Nostalgii din Tara Sfanta

Daca Tel aviv este primul oras evreu fondat in epoca moderna,
Petah Tikva este prima moshava.
Dar ca sa fie mai clar despre ce este vorba, moshava inseamna o asezare agricola
in care, spre deosebire de kibutz, este bazata pe proprietea privata a terenului agricol
si al caselor.

Infiintata cu mai mult de 30 de ani inaintea Tel-Avivului,
a fost prima asezare agricola evreiasca, terenul fiind cumparat (cu sprijinul financiar al
Baronului Rothschild), de catre cativa evrei religiosi, care-au fost printre primii ce-au pus in practica idealul sionist.

Ideea apartine rabinului Akiva Josef Shlesinger, care, dupa ce a venit in tara din Ungaria,
a convins pe cativa din elevii lui de construirea unei societati dinamice care sa combine
valorile din Torah cu munca pamantului si renasterea limbii ebraice.

Terenul a fost cumparat in 1878 de la propietarii satului arab Umlabas, sat care oricum era deja pustiu,
ultimii locuitori parasindu-l cu 3 ani inainte din cauza epidemiei de malarie din regiune.
In acele vremuri malaria era una din bolile cu cele mai multe victime, vina purtand-o terenul mlastinos
care se gasea in cateva regiuni ale tarii.

Satul era situat langa raul Yarkon, raul fiind pomenit si in VT, ca granita intre tribul Menashe
si Dan,  varsandu-se in Mediterana.

La cautarea si cumpararea terenului au participat, dupa cum am spus, cativa elevi ai rabinului,
care au fost deasemeni primii pionieri si locuitori, printre ei ,
Yehoshua Stampfer, David Gutmann, Zerah Barnett si Yoel Moshe Salomon.
Despre acestia, a fost scrisa in zilele noastre si o balada, care povesteste cum s-a ajuns
la asezare.

Numele a fost inspirat din VT, cartea Osea, cap.2
17. Si ii voi da viile ei de acolo si valea Acor o voi preface in poarta de nadejde; si ea va fi voioasa ca in vremea tineretii ei, ca in ziua cand tu ai scos-o din pamantul Egiptului.
Poarta de nadejde, de fapt, Poartea Sperantei in traducere din ebraica.
Petah Tikva = Poarta Sperantei.

In ciuda faptului ca primul an fusese un an bun in agricultura, s-au impartit locuitorii in
doua grupe, bogati si saraci.
Cei bogati, s-au retras pe un delusor si s-au numit ‘’ramatim’’, saracii pe malul Yarkonului
numidu-se, yarkonim.
Cand apele Yarkonului s-au urcat, si-au fost distruse casele saracilor, acestia s-au intors
la Ierusalim. Iar moshavaua, a fost parasite complet dupa 3 ani.

In 1883 s-a facut o incercare de a reinfinta vechea moshava. S-a cautat un loc mai inalt,
mai departe de mlastini, mai departe de malarie…
La sud de localitatea originala s-a infiintat moshavaua Yehud,
langa satul arab Yehudia,  azi,…Savion.

In 1885, majoritatea locuitorilor s-au intors la prima localitate, Petach Tikva.
Terenul a fost impartit in o suta de parcele, fiecare destinata  locuintei, staul,
magazie pt. unelte si cotet. Restul terenului , cultura agricola.

Prima casa a fost construita din 1884 de catre Rabinul Arie Leib Frumkin, persoana instarita,
dupa cum se poate vedea. A mai cumparat si 1000 de dunam de teren pe care a infintat
in 1890 prima crama, (in moshava se cultiva si struguri).

Prima casa - 1884

[ http://i1060.photobucket.com/albums/t450/bede8/petahtikva1884-primacasa_zpsc1399a6b.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



In 1887, Baronul Rothschild a vizitat moshavaua, pe care a luat sub protectia lui.
28 de familii i-au transferat proprietatile personale si au inceput sa le lucreze in comun,
primind leafa lunara.
Baronul a donat pentru uscarea mlastinilor, inbunatatind astfel viata si sanatatea locuitorilor.
A donat pt. sadirea pomilor de eucalipt,  diferte culturi agricole, cai, unelte agricole…
In 1905 se alatura la moshava peste 100 de locuitori, care pt. ei, munca pamantului nu era
doar un mod de asi castiga existenta ci chiar, esenta sionismului, munca evreiasca, (avoda ivrit)


In 1899

[ http://i1060.photobucket.com/albums/t450/bede8/petahtikva1899_zps5c981664.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


In 1900

[ http://i1060.photobucket.com/albums/t450/bede8/petahtikva1900_zpsbaca5f5b.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Primul razboi mondial nu a fost usor nici pt. locuitorii Petah Tikvei.
Criza financiara, (imposibilitatea de a mai exporta produsele agricole), culturile atacate de lacuste,
iar peste toate, rugati sa primeasca in moshava o parte din locuitorii evrei din Yaffo si micutul Te lAviv,
care fusesera alungati din casele lor din ordinul Imperiului Otoman.

