De ce nu se mai joaca copiii "afara din casa"?

maramicuip, on 30 aprilie 2014 - 16:54, said:

Carbitul de pe santierele din jur, cu o cutie de conserva gaurita, niste apa si putin noroi de pus pe langa cutie facea minuni!
La carucioaerele cu rulmenti era greu de facut scandura de directie controlata cu picioarele sau cu o sfoara si de asemenea era greu de montat rulmentii pe niste scanduri cioplite la capete cu cutitele din bucatarie ale mamei. Normal ca exista un troc de rulmenti...
Gamaliile de chibrit bagate in chei cu cui legat cu sfoara...

Prima bicicleta ("Diana" cu dinam, far, stop electric pe spate si frane cu cablu si saboti pe ambele roti) primita la 9 ani. Colindam cartierul Drumul Taberei cu ea si mai tarziu, tot in scoala generala, Bucurestiul.

Edited by gabicen, 30 April 2014 - 17:22.

De asta:
http://forum.softped...are-socket-am1/
e mai important decat orice catarat in copaci, furat fructe verzi din gradina vecinului, ca in a mea erau "prea coapte deja"........ Trotineta noua, care dupa doua zile avea rulment  in locul rotii din spate, fiindca trezea toti "bosorogii" cand treceai peste o gura de canal, "la perete" pe luate, cap sau pajura cu monede de 25 de bani,......

Edited by myshyk, 30 April 2014 - 17:19.

Părinții sunt MULT mai grijulii... Că vai, puiul meu nu trebuie să aibă nicio julitură, că nu mai devine doctor și, în plus, există n'şpe mii de jocuri pe PC/ tabletă/ telefon.
Dacă nu mă lăsau părinţii afară, venea juma' de cartier să-i convingă. Ţipam pe geam unu' după altu', pietre-n geam etc.

@

myshyk, on 30 aprilie 2014 - 17:14, said:

Cand am crescut mai mare mi-am lipit pe o placa primul PC - LB 881 - cu procesor 8080 si RAM de 16Kb.
-------------

@MikeD: Nu cred ca este problema de parinti grijulii ci de faptul ca s-a rupt "ceva" la un moment dat intre generatiile de copii care invatau si isi transmiteau reciproc jocurile copilariei si bucuria de a se juca impreuna.

Edited by gabicen, 30 April 2014 - 17:33.

valoare rulmentilor era atat de mare incat daca se intampla o catastrofa, si se spargea un rulment, pierdeam o jumatate de zi incercand sa recuperam bilele si sa-l reparam.
Bineinteles ca nu reuseam.
Imparteam bilele ramase.
Dormeam cu ele sub perna.

S-au dus vremurile frumoase. Cei nascuti pana in anul 1995 inca au prins acea copilarie frumoasa, ,,nepoluata'' de atata tehnologie. Copiii devin din ce in ce mai ciudati si tot mai putin rationali, peste cativa ani cine va lua BAC-ul chiar va fi apreciat. Nu mai exista acea placerea de a te juca, pe care noi o aveam in trecut.

Locul de joaca de afara s-a mutat in fata calculatorului, iar efectele se vad.

Cornete din hartie suflate prin teava de plastic

Cracan cu invizoace.

Karino.
era un cal negru de la un serial tv.
Karino era bineinteles si porecla celui mai bun amic al meu.
Cand alerga, tropaia in stilul sau specific si se batea cu mana stanga peste cur.
Banuiesc ca in mintea lui, folosea o cravasa, si purta cizme si sapca de calaret profesionist.

dadi272, on 30 aprilie 2014 - 18:04, said:

Daaa....chiar..prastiile clasice din lemn nu aveau succes..Erau prea periculoase .
Cand era sezonul cracanelor cu invizoace, , eram controlat de sora-mea inainte de a iesi din casa, ca nu cumva sa am si eu unul. Oricum, eu il ascundeam pe afara, prin gradini, copaci etc...insa mi-aduc aminte ca odata mi l-am bagat in chiloti,intre buci...Radea sora-mea de mine cand l-a gasit..:".."ba,, tu esti nebun, ti-ai bagat prastia in cur?"
(noi nu-i ziceam cracan, tot prastie era denumirea uzuala)

Edited by bleujandarm, 30 April 2014 - 18:19.

maramicuip, on 30 aprilie 2014 - 16:54, said:

He he,sa vezi cum e sa pocnesti cu carbid folosind o teava de stalp de gard de 4-5 toli,4 copchii ne luptam cu ea,fiecare avea un rol clar stabilit,unul cu apa,unul cu carbidul,unul cu focul si cu totii la rasturnarea si curatarea ei.

"Vorbeam" cu cei din satele vecine(pe o raza de 1-6 km),trageam pe rand si asteptam raspuns,performanta maxima a fost cand a scapat popa cadelnita din mana in noaptea invierii atunci cand dadea ocolul biserici

In Ardeal ,de Paste,se aprinde un foc in centrul satului de joi si se mentine aprins pana in noaptea invierii,bineinteles ,la mentinerea lui contribuie toti copii satului,fiecare aduce de acasa cate o buturuga,cate un cauciuc,etc.

Ca sa nu mai vorbesc de ierni in care veneam cu hainele sloi de gheata pe noi sau de verile in care plecam la 10 la scaldat si mai veneam la 7 seara,bineinteles toata ziua mancam porumb in lapte copt pe jar sterpelit din ogoarele oamenilor.

Din cauza prostiei parintilor, asta in tarile cu cacastoare in fundul curtii. In tarile mai "civilizate" pentru ca..."safety" ca asa zice legea

gabicen, on 30 aprilie 2014 - 16:26, said:

Se joaca si acum, uneori chiar mai mult decat trebuie ( ), mai ales daca dormi pana la 1-2 dupa-masa.
La parinti la bloc cred ca sunt de 2 ori mai multi decat eram noi. Ce lipseste e bataia zilnica
Mereu ne-o luam de la aia mai mari si pe urma dadeam mai departe. Acum jumatate din ei sunt cu parintii+bunicii+unchi/matusi etc (exagerez, dar intelegeti ideea).

Da´ care dintre voi a "puscat" cu cheia de la dulapul de acasa ,un cui, sfoara si cu fosfor de la chibrite?
Da´ de "cocovane" din noroi, ati auzit?
Da´ concursuri de "barcute" pe apa de ploaie , care se scurgea pe marginea drumului dupa cate o ploaie torentiala?

Putina indemanare si o bricheta si  "reuseam sa " vulcanizam" mingiile chinezesti de ping-pong.
Polistirenul, cauciucul (ala alb, nu am mai vazut asa ceva), lantul gall , = aur curat, moneda forte , valuta

Edited by maramicuip, 30 April 2014 - 20:33.

Duck Hunt

Iti pica ceva daca ziceai ratele si vanatorii ?

Fotbal in curtea scolii dupa ore sau la bloc, la batatorul de covoare.