Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Presbiopia - la 43 ani ?

Termen transcriere autovehicul

Cazare Timisoara pe 4-5 zile

Primele zile ale internetului per...
 Ditra 25

Casti USB-C ptr A-54

Aplicatie medicala / asistent med...

De ce vor atația politicieni...
 ERR_ADDRESS_UNREACHABLE

Legea 18/1968 Se mai aplica?

Digi conectare 2 routere prin fir

Succesiune notar versus instanta ...
 Montaj aer conditionat in balcon ...

Cont curent mulți valuta far...

Sugestii plan casa

Experiente cu firme care cumpara ...
 

Ce mancau romanii inainte de `89 (II)

- - - - -
  • Please log in to reply
1865 replies to this topic

#1315
diaconuliviu

diaconuliviu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,772
  • Înscris: 19.01.2005

View Postlucifer76, on 07 mai 2018 - 05:12, said:

Neah. tuica e de prune, restul e rachiu.
Dex:
ȚUÍCĂ, (2) țuici, s. f. 1. Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau altor fructe. Cazan de țuică = alambic. ◊ Expr. (Pop.) Cu țuica-n nas = afumat, amețit, beat. 2. Sort sau cantitate de țuică care încape într-un pahar. – Cf. sb. cujka.
RACHÍU, (2) rachiuri, s. n. 1. Nume generic dat diferitelor băuturi alcoolice tari obținute natural prin distilarea vinului, a fructelor, a sucurilor fermentate, a cerealelor, sau sintetic, prin diluarea alcoolului cu apă (și cu esențe) fără adaos de sirop de zahăr; vinars. 2. Cantitate de rachiu (1) conținută de un pahar, de o sticlă etc. – Din tc. rakı.

#1316
petit_christian

petit_christian

    Homo mirabilis

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,805
  • Înscris: 15.08.2014
Lasa dexul ca ala definitia din lb literara. Regional, lumea percepe altfel termenii..

#1317
djl

djl

    Smrt fa¹izmu, sloboda narodu! Īmi cresc amprenta de Carbon

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 112,502
  • Înscris: 13.06.2004
Din vremuri un pic mai bune: http://www.simplybucharest.ro/?p=19621

#1318
diaconuliviu

diaconuliviu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,772
  • Înscris: 19.01.2005

View Postpetit_christian, on 07 mai 2018 - 13:07, said:

Lasa dexul ca ala definitia din lb literara. Regional, lumea percepe altfel termenii..

Pai eu iti spuneam perceptia unei parti din RO, tu nu si nu ca ala e rachiu, ailalta e tuica. De unde asta? Din alta perceptie, nu?

Pe perceptii la unii e kkt, la altii dinsul, la altii moise, la altii prajitura..

#1319
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007

Quote

Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută prin fermentarea și distilarea prunelor. Țuica reprezintă un simbol al ardelenilor și a fost atestată documentar în Bistrița, la 1386, într-un act maghiar de percepție fiscală sub numele de „cujka”.[1] Diferența dintre țuică și palincă constă în faptul că țuica se produce doar din prune, în timp ce palinca se produce din diverse fructe.[2]
https://ro.wikipedia...

Quote

În Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești, [15] țuica este descrisă astfel:
Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor: a) fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifică aplicată; Posted Image distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeași tărie alcoolică este autorizată; c) având un conținut în substanțe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; d) având un conținut în acid cianhidric, în cazul țuicii obținute din prune cu sâmburi, de maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; e) având un conținut maxim în alcool metilic de 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; f) în funcție de durata de învechire, denumirea produsului „țuică” poate fi înlocuită cu denumirile: - „țuică bătrână” obținută din distilate învechite minimum 3 ani; - „țuică extra” obținută din distilate învechite minimum 7 ani; g) în zonele geografice Maramureș și Oaș, țuica poate fi denumită „horincă” sau „turț”; h) folosirea la fabricarea țuicii a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite in art. 2 pct. 2, nu este permisă; i) folosirea la fabricarea țuicii a substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante, coloranților, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 si 12, nu este permisă; j) combinarea (cupajarea), așa cum a fost definita in art. 2 pct. 17, este permisă; k) concentrația alcoolică minima este diferită în funcție de procesul tehnologic de obținere tradițional zonei, dar nu mai mică de 24% vol. la comercializare pentru consum; l) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă.

