul se observa foarte clar daca pe un fond negru se "trage" o fereastra care se tot mareste, dupa o anumita dimensiune luminozitatea acestea scade din ce in ce mai mult. Fnomenul e vizibil si daca tv este folosit ca desktop cand exista fonturi luminoase. Acesta este unul din motivele ce nu recomanda plasmele pe post de monitor de lucru.

Bun, deci ABL este ceva implementat adanc in algotirmul si circuitele plasmei. El modifica intensitatea luminoasa in functie de luminozitatea imaginilor afisate.  Ce facem cand calibram? Il ocolim pentru a nu ne influenta citirile si implicit rezultatele sau tinem cont de el?
Pai logica spune ca daca il vom ocoli, atunci cand vom viziona continut si nu numai ferestre situatia se va schimba. Asta fac ferestrele foarte mici(sub 5%) sau patternurile constant energy din Spears&Munsil.
Deci, incercam sa-l luam in calcul. Pentru asta se folosesc patternuri -fereastra pe fond negru sau ferestre pe fonduri cu luminanta constanta-asa numitele APL(average picture luminance) patterns.
Spuneam ca ABL modifica intesitatea luminoasa, deci muta in alt nivel de luminanta (Y) imaginea. Un ABL implementat mai agresiv, asa cum este cel din ultimele generatii de plasma Panasonic va influenta WB , dar si mai mult gamma in functie de tipul si dimensiunea pattenurilor. Cu ferestre normale se obtine o valoare cu aproximativ 0,2 mai mica a gamma fata de APL.
Pentru ca am ceva experienta cu plasmele Panasonic(am calibrat 50st50, 50st60, doua 50vt60 si actualul tv 55vt60) concluzia la care am ajuns este ca la modelele mai mic, mult mai aproape de un grayscale neutru si gamma corecta este cu 4% APL patterns(Mascior's, small apl din AVCHD).Acest lucru a fost confirmat si de ChadB dar si de Mike de la Lightspace.
Modelele superioare sunt mai putin "pretentioase". La acestea am obtinut valori foarte bune cu 10% normal windows dar nu am urmarit curba ITU sau power law 2.4 ci un power law 2,25 cu black compensation.

Astea sunt chestii generale. Sa intram mai in amanunt. Exista setari 10p pentru WB si gamma. Ele functioneaza foarte bine pe actualele generatii. Sa zicem ca facem o calibrare clasica , initial in 2 puncte. Obtinem la capete valori deltaE foarte bune dar intre sunt ceva variatii. Ne folosim de 10p wb sa "netezim" grayscale.  Bun. Cum o imagine poate fi oriunde intre cele 10 puncte calibrate, chiar daca la fiecare procent de 10% imaginea este calibrata corect, intre aceastea sunt spike-uri care vor duce la fenomenul de banding sau posterizare, adica lipsa gradatiilor fine. Fenomenul este accentuat daca se folosesc agresiv si setarile in 10p pentru gamma.

Ce fac eu:  singurele setari care actioneaza parabolic, adica in toate punctele din WB sunt setarile de wb in 2 puncte(gains and cuts). Intotdeauna reglez TOATA WB din aceste doua puncte pentru a avea cat mai mici abaterile intermediare si pentru a fi cat mai aproape de gamma dorita. Asta insemna ca alterez inclusiv verdele care influenteaza cel mai mult luminanta si implicit gamma. Ajung din doua puncte foarte aproape de gamma dorita si erori foarte mici in wb. Apoi "netezesc" cu modificari minime wb si gamma folosind 10p controlul.

Aceasta metoda imi asigura faptul ca oriunde ar fi imaginea respectiva din punct de vedere al luminantei, ABL si grayscale ea va fi intr-o zona neutra.

Apoi fac CMS folosind de obicei patternuri IDENTICE ca dimensiuni cu cele folosite la WB si gamma, si intensitate 75% si saturatie 75%.

Nu de putine ori am vazut setari agresive in 10p pentru a obtine grafice frumoase si a "atinge" targetul dorit. Este gresit! Astea duc la accentuarea DFC(dynamic false contouring) , posterizare, banding in zonele de tranzitie si alte probleme.
Am pus si pe avforums unde a fost o discutie incinsa cateva imagini care arata  setarile la care am ajuns prin tehnca mea si cele cu setari agresive. Iata cateva dintre ele:

Rampa de gri fara modificari majore:
 20141001_232951.jpg   64.08K   78 downloads
Rampa de gri cu modificari majore in gamma 10p:
 20141001_233228.jpg   106.68K   81 downloads
Detaliu pe fata cu modificari minime:
 20141001_234920.jpg   111.38K   75 downloads
Acelasi detaliu cu alterarea agresiva a gammei:
 20141001_234930.jpg   105.67K   72 downloads
Posterizare(BAraka):
 20141001_235324.jpg   84.16K   69 downloads
Gradare fina dupa setarea corecta a wb si gamma:
 20141001_235339.jpg   107.99K   69 downloads

DFC vizibil pe fata la o setare agresiva in 10p gamma si wb:
 20141001_235114.jpg   92.35K   77 downloads

Pozele sunt facute cu un S3, calitatea este mediocra si servesc doar pentru comparatie!!