In 1910

[ http://i1060.photobucket.com/albums/t450/bede8/petahtikva1910_zps85654bd4.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


In acea perioada, mai exact incepand din 1911, s-au infintat in cateva locuri ceea ce s-a numit,
‘’meshek hapoalot’’, adica, ferma femeilor muncitoare, ( the women workers' farm).
In aceste ferme erau primite femei tinere, in general necasatorite, noi venite, care doreau sa se
formeze in tot ce cuprindea munca la o ferma – agricultura, staul, crescatorie de pasari – si nu sa
se rezume doar la bucatarie si crescut copii.
O asemenea ferma a femeilor muncitoare a fost infintata si in Petah Tikva, in 1922.
In mai 1921, s-a simtit si in Petah Tikva valul de manifestari violente ale arabilor contra evreilor,
care includeau violuri si crime, eveniment cunoscut sub numele de Meoraot Tarpa.
Au fost atunci ucisi 4 din locuitorii moshavalei.


Dupa aceste evenimente si datorita cresterii numarului populatiei – s-au alaturat multi noi veniti-
Petah Tikva a primit statut de consiliu local.
In 1936, moshavaua a fost declarata oras, iar primul ei primar a fost numit Shlomo Stampfer,
fiul lui Yehoshua Stampfer, care fusese unul din fondatori…
A fost a doua asezare evreiasca cu statut de oras, 3 ani dupa Tel Aviv, care fusese prima.

Primarul, Shlomo Stampfer - 1937

[ http://i1060.photobucket.com/albums/t450/bede8/petahtikva1937-ShlomoStampfer-primulprimar_zps6ac85a4d.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Petah Tikva a avut un rol important in istoria  dezvoltarii  asezarii evreilor in Eretz Israel inainte
de infintarea Statului. A fost si un punct de tranzit al noilor veniti, care dupa o perioada de acomodare
s-au raspandit in alte asezari.

In ferma femeilor muncitoare, au fost cazati temporar noii veniti, o parte din cei salvati din XXII.


Anul 1946 - femei evreice venite din Romania

[ http://i1060.photobucket.com/albums/t450/bede8/petahtikva1946_zps21acb718.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Anul 1946 - copii si tineri orfani din Romania, dansand hora

[ http://i1060.photobucket.com/albums/t450/bede8/petahtikva1946-ROUMANIAN-WAR-ORPHANS-DANCING-THE-HORA-AT-THE-MESHEK-HAPOALOT-FARM-IN-PETAH-TIKVA_zpsa7179dc0.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



Dupa razboiul de Independenta, oraselul s-a dezvoltat in ritm rapid, populatia ajungand azi la
peste 200.000 de locuitori…

Petah Tikva mai este denumita si Em haMoshavot , adica Mama Moshavoturilor…


Petah Tikva - 2013

[ http://i1060.photobucket.com/albums/t450/bede8/petahtikva2013_zps4d943d78.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Am pomenit mai sus despre primii pionieri, fondatori ai Petah Tikvei, printre care se numara si Yoel Moishe Salomon.
Si despre faptul ca a fost scrisa si o balada despre ei.

Mai jos, balada, in interpretarea unui din cei mai iubiti cantareti si artisti, Arik Einstein, care spre regretul tuturor a plecat
spre o lume mai buna in urma cu cateva luni...

Am incercat s-o traduc, (sper c-am reusit), si am alaturat si textul original scris cu litere latine, spre a fi urmarit mai usor.
Pentru cei care sunt interesati...



[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/Qo-0clWTH9g?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Balada despre Yoel Moishe Salomon

Intr-o dimineata umeda in anul 1878     Baboker lah b’shnat tarlah
pe vremea culesului de struguri, et btzir haanavim,
au iesit din Yaffo pe cai,     yatzu m’Yaffo al susim
cei cinci calareti.     hameshet harohvim.

Stampfer venise, si Gutmann venise Stampfer ba, ve Gutmann ba
si Zerach Barnett    ve Zerach Barnett
si Yoel Moishe Salomon, ve Yoel Moishe Salomon,
cu sabia la brau.   im herev b’avnet.