Edited by lucifer76, 08 May 2018 - 11:45.


#1320
petit_christian

petit_christian

    Homo mirabilis

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,805
  • Înscris: 15.08.2014
Corect, multa lume nu intelege si nu poate sa conceapa ca intre un dictionar explicativ si legislatie, definitia unor termenii este diferita.
Dex:
CONIÁC, (2) coniacuri, s. n. 1. Băutură alcoolică tare, obținută prin distilarea anumitor sorturi de vin și păstrarea produsului în butoaie de stejar. 2. Varietate, sort de coniac (1). – Din fr. cognac.

Definit de legislatia franceza si protejat pe plan mondial, prin diverse tratate economice si comerciale, recunoscute si de Romania.
"Le cognac est une eau-de-vie de vin, produite dans une région délimitée centrée autour de Cognac, englobant une grande partie de la Charente, la presque totalité de la Charente-Maritime, et quelques enclaves en Dordogne et dans les Deux-Sèvres. Elle doit respecter des normes et des règles de production bien précises afin de pouvoir obtenir l'appellation « cognac »."
Cognacul este un distilat de vin, produs intro regiune delimitata, centrata in jurul orasului Cognac, cuprinzind o mare parte a jud Chrente, aproape in totalitate jud Charente-Maritim, si citeva enclave in jud Dordogne si jud Deux-Sèvres. Trebuie sa respecte norme f precise pt a putea obtine denumire de "coniac".
Normele sunt fixate printrun decret dat la 1 mai 1909.
Cum s-ar spune, coniacul romanesc, grecesc, armenesc, italian sunt o mare teapa. Dpdv legal nu exista asa ceva. Desi Vechia Romana e o bautura italian distilata din vin, la mare arta. O bei ca pe apa, dar legal, nu-i coniac.
Idem pt sampanie, diferite brinzeturi, etc

Dar unii nu vor sa vada mai departe de satul lor.

Apropo de Banat, f rar, sau chiar deloc, ai sa auzi un banatean folosind cuv tuica. E preferat "rachie", nu rachiu.

Edited by petit_christian, 08 May 2018 - 13:57.


#1321
diaconuliviu

diaconuliviu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,772
  • Înscris: 19.01.2005
@petit.. Si e din prune sau din fructe?

Eu intr-o comuna de prin Caras am baut de la unul si ii spunea vinars.

Luati din legea postata:

"Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor:
a) fermentarea prunelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din inox, în funcție de zona în care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia specifică aplicată;
b ). distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust provenind de la fruct sau fructe;"

Adica porneste ordinu' ala cu tuica exclusiv din prune ajungind la distilarea - in urma careia produsul sa aiba gust de fruct sau fructe. ca atare..distilatul ala de la tuica..sa aiba aroma fructului din care e facut sau a FRUCTELOR (adica mar+para+corcoduse+prune..)
Atentie la : si Fruct sau fructe, boldate si inrosite.

Edited by diaconuliviu, 08 May 2018 - 14:31.


#1322
petit_christian

petit_christian

    Homo mirabilis

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,805
  • Înscris: 15.08.2014
Si nu tu sustineai sus si tare ca exista tuica de prumb? Porumbul e fruct?

#1323
diaconuliviu

diaconuliviu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,772
  • Înscris: 19.01.2005
Te referi la asta?
"Prin Maramu stiu ca se facea din prune dar si din porumb. Ne sfatuise unul sa cerem din pruna, nu porumb.."