In incheiere, dupa o calibrare corecta, imaginile nu au cum sa fie sterse, neplacute ochiului sau sa apara gresite.
Diferentele imediate percepute de ochi sunt la tonurile de piele care sunt pur si simplu corecte si percepute ca atare. Imaginea are o dinamica mult imbunatatita prin vizualizarea tuturor detaliilor in negru(atat cat intentioneaza regizorul si cat poate tv), gamma liniara, corecta, fara disparitia detaliilor in alb sau exagerarea umbrelor sau a zonelor luminoase dand un aspect de desen animat.
De asemenea culorile vibrante, dar nu supra-saturate sunt relaxante, reale si dau impresia de natural.
55VT60 ul meu calibrat si cu ajutorul lui Adrian, cu spectrofotometru imperecheat cu colorimetrul meu, generator de patternuri  dar si cunostintele lui, imi ofera o experienta vizuala cum eu nu am mai vazut pe un tv.
Recomand!

Edited by AndreiNR, 09 October 2014 - 21:52.

Termenul de aberatie cromatica este folosit in fotografie pentru ceea ce se intampla la marginea unei imagini datorita faptului ca lentila este si prisma, iar indicele de refractie variaza cu lungimea de unda.
Cred ca pentru dispozitive de afisare ar trebui sa-i zicem altfel, pentru a evita confuziile.

Sa mai precizam un termen. Calibrare inseamna punerea in acord a unui aparat sau instrument de masura cu un etalon. Acest lucru implica instrumente dedicate, care sa poata evidentia obiectiv abaterile de la etalon. In consecinta, "dupa ochi" nu se poate numi calibrare. Desi chiar si la o calibrare propriuzisa anumiti se parcurg avand ca instrument de masura ochiul, trebuie sa tinem cont ca acesta este sensibil si percepe corect numai anumite aspecte ale luminii vizibile, in timp ce la altele rateaza in mod spectaculos. In timp ce putem sesiza foarte bine diferente de culoare si luminozitate intre imagini puse una langa alta, luam plasa la a aprecia marimea intensitatii luminoase (datorita fenomenului de adaptare) si suntem deficitari la a compara o imagine prezenta cu una de care ne aducem aminte. Calibrarea urmareste punere in acord a imaginii redate cu cea inregistrata pe intreg spectrul vizibil si acest lucru nu se poate face pe baza unei singure imagini, care nu poate contine intr-un mod utilizabil toate cele cateva milioane de culori percepute.
Inca un aspect important. Se face calibrare pentru redarea imaginilor in miscare, primite pe intrari dedicate semnalelor variabile in timp si care sunt prelucrate de circuite dedicate. Semnalul utilizat trebuie sa fie de acest tip (respectiv semnal video digital pe HDMI). Nu foloseste la nimic redarea unei imagini statice, de tip poza JPEG de pe un stick de memorie, care intra pe alte intrari si este procesata de alte circuite.
In fabrica se face un reglaj sumar (o calibrare adevarata ar mari costurile in mod semnificativ), care nu are ca scop ca aparatul sa fie fidel, ci ca aparatul sa se vanda. Pentru acest lucru, aparatul trebuie sa iasa in evidenta intr-un magazin de desfacere (retail) printre alte aparate aflate alaturi, ceea ce inseamna nu sa fie cat mai fidel, ci cat mai stralucitor si colorat si asta in conditii de iluminare de showroom, mult diferite de ceea ce avem la domiciliu.
In productia cinematografica, ajustarile care se aduc imaginii filmate pana cand artistii sunt multumiti de rezultat se fac pe dispozitive de afisare calibrate. Daca vrei sa vezi acelasi lucru pe care si-au pus semnatura regizorul, directorul de imagine, etc., trebuie sa folosesti la randul tau un dispozitiv calibrat. Altfel, totul este o dulce aproximatie, adica, in termeni pe care ii cunoastem prea bine (si pentru care motiv nici nu exista cerere semnificativa pe piata noastra): "merge si asa". Intrebarea care se pune este cat timp ne vom mai complace ca popor sa facem lucruri in dorul lelii, aproximative, "dupa ochi"? In primul rand ca nu ne respectam pe noi facand aceasta. Ne irosim munca pe lucruri fara valoare.
In final, mai trebuie ca spus ca rolul calibrarii mai este si unul fiziologic si ergonomic. Urmarirea unui program inregistrat (pe durata catorva ore) nu trebuie sa oboseasca ochiul si sa duca, pe intervale de timp indelungate, la deteriorarea vederii.

Edited by Jean-Luc_Picard, 10 October 2014 - 07:12.