Cu ei mai calarea Mazaraki,   Itam rahav Mazaraki
doctorul cel carunt. hadoctor hakasuf.
In lungul Yarkonului, vantul    leoreh haYarkon haruah
canta prin stuf. shar b’knei hasuf.

Langa Umlabas ei au poposit, Leiad Umbalas em hanu,
in inima mlastinilor, b’lev bitzot u’svah,
si pe un mic deal s-au urcat, v’al ghiva ktana tipsu,
sa priveasca imprejurimile.    lirot et hasviva.

Le-au spus lor Mazaraki, Amar laem Mazaraki,
dupa un scurt timp :   ahrei shaa ktzara :
-Nu aud pasari -Eini shomea tziporim
si asta-i semn rau. v’ze siman nora.

Daca pasarile nu se vad, Im tziporim einan nirot,
moartea-i stapana aici. hamavet po moleh.
Trebuie sa plecam repede,    Kidai latzet m’po maer,
eu, deja plec. ine, ani oleh.

S-a urcat doctorul pe calul lui, Kafatz hadoctor al suso,
ingrijorat de sanatate,   ki has al briuto,
si-au iesit si cei trei tovarasi de drum, v’areim shloshtam iatzu,
sa se-ntoarca impreuna in oras.     lashuv layr ito.

A spus atunci Yoel Salomon, Amar az Yoel Salomon,
privind in departari :    u’shtei einav hozot :
-in noaptea asta, eu raman   -ani nishar halaila po
pe acest deal. al haghiva hazot.

A ramas el pe deal, V’hu nishar al haghiva,
si intre miezul noptii si rasarit, ubein hatzot leor,
deodata au crescut lui Salomon      pit’om tzamhu leSalomon
aripi de pasare.      knafaim shel tzipor.

Incotro a zburat, incotro a disparut,    Lean hu af, lean parah,
n-a fost nimeni ca sa stie. ein ish asher ied’a
Poate-a fost doar un vis,    ulai aia ze rak halom,
poate-a fost doar o legenda… ulai rak hagada…

Dar cand s-a luminat de ziua, Ah ksh’aboker shuv ala,
de peste dealuri, m’ever l’harim
valea blestemata s-a umplut    haemek haarur nim’la
cu ciripit de pasarele… tziutz shel tziporim…

Si se mai spune ca pana azi,    Ve yesh omrim chi ad hayom,
dealungul Yarkonului, l’ oreh haYarkon,
pasarile canta despre       hatziporim sharot al Yoel
Yoel Moishe Salomon…    Moishe Salomon…

Edited by salomee, 17 March 2014 - 11:50.

salomee, on 17 martie 2014 - 11:32, said:

Mi-ai mai dat putin curaj Salomee....!
Mai este cineva indragostit de nostalgii si cauta materiale prin arhive.

.................

De necrezut cum "din fuga calului" locuitorii Tarii Sfinte a anilor 1920-1950, ziceti-i Palestina daca vreti, ziceti-i Mandat britanic,
au reusit sa aiba o viata sociala cu nimic mai prejos decat in  suratele ei din Europa si America.
Sunt de toate pentru toti, chiar daca perioada este mai de austeritate, dezvoltarea este uriasa.
Si nu numai in constructii, dar si in intreprinderi de tot felul, in arta, educatie,invatamant.
Camilele au ramas in urma, ca si vanzatorul de gheata, la fel tocilarul de pe strada, vanzatorul de seminte, vanzatorul de pepeni sau de paine.

[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/th_5DE05D505DB05E805E105D305E705D905EA0---_zps33f2f961.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] [ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/th_vanzatorseminte_zpsd1683bb0.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] [ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/th_vanzatorpaine_zps20059f71.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/th_tocilar_zpsf3456062.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] [ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/th_vanzpepeni_zps8d4fc162.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] [ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/th_pitzuhia_zps1f5d0464.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Locuitorii oraselor incep sa iasa la "Shoping", magazine de imbracaminte se deschid, de incaltaminte,
dar mai ales cafenele si mici localuri de intalnire la un aperitiv si o berica.
Plajele sunt pline ochi, apar sezlonguri pentru confortul cetatenilor.

1944....

[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/TelAviv1944_zpsf3a58bad.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Costume ??
Fantezia era mare ca si acum...

[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/telavivplaja_zps05ba9859.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by vio69a, 17 March 2014 - 21:49.