Corect, doar ca la aia deja ii spune palinca. Si ti-o vind ca atare.
Te invata cineva sau stiai, cereai sa fie din pruna. Adica din fructe, adica tuica dubludistilata.
Altfel...chiar ei iti vind distilat de porumb ca si palinca - recte tuica dubludistilata.

Si ca sa-ti replic: nu cineva de aici sustinea cu legea ca e doar din prune? dupa care legea ta se contrazice, afirmind tangential ca e din fructe?

Revenim la perceptie?

Edited by diaconuliviu, 08 May 2018 - 14:48.


#1324
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007

View Postdiaconuliviu, on 08 mai 2018 - 14:22, said:

b ). distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă și un gust provenind de la fruct sau fructe;"
De fapt, e vorba de PRUNA :)

#1325
petit_christian

petit_christian

    Homo mirabilis

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,805
  • Înscris: 15.08.2014
In primul rind ca nu am post eu legea si in al doilea rind, si daca se contrazice nu eu am promulgat-o in forma asta.
Vad ca nu vrei sa pricepi, ca tuica/rachiul se distileaza numai din fructe.
Ca fac maramuresenii/basarabenii din porumb, sfecla, cartof, griu-bauturile alea sunt altceva, numai tuica nu,

Daca ma platesti bine iti dau o reteta de tuica facuta din ..........alcool dublu distilat. De veme ce se face asa ceva, inseamna ca se si bea.
Nu  stau eu sa i cataloghez pe cei ce consuma asemenea bauturi dubioase.

#1326
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007
Acum se fac mititei din carne de strut, dar asta nu inseamna ca sunt mititei traditionali. Rachiul din alte fructe e ca mititeii de strut. Fake.

Edited by lucifer76, 08 May 2018 - 19:25.


#1327
diaconuliviu

diaconuliviu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,772
  • Înscris: 19.01.2005

View Postpetit_christian, on 08 mai 2018 - 15:26, said:

[...]
Vad ca nu vrei sa pricepi, ca tuica/rachiul se distileaza numai din fructe.
[...]
Unde am scris asta?
Am scris eu insumi ca se face din fruncte si nu numai din prune, ca asta ne spun dictionarul si legea aia prost scrisa, vorba ta, nu e vina mea ca lasa a se intelege prin dualitatea fruct/fructe prune si alte fructe.

In rest, de acord cu tine, ca se fac combinatii diverse, le spune rachiu, vinars, tuica, "jinars"..turtz..ochii lui dobrin si oricum. Unele sint reale, altele ba.

Si ca o completare..acel coniac se face cum spune franta.
La noi, chiar si inainte de '89 s-a facut un "coniac" conform retetei dar fara respectarea zonei (ala il beau "boierii" si exportul uneori; ma intrebam uneori daca nu exportam si frantei pentru reetichetare.. de exportat sigur exportam...in fine), de asemenea si "coniac fake" din ceva esente si alcool. Unele mai fake ca altele, dupa marca..
Pe piata romaneasca, imediat dupa '89 a aparut "Coniac Napoleon". Scria clar pe eticheta daca voiai sa stii "apa, caramel, esente, alcool".

Legat de toate astea, de asemenea nu e vina mea ca unii beau asa ceva dupa cum nu e vina mea ca franta nu-si cere drepturile din asta.

Despre oferta ta..ma lasa rece..iti pot oferi fara plata retete de "tarii" bazate pe alcool 99.8 de laborator sau 96 de serbia sau alte surse.

La Apold se facea "Whisky", stiai?
Aroma era OK, gustul la fel..
Nu era din arome.
Daca ai cauta insa reteta originala, precis ai gasi inadvertente.

Edited by diaconuliviu, 10 May 2018 - 14:32.