Buna,AndreiNR

Sunt de acord cu ceea ce spui tu si sunt convins ca un Panasonic VT60 calibrat,are o imagine minunata...dar...
Dupa cum spune si calin_fdx ,ultimele modele de la Panasonic au un contrast nativ foarte bun...comparabil cu prea maretul Pioneer Kuro KRP-600A , M sau proiectoarele JVC.
In acest fel, cred ca o abordare potrivita ar fi si o gama variabila BT.1886 plecand de jos de la 5% cu o valoarea de 2.15-2.20 pana la 2.35-2.38 valoare la (70%,80%,90%),mai ales ca in acest mod pastrezi si encodarea originala de pe blu-ray discuri, folosind aceeasi tehnica BT.1886.(cel putin,in ultima perioada toate filmele se bazeaza pe aceasta tehnica) dupa cate am inteles eu.
Aceasta abordare se poate incerca daca nu ai aplicat-o deja...castigul v-a fi in dinamismul imaginii(mai ales la filmele SF), comparativ cu o gamma standard 2.22 sau in cazul tau 2.25.
Bineinteles pana nu de mult timp aceasta tehnica se putea aplica cu succes doar la proiectoarele JVC sau plasmele Pioneer Kuro din cauza ca trebuia sa ai un contrast On/Off substantial...
In orice caz tot ce am scris mai sus este din propria experienta aplicata in Home Theatre-ul meu,iar rezulatele sunt magnifice, deschizandu-se o fereastra spre o alta lume.
In cazul meu aceasta tehnica o folosesc cu succes la proiectorul me JVC X35 si la precedentul JVC HD750 sau chiar si la Sony VPL-VW95 ES.
Din curiozitate, ai cumva valorile de On/Off masurate de la plasma ta cand ati efectuat calibrarea...sau cel putin estimativ?
Inca o data felicitari pt. modelul de plasma ales, Panasonic VT60 fiind un model deosebit.

Exact aceasta "forma" a curbei gamma este in calibrarea mea. Insa variaza mult marimea patternurilor. Nu poti urmari exact gamma ITU:BT la aceste modele pentru ca imaginea este prea intunecata. Apoi masurata cu cu APL patterns va fi mai aproape de 2.6.
Am discutat mult cu calibratori pro din afara si concluzia ca cel mai aproape de monitorul de studio este o gamma de 2,25 cu ferestre normale dar care tine cont si de valoarea de negrum Adica pleacă de pe la puțin sub 2.2 la 10ire, apoi 2,22 la 20 ire si apoi stabilizandu-se la 2
2,25.

Valoarea de negru cu frestre masurata de i1d3 este de 0,002cd/m2, iar calibrarea la o val in jur de 90cd/m2, suficienta pentru ce dinamica are VT60-ul , duce la un contrast de peste 40000:1.

Daca as calibra un lcd-led sau proiector as folosi gamma ITu:BT1886 fiind considerata, dupa cum ai spus, srandardul recent in transferul electro-optic.
Dar ce ne facem cu celelalte foarte multe (majoritatea) filmelor dinainte de adoptarea acestui standard care au gamma la o val numao de ei stiuta??

Gama ITU este tot un power law (2.4) dar care tine cont de valoarea de negru. Deci va varia in jos cu cat nivelul de negru e mai slab. Eu ii vad aplicabilitatea si mai mult in cazul display-urilor cu nivele de negru slabe (lcd-led) si nu neapart mai mult  in cazul display-urilor cu contraste native mari.
Am calibrat un led Samsung si gamma ITU era mai degraba in jurul valorii de 2.2 decât 2.4 din cauza negrului de 0, 07.
"Standardul" pana la adoptarea ITU , in medii controlate, deci in special in protecție era 2 4.Daca initial.ai calibrat la 2.22 cred ca diferenta ti s-a parut mare pentru ca inainte imaginea era prea "spalacita", mai putin dinamica.

Edited by AndreiNR, 10 October 2014 - 10:27.

Aplicand metaoda enuntata mai sus de maximus74, poti creste valoarea Y pe 100 IRE, de la 90cd/m  cat  ai acum (dupa cum imi amintesc din discutiile noastre avute pe computergames) pana pe la 110 cd/m, si ridicand concomitent gama sa-ti ramana cam aceiasi luminozitate in imaginea de ansamblu dar crescandu-i contrastul (cu conditia de a nu intra in clipping patternul de White Clipping spre valoarea de 255) si implicit dinamica in imagine. Este o parere personala,

Nu urmaresc acea valoare.  Trebuie sa vezi tv ca sa înțelegi ca este aehisufucuent de luminos. Poti citi 120cd cu ferestee 5%, 100cd cu 10% si tot asa. Care e val corecta? ?
Steve Kemp (Bumtious de pe avforums) il are calibrat la 85 cd. Gordon de la avconvergent il are la 90.
Nu face clipping in modurile prifessio professional sau custom.

Salutare baieti. Nu vreau sa fiu asa tehnic, dar ca si voi sunt pasionat de calitatea imaginii, in speta pentru un 55VT60. Pentru ca nu cunosc domeniul calibarii si nici nu am timp sa-l invat va intreb la cine pot apela in mod profesionist atat ca si cunostinte cat si legal pentru o calibrare si la ce pret?

Adrian.

Adrian si mai cum? firma, pret?