Câte planete locuibile există în Sistemul Nostru Solar ?

 Nero-d, on 07 ianuarie 2014 - 08:39, said:

Cred ca este o neintelegere la mijloc, eu m-am referit la lunile acelor planete uriase si cu totul tangential la Saturn, uranus si Neptun dar cu alta ocazie.

Pe Titan luna satelit a lui Saturn, o luna cam de marimea lui Marte dar avand o gravitatie mai mult similara Lunii noastre, avem o atmosfera preponderent de azot la doua atmosfere la sol, iar la suprafata planetei exista intr-adevar lacuri de metan si ceva amoniac.

Partea buna este ca metanul pe Titan este precum uleiul pe apa, adica se ridica la suprafata si este lichid in timp ce apa ramane sub aceasta crusta criogenica in stare solida, ... dar undeva sub crusta de metan-azot-amoniac exista o crusta de apa inghetata si sub aceasta exista oceane de apa lichida.

Daca maine am incerca sa teraformam planeta Titan crescandu-i putin temperatura medie globala in atmosfera, marile lacuri de metan s-ar evapora subit si s-ar ridica in atmosfera inalta deoarece metanul este ceva mai usor decat aerul si decat azotul (N-N fata de CH4), iar dedesubt gheata de apa s-ar topi relevand o planeta oceanica din apa avand oceane extrem de adanci si o atmosfera formata la suprafata din azot.

Sub incidenta radiatiei solare metanul se descompune in carbon si hidrogen, iar alte procese il captureaza in gheata de apa sau in molecule organice mai mari.

 Goliad, on 07 ianuarie 2014 - 10:06, said:

Gravitatia nu ar fi un impediment major astfel ca cei care nu vor calatori pe planete cu gravitatie mare se vor adapta definitiv la gravitatia scazuta, in timp ce astronautii-colonisti care vor dori sa calatoreasca si pe corpuri ceresti masive si-ar pastra abilitatile purtand costume masive din iridiu si osmiu sau /si haine cu rezistenta la miscare, un fel de haine-inteligente, ar fi ca si cum ai puta mana intr-un manson de cauciuc foarte gros ce ar opune rezistenta la brahiatie, o rezistenta echivalenta celei datorate traiului intr-un mediu cu gravitatie intensa.

 Nero-d, on 07 ianuarie 2014 - 08:39, said:

Intr-adevar Marte nu are oxigen in atmosfera, dar apa se pare ca are ceva, nu prea multa dar suficienta pt. teraformarea intr-o planeta desertica dar cu potential hidro-subteran asemenea Saharei.

Daca Marte ar avea apa din belsug atunci Vales Marinensis ar fi fost nivelata cu gheata si nisip in prezent deoarece este zona cea mai joasa de pe planeta, insa nu este cazul, ceea ce inseamna ca viitorul Marte teraformat va semana cu Dune sau cu Sahara.

PS: Oxigenul va fi scos din apa si din roci prin aparate speciale si toate se vor face in cateva decenii-secole.

Un Pamant in cea mai jalnica stare cu putinta, bombardat si facut varza este parfum pe langa orice alta planeta. O mina oarecare abandonata pe naiba stie unde poate adaposti mai multi oameni decat pot ajunge pe vreo planeta oarecare vreodata.
Pana la planete noi avem oceane cat vezi cu ochii prea putin cunoscute cu adevarat si mult mai propice vietii decat orice planeta chiar numai prin prisma faptului ca e aceeasi gravitatie ca si la suprafata.

Aia a fost buna cu Pamantul va fi in scurt timp de nelocuit si vom face si vom drege nu stiu ce pe nu stiu unde.

 andromedaX, on 07 ianuarie 2014 - 10:17, said:

E nasol ca trebuie sa faci sex imbracat si-ti atarna scula greu.

Legat de costumul din nu stiu ce care nu stiu cum, te caci pe el. Pe dinauntru, bineinteles.

 XORIAN_L, on 07 ianuarie 2014 - 01:01, said:

Nu stiu. Sunt convins ca lumea ar privi cu ochi sceptici si mutarea pe o alta planeta, identica Pamantului. Pe langa implicatiile practice, viata pe o chestie care se afla in deriva nu ofera stabilitate. Daca vorbim despre costuri, acestea ar fi identice cu realizarea unor habitacluri pe alte planete, doar siguranta ar fi, dincolo de problemele specifice, mult mai mica pe un asteroid.Practic, fiecare secunda ar fi un joc de noroc.

 andromedaX, on 07 ianuarie 2014 - 10:17, said:

Daca vorbim despre implicatii financiare, cred ca este de preferat sa cautam mai degraba o planeta asemanatoare Pamantului, decat sa ne gandim la teraformare, un proces muuult mai complex si de durata decat repararea, de exemplu, a straturlui de ozon, care desi ne omoara in fiecare zi, ramane o problema nerezolvata.

 YOUR_GOD, on 07 ianuarie 2014 - 10:49, said:

Probabiliatea de ciocnire a doi asteroizi este de o data la zece milioane de ani, in centura de asteoizi. Daca Terra, cat este de mare, este lovita rar, poti sa-ti inchipui ca la un asteroid de 10km sansa de coliziune este neglijabila. Insa si aceste coliziuni pot fi evitate, colonia avand sisteme de schimbare din timp a traiectoriei si pulverizarea cu laser a micro-meteoritilor.

Adica, planeta, mititica, asa cum este sa se tot mute, sa sara in sus...nu stiu, s-o putea, dar eu consider ca nu ar fi ...profitabil, adica eficient.

Distanta medie dintre asteroizi din centura este de 5 milioane kilometrii. Prin comparatie Terra are doar 12000km in diametru.

 YOUR_GOD, on 07 ianuarie 2014 - 11:03, said:

Este suficienta schimabarea traiectoriei cu doar un milimetru. Daca se face din timp, pe distanta mare este evitat impactul.
Dar interventia asta este necesara doar o data la cateva milioane de ani.

 YOUR_GOD, on 07 ianuarie 2014 - 11:03, said:

Planeta este prea mult spus. Colonia ar avea cel mult 100km dimensiunea maxima.

La un moment dat ma gandeam inclusiv la Saturn, Uranus si Neptun, dar nu pentru o teraformare veritabila, practic aici exista mai multe probleme, ... presiunea atmosferica ca si pe Venus, ... deci iti trebuie submarin sa zbori prin troposfera acestora, plus temperaturi apropiate de zero absolut unde avem o suprafata de gheturi de amoniac, metan, ...

Singurul lucru care s-ar putea face in cazul celor trei planete uriase ar fi sa le racim si mai mult pentru a le elimina atmosfera (cel putin pt. Uranus si Neptun) si atunci le-am putea vizita la suprafata cum am face-o in cazul lunii joviene Europa, ar fi un peisaj arctic nesfarsit cu o atmosfera clara, dar extrem de rece si inospitalier.

Nu stiu ce rezultate am avea daca am incalzi pe Uranus si Neptun, probabil am obtine o atmosfera urata la fel ca si pe Jupiter ori ca pe Venus, dar probabi sub ea s-ar afla un ocean de apa lichida, amoniac, si gaze solubile la o presiune comparabila cu cea din oceanele terestre, in timp ce cerul s-ar vedea precum un amurg sau o seara continua in miezul zilei!

Poate nici aceasta solutie nu ar fi ceva gresit.

 XORIAN_L, on 07 ianuarie 2014 - 11:10, said:

Asteroidul Ceres este la propriu o planeta pitica, dar este planeta, cu o suprafata de apa inghetata, cu munti, oceane-inghetate, gravitatie cat de cat si tot ce vrei, de aceea a fost ales drept candidatul ideal inca de prin anii '60.

Cu o arma termo-electrica poti sapa vaporizand gheata de pe Ceres si sa faci o infinitate de domuri si alte habitate ferite de radiatii pana in centrul planetei caci undeva pe acolo ai avea o gravitatie ceva mai intensa si caldurica la fel ca si pe Terra, plus resurse minerale, ...

[ http://www.arcadiastreet.com/cgvistas/images/ceres_&_earth_compared_800.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ http://cdn.zmescience.com/wp-content/uploads/2012/09/ceres-vesta.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

http://en.wikipedia....s_(dwarf_planet)

The Cererian surface is relatively warm. The maximum temperature with the Sun overhead was estimated from measurements to be 235 K (about −38 °C, −36 °F) on 5 May 1991.

Internal structure[edit]
Ceres's oblateness is inconsistent with an undifferentiated body, which indicates that it consists of a rocky core overlain with an icy mantle.[8] This 100-km-thick mantle (23%–28% of Ceres by mass; 50% by volume)[61] contains 200 million cubic kilometers of water, which is more than the amount of fresh water on the Earth.[62] This result is supported by the observations made by the Keck telescope in 2002 and by evolutionary modeling.[9][26] Also, some characteristics of its surface and history (such as its distance from the Sun, which weakened solar radiation enough to allow some fairly low-freezing-point components to be incorporated during its formation), point to the presence of volatile materials in the interior of Ceres.[9]
Alternatively, the shape and dimensions of Ceres may be explained by an interior that is porous and either partially differentiated or completely undifferentiated. The presence of a layer of rock on top of ice would be gravitationally unstable. If any of the rock deposits sank into a layer of differentiated ice, salt deposits would be formed. Such deposits have not been detected. Thus it is possible that Ceres does not contain a large ice shell, but was instead formed from low-density asteroids with an aqueous component. The decay of radioactive isotopes may not have been sufficient to cause differentiation.

Edited by andromedaX, 07 January 2014 - 11:27.

 andromedaX, on 07 ianuarie 2014 - 11:19, said:

Nu poti trai fara gravitatie terestra, ca in scurt timp iti pierzi calciul din oase. Sunt necesare habitate spatiale cu gravitatie simulata prin centrifugare.

 XORIAN_L, on 07 ianuarie 2014 - 11:10, said:

Nu stiu ce parere ai tu, dar eu n-as accepta niciodata sa traiesc pe un asteroid. Poate doar sa fiu reportat, sau in vreo inchisoare, dar nu voluntar.

 YOUR_GOD, on 07 ianuarie 2014 - 11:39, said:

Suprafetele pot fi suficient de mari. Spre exemplu dintr-un asteroid de 10km diametru, taiat in felii de 100m, optii 10.000 de km patrati. Prin comparative Bucuresti-ul are doar 800.
In habitat poti controla micro-climatul. Este un paradis artificial.
Trebuie sa te gandesti ca la o populatie de cateva sute de miliarde, Terra nu poate fi decat statiune turistica.

 XORIAN_L, on 07 ianuarie 2014 - 11:28, said:

pai duci masina de spalat cu tine!

Lasand gluma la o parte chestiunea asta este deja depasita, toate modificarile datorate gravitatiei scazute sund adaptari normale si asta tocmai NASA a constientizat in ultima decada.

Cat priveste sa te mentii muscular apt pentru o reintoarcere pe Terra, asta se face usor cu exercitii fizice astazi pe ISS unde chiar ca nu exista "gravitatie", iar pe Ceres ori chiar pe asteroizi o poti face cu costume din osmiu si cauciuc-inteligent de rezistenta la miscarea musculara, podele si incaltaminte cu talpa magnetical, ...

Chiar nu are rost sa-i bagi la centrifuga pt. atata lucru!

 XORIAN_L, on 07 ianuarie 2014 - 11:53, said:

In plus planeta devine proprietate personala, e cam greu sa se mai bage si altii odata ce ti-ai revendicat-o de drept.

 andromedaX, on 07 ianuarie 2014 - 11:55, said:

Prefer centrifuga. In primul rand sunt prea puturos ca sa fac zilnic exercitii fizice. Si apoi prefer sa umblu imbracat doar in tricou si bermude si sa vad tot timpul gagicute in bikini.

Daca vom ajunge sa "terraformam" ceva in sistemul solar,
e putin probabil sa facem asta locuind inca pe Terra.

 XORIAN_L, on 07 ianuarie 2014 - 11:53, said:

Nu stiu. Raman extrem de sceptic privind viata pe un bolovan infertil. Doar ca ultima sansa, gen sfarsitul lumii, aka Pamantului, altfel, no way.

 YOUR_GOD, on 07 ianuarie 2014 - 14:23, said:

Nu este infertil. Contine toate substantele minerale necesare, si contine si apa. Pamantul din ce crezi ca s-a format?

Pamantul are atmosfera, se afla aici de muulti ani, este stabil, este viu, activ geologic. Nu exista comparatie intre un bolovan plutitor si o planeta asemeni pamantului.