#1328
petit_christian

petit_christian

    Homo mirabilis

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 8,805
  • Înscris: 15.08.2014
Dpdv legal whisky se poate face oriunde in lumea asta, ca nu e produs protejat. Fac japonezii (din orez, a nu se confunda cu sakeul) si chinezii, se face in Alsacia (am gustat eu) si il invechesc in butoaie  in care fost vin, ceea ce ii da o aroma specifica. Deci, la Apold, chiar se facea whisky, fara ghilimele. Nu, nu stiam.
Singurul criteriu e calitatea si conteaz si brandul.

#1329
diaconuliviu

diaconuliviu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,772
  • Înscris: 19.01.2005
Sincer, nu stiu daca se mai face. Cind am baut era prin 1992-1993. A adus un coleg de birou.

Acuma, daca iti amintesti, pe toate sticlele de "coniac" scria (mai mult sau mai putin exact) "Distilat prin metoda "Cognac" " - ceva de genul.

La fel si vestitul si destul de cautatul "Skenderbeu" (ai nostri ii spuneau (in toate zonele) "Skandenberg" )Posted Image
Tot ca si coniac se gasea, ala albanez.

Ca paranteza, cind a aprut pe la nou Ouzo..Unora  le placea (sincer, mie nu, are aroma specifica, cam ca "mastica"). Altora nu le placea dar il consumau pentru ca ce comandau aia primeau: spre deosebire de alte tarii nu putea fi botezat. Cum primea apa cum se albea. Si e pe bune: "Il beau ca nu mi-l pot indoi ca se albeste".

#1330
djl

djl

    Smrt fa¹izmu, sloboda narodu! Īmi cresc amprenta de Carbon

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 112,502
  • Înscris: 13.06.2004
Nu-mi închipuiam că în Bucureşti a existat local cu specific Japonez   Posted Image   (reclama e din Dec. 1938).

Attached File  Bar Japonez Bucuresti (1938) 10429210_802848183067428_1517001417340826631_n.jpg   175.42K   24 downloads

Beau, beau

Attached File  30741143_1866842673334635_3613365855959646208_n.jpg   74.29K   26 downloadsAttached File  30742944_1866842753334627_7472411434752671744_n.jpg   97.25K   24 downloads

Sursa imaginilor: Reclame vechi Româneşti 1840-1995   Posted Image

Edited by djl, 30 May 2018 - 16:02.


#1331
rauls_s

rauls_s

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 249
  • Înscris: 12.12.2010
Ce mancam atunci:

In genaral mancare facuta in casa.
- Ciorba de pui de curte (cu falange si creasta, contin colagen, nu am mai mancat asa ceva de ani buni).
- Supa de gaina (de curte)  cu taietei si varza acra calita.
- Ciorba de os afumat cu salata de varza cruda.
- Iahnie de fasole cu sunca prajita si varza acra calita.
- Ciorba de loboda rosie cu otet.
- Ciorba de loboda alba cu lapte.
- Ciorba de cartofi cu zeama de varza.
- Varza calita (simpla, fara jumari cum faceau altii).
- Piure de cartofi cu lapte si chiftelute.
- Cartofi prajiti cu oua prajite.
- Salata de cartofi cu ceapa si ulei.
- Oua fierte cu branza, sunca, dulceata  si ceai de tei.
- Mamaliga cu branza (doar de oi si doar de la stana) si smantana de vaca.
- Omleta cu branza.
- Carne de miel inabusita.
- Drob de miel.
- Pilaf din orez si supa de gaina.
- Mancare de cartofi cu afumatura si rosii.
- Orez cu lapte.
- Gris cu lapte.
- Clatite cu dulceata.
- Macaroane cu branza si zahar.
- Icre cu gris.
- Cartofi copti cu ceapa si sunca. Poate si niste branza.
- Piftie cu muraturi.
- Sarmale cu piftie.
- Muraturile erau in special din patlagele, dar mai erau si pere, ardei, telina, morcovi, castraveti.
- Carne de porc afumata si prajita cu cartofi prajiti.
- Costita afumata cu mamaliga.
- Toba afumata.
- Zacusca.
- Rosii, catraveti, ceapa cu branza.
- Ghiveci de legume.
- Mamaliga cu cartofi inabusiti.
- Cartofi prajiti cu lapte batut.
- Mamaliga cu ciulama de ciuperci.
- Mamaliga cu ciulama de pastai.
- Pastai fierte cu mujdei de usturoi.
- Bureti la otet.
- Paine facuta in casa. A fost super sa nu mai fie paine la magazin o perioada. Din pacate a revenit repede. :)
Cam toate astea cu paine sau mamaliga, dupa caz, dupa posibilitati...