Balada despre Yoel Moishe Salomon

Intr-o dimineata umeda in anul 1878 Baboker lah b’shnat tarlah
pe vremea culesului de struguri, et btzir haanavim,
au iesit din Yaffo pe cai, yatzu m’Yaffo al susim
cei cinci calareti.     hameshet harohvim.

Stampfer venise, si Gutmann venise Stampfer ba, ve Gutmann ba
si Zerach Barnett    ve Zerach Barnett
si Yoel Moishe Salomon, ve Yoel Moishe Salomon,
cu sabia la brau.   im herev b’avnet.

Cu ei mai calarea Mazaraki,   Itam rahav Mazaraki
doctorul cel carunt. hadoctor hakasuf.
In lungul Yarkonului, vantul    leoreh haYarkon haruah
canta prin stuf. shar b’knei hasuf.

Langa UmBALAS ei au poposit, Leiad Umbalas em hanu,
in inima mlastinilor SI TUFISELOR,    b’lev bitzot u’svah,
si pe un mic deal s-au CATARAT v’al ghiva ktana tipsu,
sa priveasca imprejur.   lirot et hasviva.

Le-au spus lor Mazaraki, Amar laem Mazaraki,
dupa un scurt timp :   ahrei shaa ktzara :
-Nu aud pasari -Eini shomea tziporim
si asta-i semn GROAZNIC v’ze siman nora.

Daca pasarile nu se vad, Im tziporim einan nirot,
moartea-i  aici  STAPANA hamavet po moleh.
Trebuie sa IESIM DE ACI  repede,    Kidai latzet m’po maer,
eu, deja plec. ine, ani oleh.

A SARIT  doctorul pe calul lui, Kafatz hadoctor al suso,
ingrijorat de sanatatea LUI,   ki has al briuto,
si DUPA EL au iesit cei trei v’areim shloshtam iatzu,
sa se-ntoarca LA oras impreuna   lashuv layr ito.

A spus atunci Yoel Salomon, Amar az Yoel Salomon,
CU CEI DOI OCHI VISAND, u’shtei einav hozot :
noaptea asta, eu raman  ACI   -ani nishar halaila po
pe acest deal. al haghiva hazot.

SI EL A ramas  pe deal, V’hu nishar al haghiva,
si intre miezul noptii si rasarit, ubein hatzot leor,
deodata au crescut lui Salomon      pit’om tzamhu leSalomon
aripi de pasare. knafaim shel tzipor.

Incotro a zburat, incotro a disparut,    Lean hu af, lean parah,
NU STIE nimeni    ein ish asher ied’a
Poate-a fost doar un vis,    ulai aia ze rak halom,
poate-a fost doar o legenda… ulai rak hagada…

Dar cand DIN NOU s-a luminat  ziua,   Ah ksh’aboker shuv ala,
de peste MUNTI m’ever l’harim
valea blestemata s-a umplut   haemek haarur nim’la
cu ciripit de pasarele… tziutz shel tziporim…
Si se mai spune ca pana azi,   Ve yesh omrim chi ad hayom,
dealungul Yarkonu       l’ oreh haYarkon,
pasarile canta despre YOEL ]hatziporim sharot al Yoel
Moishe Salomonlui, Moishe Salomon…

  
  Frumoasa legenda. Am corectat cu bolduri cateva cuvinte

Edited by Edgaroropsitul, 18 March 2014 - 16:04.

Edgaroropsitul, on 18 martie 2014 - 16:01, said:

Exista deja,
Doua postari mai sus.

vio69a, on 18 martie 2014 - 16:09, said:

Exista dar,...s-au facut corecturile de rigoare

Edgaroropsitul, on 18 martie 2014 - 16:01, said:

Dragut din partea ta dar, o traducere, in special a unor versuri, nu se poate face intotdeauna, MOT À MOT...
In cele mai multe cazuri, acest mod de a traduce face sa se  piarda sensul ...Trebuie sa tii cont si de gramatica
limbii in care traduci.

Ca exemplu, eu am scris ''dealungul Yarkonului''
Tu m-ai corectat si ai scris, ''dealungul Yarkonu''
In ebraica, este ''l’ oreh haYarkon,''
Acel ha in ebraica este fix acel lui in romana, pe care tu mi l-ai sters...
Cum ti-ar fi sunat sa spui ''l’ oreh Yarkon'' ?

Dar, banuiesc eu, n-ai avut liniste pana n-ai incercat sa dovedesti ca tu stii totul, cel mai bine.
Ei, uite ca nu stii...
Consoleaza-te, omul cat traieste, invata...

salomee, on 18 martie 2014 - 17:41, said:

Ce inseamna Moishe, si cum se scrie in romaneste?

altul2, on 18 martie 2014 - 17:49, said:

Lasa nostalgiile.....!!!!

salomee, on 18 martie 2014 - 17:41, said:

Daca veni vorba,adevarat  mi-a scapat . Nu am sters. Yarconului dar sa  sti ca era mai potrivit  sa se traduca" In lungul Yarconului " . Dealungul era prea pompos.

Dar lasand deoparte "mania persecutii"  cred ca restul de ce am corectat nu ai ce zice.  In cantec este descris ca doctorul a sarit pe cal nu ca a incalecat sau cum ai scris si altele nimicuri.  Si cand se traduce o poezie, daca nu se tinde ca sa se pastreze strofele ,in traducere  trebuie sa se pastreze spiritul celor scrise. Cand imaginezi situatia, este una cand incaleci pe cal si alta cand sari pe cal. Am dreptate ?

Ingeneral ideia este foarte buna  si mi-a placut.

Edgaroropsitul, on 19 martie 2014 - 11:43, said:

1. Pompos ? Cunosti insemnatatea cuvantului ?

POMPÓS, -OÁSĂ adj. luxos, fastuos, magnific. ◊ (despre stil) bombastic, prețios, emfatic

Ce-ai gasit pompos in ce-am scris eu ?
Adevarat, gramatical, am gresit, (cand gresesc, eu recunosc), corect trebuia sa scriu
de-a lungul, nu...dealungul.
Dar nu vad nimic pompos (vezi definitia din DEX) in acest cuvant.

2. Stimate domn, te anunt ca sunt departe de a suferi de''mania persecutiei''.
Nu simt ca am vreun motiv...Nici ''oropsita'' nu sunt
In schimb, cine se denumeste ''oropsit'', imi arunca plin de aroganta, ca am
scris si alte nimicuri...
Daca te socotesti mai presus, cine te opreste sa scrii tu, ceva mai valoros decat nimicurile mele ?

3. Strofele, le-am pastrat.
STRÓFĂ, strofe, s. f. Ansamblu unitar dintr-o poezie format din mai multe versuri legate între ele prin elemente prozodice (măsură, ritm, rimă) și uneori prin înțeles.
Poate nu ritmul si rima, nu sunt traducatoare de meserie, dar sper ca s-a inteles.
Chiar daca, in traducerea mea, Mazaraki doar a urcat pe cal si nu a sarit pe el...

Nu cred ca-ti imaginezi ca traducerile, si nu doar ale unei mici balade, ci chiar a cartilor,
se fac, MOT À MOT.
MOT À MOT [MOTAMÓ] adv. (fam.) cuvânt cu cuvânt; literal.

Iti dau ca exemplu doar tiltul cartii, si spune-mi daca seamana :

The book of unholy mischief, in ebraica a aparut sub titlul  מתכונים ומזימות

Mai am exemple dar nu vreau sa deviez atat de la topic. si asta a fost prea mult...

4. Ziua de azi o voi insemna in calendar. Minune !!!




p.s. Observ ca n-ai pomenit nimic despre Arhiva Sionista care ti-am recomanadat-o,
unde puteai gasi harta care-ai spus ca este desigur falsa, si localtatile care...nu au existat in 1947...

Liniste....

Edited by salomee, 19 March 2014 - 13:24.

salomee, on 19 martie 2014 - 13:07, said:

Salomee, cred că intenţia lui Edgar nu a fost să desconsidere efortul tău.
Ceea ce pare deranjant în mesajul său pentru tine nu s-a intenţionat aşa. Aşa a ieşit, doar datorită faptului că lui Edgar îi se mai întâmplă - din motive, nu mă-ndoiesc obiective - să mai scrie cu mici greşeli în română, iar tu ai citit, de data asta, în viteză.
Uite, de exemplu acea construcţie ce pare provocatoare la adresa ta - "alte nimicuri".
Dacă te uiţi din nou pe text, vei vedea că el a scris acolo "altele nimicuri" şi nu "alte nimicuri". În construcţia lui lipseşte o virgulă. Care a produs un efect buclucaş, de data asta, fiindcă tu ai înţeles că...se ia de tine.
Acolo, Edgar a vrut să scrie: că doctorul a sărit pe cal, nu că a încălecat sau cum ai scris şi altele, nimicuri.
Acel nimicuri din final e separat prin virgulă de cuvântul anterior, altele. Nu vrea să spună că tu scrii nimicuri, ci că ai mai făcut mici erori de traducere, neimportante, adică...nimicuri.