- Fructe: mere, pere, gutui, nuci, capsuni, mure, fragi, pepeni, coacaze, cirese, caise, piersici, zmeura, dude.
- Prajituri facute in casa, cozonac, chec, placinta de mere, budinca de malai, compot, magiun, dulceata.

Astea toate facute in casa din ce crestea prin curte si prin gradina. Laptele de doua ori pe saptamana de la un consatean. Branza de la stana. Iarna se taia porcul, unul in decembrie si unul in februarie. Trebuia sa ajunga tot anul, de obicei sunca tinea atat. De baza erau mamaliga din porumbul din gradina, la fel si cartofii. Porcul, oile si gainile, oualele. Dar nu erau multe pentru ca gradina era mica iar noi eram 5. Restul il luase CAP-ul ca sa faca tuica ... daca s-or face prunele, nici macar nu stropeau ca sa se faca. Terenurile CAP-ului nu erau muncite iar lumea punea cartofi intre gard si marginea drumului...

Ce cumparau parintii:
La noi in sat nu erau decat:
- Paine (pe cartela)
- Eugenie.
- Pufuleti.
- Pufarine,
- Bomboane de cacao, bomboane de cacao cu alune.
- Grisine.
- Turta dulce.
- Biscuiti cu miere (astia erau tare buni).
- Guma de mestecat.
Nu se gaseau mereu si erau de obicei imbibate cu mirosul din magazinul in care se vindeau bauturi alcoolice.

De la oras luau (foarte rar):
- Paine alba (la noi era numai integrala si ni se parea ca painea alba e ceva nemaipomenit ...).
- Peste.
- Ulei.
- Zahar.
- Unt.
- Pasta de tomate.
- Mazare.

Salam, parizer, cremvursti, masline, ciocolata, portocale nici nu merita mentionate pentru ca prindeam asa ceva mai rar decat treceau elicoptere pe deasupra satului. Apareau ca prin magie la vreo masa de protocol ... Banane vedeam doar la desene animate. Branza de vaca credeam ca nu exista.

Am stat de vreo doua trei ori la coada la oras. Nu pot sa cred ca oamenii aia indurau asta aproape zilnic. Nasoala experienta. Nu numai ca pierdeai timpul, dar oamenii nu isi respectau randul, veneau rromii, etc. Si la noi in sat cand se vindea painea (pe cartela) era coada, dar era mult mai scurta si oamenii isi pastrau randul, nu erau astfel de probleme.

Ce mananc in ziua de azi (off topic):

- Ovaz, mamaliga, paine integrala, musli, orez fiert simplu.
- Cartofi fierti.
- Sfecla rosie, conopida, morcovi, ardei, rosii, castraveti, varza, ridichi, ceapa verde.
- Banane, citrice, mere, pere, nuci, zmeura, mure, coacaze, pepeni galbeni, smochine, mandarine.
- Fasole, linte, mazare, migdale, seminte de floarea soarelui, masline.
- Ulei de masline, ulei de floarea soarelui.
- Diferite tipuri de branza.
- Iaurt (numai facut in casa).
- Carne de porc (din pacate doar cumparata; din fericire nu prea multa).
- Carne miel.
- Pui (din pacate mai mult cumparat).
- Macrou, caras, platica, cod, ton.
- Inghetata, ciocolata, fel de fel de bomboane, mars, batoane cu cocos, magiun.