Fumatorul, on 19 martie 2014 - 13:36, said:

@Fumatorul, iti apreciez intentia de a aplana tonul discutiei, transformand-o doar intr-o mica neintelegere cauzata din lipsa unei virgule
Dar stim prea bine ca nu-i asa.
Reciteste fraza, vei observa ca greseala nu este lipsa virgulei ci, acel ''le'' adaogat la sfarsitul cuvantului ''alte''.

Fumatorul, on 19 martie 2014 - 13:36, said:

D-le Fumatorul, esti un domn;  
Respect pentru eforturile si maniera mai mult decat eleganta si obiectiva cu care moderezi.
Cazul de fata insa, este minor.
A lua o traducere literara si a o ciunti doar sa ai ocazia sa-i desconsideri pe altii, este lucru....
fumat de mine de ani de zile pe forumurile unde am intalnit persoana....
Mai grav este cand iei expresii ce s-au spus la modul general, ti le lipesti tie, ca sa poti alerga apoi pe Abuzuri....sa te razbuni pe cine nu-ti place.

Scuze pentru oftopic, dar si o moderarea corecta cateodata este nostalgie.....

Nu intamplator Tel Aviv va ramane in istorie ca orasul fara pauza, loc de veselie, de petreceri si de bunavoie.
Nu au trecut 30 de ani de la infiintarea lui si iata plajele pline...iata chiscurile pe marile bulevarde scot mese si scaune afara pentru publicul larf, mami cu carucioarele, tatici cu carucioarele iesiti la plimbare poposesc la o inghetata, la o cafea, la o citronada.
Alcool nu se bea.
Betivi nu sunt pe strada.
Cei ce beau o bere se opresc la una si in marea majoritate o beau acasa.
De aceea numarul cafenelelor si cofetariilor intrece cu mult numarul rastaurantelor si barurilor.
Sunt timpuri de lipsa, de economii, de cartele de alimente, dar lumea nu renunta la mici placeri.
Cartierele sunt pline de localuri cu specific, ale diverselor minoritati, in special europene.

[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/th_telaviv1947_zps22eb3458.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]   [ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/th_cefe-dizengof1953_zps9880e1dd.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]   [ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/th_hertzlia-beitcafe_zps52c2b1d4.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]



    [ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/th_ta-cafenea-bialik-shlonsky_zpsef22f262.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] [ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/th_ta-cafenele_zpsa67d670d.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Tinuta vestimentara, vocabularul, bunele maniere  se pot vedea des  in societate.
Desi suntem atat de departe de rezolutia ONU...inca ne invartim prin anii 30-40, cinematografele sunt pline, apare si teatru iar domnisoarele mai cu pretentii se intereseaza de Regina Frumusetii........!!

[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/Telaviv-miss1950_zps77a3b411.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

si exista desigur si o larga retea de socializare...............

[ http://i1180.photobucket.com/albums/x406/abbulafia/israel/reteasocializaretelaviv_zps92f4018a.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by vio69a, 19 March 2014 - 16:48.

In anul 1881 a fost infintat in nordul Palestiniei un sat de catre o grupa de evrei romani originari din Moinesti. Evrei care au vrut sa fiu tarani in tara lor.


http://ro.wikipedia..../wiki/Roș_Pina



http://www.bing.com/...nlogo=CT3210127

salomee, on 19 martie 2014 - 15:25, said:

Te persecut ?  Asa crezi?

Edgaroropsitul, on 22 martie 2014 - 16:35, said:

Daca ma persecuti ? Nu, in nici un caz, ti-am mai spus. Eu nu ma simt ''persecutata'', nici ''oropsita''.

Dar daca ma jignesti ? Da !
Si nu numai pe mine, ci pe toti, in dreapta si stanga, fara socoteala...

Sunt impresionat ...sunt profund impresionat... si ii multumesc lui Vio si Salomee pentru postari, imi amintesc ca ne-am si contrat dar imi cer iertare, eu cand vin pe acest topic simt un sentiment ciudat...de caldura la stomac( cred ca asta simt indragostitii), as dori sa particip si eu la acest topic, din studiile mele referitor la poporul Israel

Eu sunt crestin neo-neoprotestant si acest studiu imbina VT cu NT, venirea lui Mesia a  fost profetita, El s-a nascut in Betleemul din Iudea, a locuit in Nazaret, Isaia profeteste despre Isus, despre mielul adevarat, El a venit la ai Sai , dar ei nu l-au primit...aceasta a fost sansa neamurilor, dar in final Israel v-a fi salvat v-a fi mantuit...insa numai 1/3, insa evreii vor stapani pamantul...ca asa i-a promis Dumnezeu lui Avraam...Biserica Lui Hristos, este o parte din planul de mantuire si v-a constitui fundatia-temelia Noului Ierusalim, iar semintiile, cele 12 ale lui Israel vor fi portile Noului Ierusalim...
Salomee si Vio, voi stiti din ce semintie faceti parte ???

acum vreau sa postez ce am promis


Din Babilon spre Ierusalim

Toata istoria poporului evreu este o oglinda si este umbra crestinismului noutestamental din epoca Harului,ap. Pavel face afirmatia aceasta in 1 Corinteni,citez;

11.    Aceste lucruri li s'au întîmplat ca să ne slujească drept pilde, şi au fost scrise pentru învăţătura noastră, peste cari au venit sfîrşiturile veacurilor....

Evreii pentru ca s-au departat de Dumnezeu si nu au ascultat,au fost dusi robi timp de 70 de ani in Babilon,iar dupa ce au trecut cei 70 de ani,Dumnezeu i-a scos de acolo sa se intoarca la Ierusalim si sa rezideasca Templul si sa reconstruiasca Ierusalimul si zidurile lui,ceea ce s-a si intamplat.
Nu intru in amanunte,vreau sa fac doar o paralela,intre ceea ce s-a intamplat atunci si timpul crestinismului actual.
Oare nu la fel este si in timpul actual???.Crestinismul si-a pierdut marturia, s-a degradat si impactul asupra lumii este nesemnificativ,neglijabil, putem spune fara sa gresim; Zidurile Crestinismului sunt daramate si portile arse de foc.
Avem o profetie importanta in apocalipsa, care inca nu s-a implinit citez;

4.  Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: „Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei, şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei!

Aici Dumnezeu vorbeste despre judecata Babilonului,prostituata care sade pe ape mari,si pe fiara''
si zice poporului Sau sa iasa din mijlocul ei...
Temelia Babilonului religios este romano-catolicismul, ca biserica mondiala, apoi avem bisericile de stat, cum e BO etc.apoi bisericile independente, culte si secte
Vrem,nu vrem...trebuie sa recunoastem ca noi crestinii actuali suntem in Babilon robi,dar este nadejde ca putem iesi afara" si se v-a finaliza zidirea Templului si Noului Ierusalim,sotia Mielului.
Cuvantul;Babilon,vine de la Babel,si inseamna incurcatura,incurcarea limbilor,... oare cum este azi?..nu-i asa ca fiecare denominatie,cult secta ,grupare religioasa vorbeste limba ei proprie, si nu se prea intelege cu celalalte???
Babilonul,nu este lumea'' cum se aud desele interpretari,lumea este Egiptul,Babilonul este;orice sistem religios omenesc,care prin efort propriu (caramizi arse in foc) cauta sa zideasca si sa ajunga la Dumnezeu...
Cine v-a auzi glasul din cer(apoc. 18 vers 4), v-a iesi din Babilon si v-a merge la Ierusalim.
Femeia din apoc.12,avea un mare chin ca sa nasca,dar a nascut un copil de parte barbateasca,care a fost rapit la cer.
Copilul de parte barbateasca sunt;Biruitorii,...Domnul Isus are cele mai mari si alese promisiuni pentru; Cel ce v-a birui''


Restaurarea statului Israel

Generatia aceasta,generatia noastra am vazut smochinul infrunzind,si suntem martorii revenirii Domnului
Unul dintre cele mai mari semne care s-au implinit sub ochii nostri este intemeierea statului Israel
Vreme indelungata evreii au asteptat pe Mesia, stiau ca trebuia sa vina,credeau asta si se salutau cu asta...intr-o buna zi Isus a venit,dar ei nu au fost instare sa-l recunoasca...
dimpotriva l-au cerut pe Baraba un ucigas si pe Isus au cerut sa-l rastigneasca,Pilat sa spalat pe maini,iar ei au zis;
Sangele lui sa cada asupra noastra si asupra copiilor nostri ceea ce sa si intamplat...,s-au blestemat singuri
La 33 de ani dupa aceasta prin anul 66 are loc o rascoala a zelotilor care ucid garnizoana romana,romanii incearca sa aduca situatia sub control dar nu reusesc,asa ca Vespasian cu o armata romana vine si inconjoara Ierusalimul
Apoi un fapt uimitor pe care istoricii nu-l pot explica;Vespasian renunta si pleaca(de fapt Vespasian este chemat la Roma si este icoronat Cezar)
Atunci crestinii si-au amintit de cuvintele Domnului si au parasit Ierusalimul.
Dupa ce Vespasian ajunge imparat,il numeste  pe fiul sau Titus in fruntea unei armate de 80.000 de oameni
Titus inconjoara Ierusalimul si fiind convins ca evreii nu se vor preda niciodata se hotareste sa izoleze orasul si sa-l infometeze,ceea ce a si reusit.
,proviziile sau terminat repede deoarece   era chiar de pasti cand o multime de pelerini se aflau la Ierusalim...un milion de civili...
In final Ierusalimul a fost cucerit si templul ars si daramat...
Se spune ca Titus a vrut sa crute templul deoarece era una din cele 7 minuni ale lumii,dar un soldat neglijent a aruncat o torta si perdelele templului au luat foc
,a ars ca o torta si obiectele de aur ce erau in templu s-au topit,iar soldatii ca sa recupereze aurul au dislocat pietrele zidurilor...
Profetiile Domnului s-au implinit exact,Titus a sosit cu armata si a inconjurat Ierusalimul intr-o zi de pasti,(cand a fost rastignit si Domnul)i si nu a ramas piatra pe piatra sa nu fie daramata
Au fost omorati aprox 600 de mii de evrei, cei care au ramas in viata au fost dusi si vanduti in targurile de sclavi...  si cand nimeni nu ia mai cumparat au fost dusi la munca fortata in minele din Egipt, acolo au murit epuizati…ca sa se implineasca profetiile
-Totusi au mai ramas ceva locuitori  care s-au rasculat in 118 si 132 si atunci romanii au dat ordin ca sa fie nimicita orice fiinta vie (au scapat doar cei care au fugit)
-Au fost imprastiati in toata lumea si Ierusalimul a fost arat cu plugul...
-Au fost persecutati aproape 2000 de ani culminand cu holocaustul(6 mil.) psalmul 102 o profetie
Dar pe de alta parte holocaustul a determinat reinfintarea statului Israel si implinirea profetiilor referitor ca Domnul ii va strange dintre toate neamurile...
-Niciodata in istorie nu sa mai intamplat asta cu vreun popor ca sa fie risipit si apoi sa se refaca si limba si tara...o minune cu adevarat
, au rezistat presiunii arabe in cele 5 razboaie...raportul era de 1 evreu la 100 de arabi...o minune
Se zice si o  comparatie plastica;daca fiecare arab ar arunca o portocala peste Ierusalim acesta ar fi acoperit complet
Multe dintre victoriile evreilor istoricii nu se pot explica….in campania din Sinai 20.000 de soldati arabi se ratacesc,cu tancuri,avioane,telefoane statii...dupa cateva zile in desert raman fara apa si se predau...cum a fost posibil cu actuala tehnica moderna???,doar ca sa intamplat o minune
Dupa restaurarea statului au urmat binecuvantarile  iar Israelul la ora actuala este intre primele tari din lume in multe domenii... in mainile lor e economia lumii
Smochinul nu numai ca a infrunzit dar are si roade cuvantul profetic sa implinit si se implineste Domnul este chiar la usa...

Slava Domnului
Salom !!!

Israel niciodata nu v-a mai fi nimicit, ei vor stapani peste neamuri !

Am si o poezie in documente

Nu, nu suntem un vis sau intamplare
Un lut de sine insusi framantat
Ci ne-a zidit o minte creatoare
Si-o ntelepciune fara de hotare
Exista Dumnezeu ; cu adevarat…

Avem cu noi  Scriptura ca dovada
Avem minuni si semne neincetat
Si cine vrea pe Dumnezeu sa-l vada
Sa stea in fata Lui pe baricada
Exista Dumnezeu ; ce minunat !!!

N-ar fi simtit in veci de veci tarana
Surasul unui crin imaculat
De n-ar fi intins Atotstapanul mana
Sa umple-n noi de simtamant fantina
Exista Dumnezeu; cu-adevarat ce minunat…

Nu nu suntem jivine-ntunecate
Supremul  Adevar s-a revelat
Isus in noi lumina-i si iubire
Iar moartea e un zbor spre nemurire
Exista Dumnezeu; ce minunat !!!

Nu-i  calea noastra vesnic insorita
Nu-i  totdeauna viata ca-n palat
Dar o traim ca merita traita
Caci peste lumea asta marginita
Exista Dumnezeu;  cu adevarat… ce minunat !!!

Nostalgii din tara sfanta, nostalgii si sperante spre Noul Ierusalim

viitorul nostru vesnic...