Ceea ce necesita preparare termica, fierb sau inabusesc. De obicei fac combinatii sa am ceva proteina la fiecare masa, indiferent daca e proteina animala sau proteina vegetala completa. Trei mese pe zi ca si atunci. Hrana provine din magazin si din gradina/ograda.

Dupa cum se observa, nicodata nu am mancat salam sau alte asemenea. Nu laud salamul de altadata si nu neg ca in ziua de azi exista (desi scump) salam de foarte buna calitate. Dar carnea macra gatita de tine e sfanta.

Atunci existau doua parti bune: dieta hipocalorica si diversitatea culinara. Hint: inca mai exista, dar trebuie sa ti le impui .... Acum trebuie sa ai grija sa nu sari calul si nu prea mai ai timp de gatit. E piata alimentara plina de E-uri? Cine drk te pune sa le cumperi si sa le indesi in tine? Acum daca vrei gasesti mai usor la tara chestii bio (cata vreme nu le iei de la vreun mic agricultor local...; intrebati-ma de ce). Acum ar trebui sa te descurci mai usor, numai ca timpul e problema. Atunci avea lumea timp pentru ca muncea o lula. Iar chestiile bio, ca si acum, le gaseai doar la tara! Mancai mai sanatos pentru ca luai de la taran, dar nu-i nicio diferenta pentru ca si acum poti face la fel, ba chiar cu mai mult succes. Nu va mai mintiti singuri, industria alimentara nu s-a schimbat prea mult.

In sfarsit, daca ar fi sa mananc singur, nu as avea nevoie de mai mult de 200 ron pe luna sa mananc sanatos. Dar imi lipsesc ciorbele de os pline de colagen de altadata, pentru ca la astea trebuie sa fierbi nu gluma.

Edited by rauls_s, 12 August 2018 - 17:56.


#1332
diaconuliviu

diaconuliviu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,772
  • Înscris: 19.01.2005
1. Din lista aia a ta, in afara de ciorbe in general si mai ales de ciorba de loboda si/sau loboda cu lapte.. am cam mincat in copilarie. Ciorbele pline de "bolbotine" nu-mi placeau, preferam supele. Adica nu cu CIORBA in general aveam probleme ci cu legumele din ea, mai ales cind erau multe. Le alegeam si faceam "colacel" pe marginea farfuriei.
2. Din NEFERICIRE, azi la salariile majoritatii  versus cheltuieli nu prea iti mai ramin bani si de hrana fara E-uri. Aia cu 200 lei lunar pe mincare, inseamna ca maninci o seringa odata?

Ca sa reduc masa depusa datorita poftelor gastronomice anterioare maninc 5 mese marunte zilnic dar..numai un fel de mincare.

un exemplu?
mic dejun - 150 gr iaurt max 3% + 2 linguri cereale
gustare - 2 kiwi
prinz 150 gr piept pui sau vita sau peste + slata rosii+castraveti la discretie
gustare - 2 kiwi
cina - 150 gr brinza vaci sau telemea slaba de vaca (era sa scriu telemea vaca slaba)

Deci UN fel de mincare la fiecare masa.
Daca astea le aduni si imi scoti numai 200 lei lunar...si sa mai fie si real bio...

Cind abuzam..de fapt mincam aiurea cu 2 sau 3 feluri spre seara..nu mai fac socoteli.
era mic dejun sa zicem 2 oua sau, in we oua cu costita (usor crocanta, vorba lui Vlad Musatescu - "ecsenbecuri")
era ciugulit printre mese, era un prinz de 2-3 feluri sau prinzul asta mutat seara...cu ce spui bine la "atunci":ciorba de afumatura, piure cu "bucati din oala" - recte de la untura..poate si ceva praji.
Cum sedem? Care costa 200 lei lunar?


In fine, lasa-maaaaaaaaaaa..ca-mi vine sa ma las de mincat sanatos...Posted Image

Edited by diaconuliviu, 14 August 2018 - 07:21.


Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate