Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Info Coronavirus/Vaccinare vs Fake News

Procedura numar inmatriculare lua...

masina ieftina pentru incepator. ...

Pareri achizitie masina 20-25k
 Scuter electric ce se poate condu...

Taximetristii de la Gara Obor ref...

Dorul, specific romanesc, si o re...

Noul Design Dacia
 Pareri despre facultate

Motocilclistii un pericol

scooter electric

Parere VW GOLF 5 Din 2005 1.4 FSI
 Berlin, odinioara unul dintre cel...

Indicator benzina și tempera...

Tranzitare ape teritoriale straine

aplicații ipa
 

Microscoape / Sectiuni / Imagini

- - - - -
  • Please log in to reply
249 replies to this topic

#19
andreic

andreic

    Very OLD Member

  • Grup: Moderators
  • Posts: 112,999
  • Înscris: 07.02.2003
Cred ca e o reflexie ceva totusi. Track ma refer la piste cu date nu la melodii... trebuie sa aibe in jur de 1.6 microni intre ele.

#20
pisoiu2

pisoiu2

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,829
  • Înscris: 08.03.2007
Si eu am luat un microscop dinasta pentru scopuri didactice. Nu este plasticarai ieftin, tot corpul este metalic iar controalele sunt destul de fine si de bine facute. Sigur ca e departe de o scula profestionala insa nici nu am senzatia ca am dat banii degeaba.
Am reusit sa vad track-urile de la un cd, insa numai de la un cd facut industrial, cel cu driverele si aplicatia camerei de microscop. Pe un cd dinasta blank inscriptibil pe pc, nu am reusit sa vad nimic.

#21
EuTm

EuTm

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 380
  • Înscris: 21.11.2013
Vara trecuta am avut probleme cu fasolea (pitica, pentru pastai) din camp, pe alocuri frunzele se cam ingalbenisera + necrozasera si eram gata sa-i aplic o "baterie" de fungicide. Am hotarat sa merg mai intai la Glisando sa vad ce zic si inginerii de acolo. Mi-au pus frunza la microscopul conectat la calculator si, sa nu-mi vina sa cred, imaginile in miscare imi infatisau cativa paianjeni care serveau masa, adica mancau din frunza. Acel microscop marea imaginea, daca imi aduc bine aminte, de 200 de ori si a facut posibila vederea acelor paianjeni pe care nicicum atfel nu as fi reusit sa-i vad.

#22
jumborom

jumborom

    E bine așa cum e.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,551
  • Înscris: 25.11.2007
Astazi am continuat seria de experiente cu microscopul. Fac o precizare privind calitatea imaginilor: prin oculare, imaginea este semnificativ mai buna decat capturile pe care le vedeti afisate. Asadar, cand vreau sa observ ceva cu mai multa acuratete, folosesc ocularele (imaginea este mai mare si mai clara).

Capturile (imaginile care apar pe monitor) au insa marele avantaj de a putea fi salvate si aratate raspandite. In plus, este si mai comod de lucrat, pentru ca nu mai stau aplecat, imaginea fiind afista pe monitor.


Tot astazi mi-am pregatit si primele slide-uri. Observarea sectiunilor cu “lumina transmisa” (un beculet mic lumineaza proba de jos in sus, traverseaza proba, trece prin oculare si este receptata de ochiul nostru sau de camera montata in locul ocularelor) presupune pregatirea unor diapozitive (slide-uri).

Practic, trebuie sa facem o sectiune cat mai subtire prin fragmentul de frunza, tuplina, fruct etc. Mai inainte insa avem pregatite: o lama de sticla transparenta, o lamela, o bagheta de sticla (sau o pensula mica), un vas mic cu apa (sau capac de PET), o lama de ras (din aceea de pe vremuri).

Cu coada pensulei luam o picatura de apa pe care o asezam pe lama, in apa asezam fragmentul de frunza ( ceva de genul 1 cm / 1 cm sau chiar mai mici), aceasta se “lipeste” de lama, iar peste proba asezam lamela, astfel incat si aceasta sa se lipeasca de proba (eventual mai punem o picatura de apa pe proba).

Apasam lamela (cu grija ca sa nu se sparga) astfel incat sa nu avem denivelari. Rezulta astfel un sandwich de sticla cu proba noastra la mijloc, a carui inaltime trebuie sa fie cat mai mica, ceea ce ne obliga sa facem sectiuni cat mai subtiri cu ajutorul lamei de ras.

Trusa microscopului are un dispozitiv de sectionat (in anatomo-patologie se numeste microtom), insa lama de ras este mai versatila.

Pregatirea diapozitivelor necesita ceva indemanare, uneori si substante speciale (de contrast ori pentru colorare). Exista seturi de slide-uri gata pregatite pentru biologie, insa cand ne intereseaza ceva anume, trebuie sa ni le pregatim singuri.

Pentru inceput am replicat activitatile de la laboratorul de botanica (anul 1, Horticultura). In al doilea laborator, prima activitate presupunea observarea stomatelor si cloroplastelor din frunza de Tradescantia Fluminensis, o planta inrudita cu planta telegraf (Tradescantia Zebrina, fosta Zebrina Pendula dupa schimbarea incadrarii), crescuta la noi in tara ca planta de apartament. Cum la noi in bloc multe plante care nu au mai incaput in apartamente au fost mutate pe holul blocului, nu a fost greu sa gasesc material de lucru.

Dupa ce am facut rost de frunza, am pus-o cu josul in sus (stomatele sunt localizate pe parte inferioara a frunzei si asigura schimbul de gaze intre planta si mediul exterior) si am efectuat cu ajutorul lamei de ras o incizie (taietura) desprinzand fragmente de epiderma si asezandu-le pe lama. E nevoie de ochi buni si o penseta.

Observare microscopica: la obiectivul de 10X se observa epiderma (tesut de protectie) formata dintr-un singur rand de celule mari, poligonale, de culoare roz (datorata pigmentului antocian). Printre celulele epidermei se observa numeroase stomate (rol in schimburile de gaze). Stomata → 2 celule stomatice reniforme (forma de rinichi) asezate fata in fata intre care se afla o deschizatura numita Ostiola.

Celulele stomatice contin cloroplaste (plastide verzi), de forma sferica, cu rol in fotosinteza. In cazul de fata, ele au peretii inegali ingrosati: cei din jurul ostiolelor sunt mai ingrosati (cu rol de inchidere / deschidere stomate). In jurul celulelor stomatice se gasesc 4 celule anexe, hialine (transparente) si inegale: 2 sunt mai mici si paralele cu celulele stomatice, iar 2 mai mari si asezate perpendicular pe celulele stomatice.

Celulele stomatice + celulele anexe = aparatul stomatic. In celulele anexe, in jurul nucleului se observa leucoplastele (plastide incolore cu rol de depozitare a substantelor de rezerva).


Cand folosesc ocularul imaginea este chiar buna, in captura insa lucrurile nu mai sunt asa de clare, observandu-se totusi stomatele cu celulele anexe, zonele verzi fiind chiar cloroplastele.


Attached File  Stomata Tradescantia 01 (10X).jpg   234.41K   54 downloads

Cautand pe net articole de microscopie am dat peste o revista numita Microbehunter ale carei numere se pot descarca in format pdf. In ultimul numar al revistei este descrisa o metoda de vizualizare a stomatelor prin amprentarea frunzei cu ajutorul lacului transparent de unghii. Se pensuleaza o portiune de frunza cu oja transparenta, se asteapta circa 30 de minute si apoi se “jupoaie” cu grija foita de oja care se foloseste apoi ca material de lucru pentru un diapozitiv.

Practic, in loc sa ne chinuim sa prelevam un fragment de frunza cat mai subtire, obtinem un film transparent care reprezinta mulajul fetei inferioare a frunzei. Prin aceasta metoda nu vom mai vedea cloroplastele de exemplu, insa stomatele si celulele anexe vor aparea cu o claritate remarcabila. Mai jos, capturi la mariri 10X respectiv 40 X la care, pentru reliefare, am adaugat un efect numit mozaic.


Attached File  Stomata Tradescantia 02 (10X) - amprenta lac unghi cu efect mozaic.jpg   189.72K   54 downloads Attached File  Stomata Tradescantia 03 (40X) - amprenta lac unghii.jpg   163.92K   44 downloads

Prinzand eu gustul metodei, am facut experimente si pe frunzele altor specii. La trandafir de pilda, cautand stomatele frunzei, am facut o descoperire surprinzatoare. Insa despre asta, in episodul urmator.

Edited by jumborom, 14 December 2013 - 22:26.


#23
medelin992

medelin992

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,351
  • Înscris: 16.06.2010

View Postjumborom, on 14 decembrie 2013 - 22:02, said:

La trandafir de pilda, cautand stomatele frunzei, am facut o descoperire surprinzatoare.

Cum ca ele se afla in numar mare pe partea inferioara a frunzei. Frunza hipostmatica.?

#24
jumborom

jumborom

    E bine așa cum e.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,551
  • Înscris: 25.11.2007
Stati sa va zic:

Am ales o frunzulita de trandafir pitic si am pensulat cu oja o portiune mica de pe partea inferioara a frunzei. Dupa 30 de minute am jupuit oja si am asezat-o pe lama fixand-o cu o picatura de apa.

La o marire 4X s-au vazut binisor stomatele, apoi si mai bine la 40 X Ma rog, mi s-a parut mie ca intr-o parte sunt cam inghesuite iar in alta mai rare, ca sunt cam negre si rotunde, dar mi-am spus ca asa o fi modelul din fabrica.

Se vedeau atat de bine incat nici nu imi doream o marire de 4 X Am zis totusi sa incerc. La 40X stomatele abia intrau in captura, insa deja ma atragea un model de ovale mici aflate intre stomatele mari si negre; ca fundal dadea bine.

Tocmai ma intrebam ce sunt acele ovale cu o linie pe diametrul lung, cand am realizat ca, de fapt, acelea sunt … stomatele. Hopa, am ramas cu piese in plus ! Daca alea mici sunt stomatele, atunci ce sunt cercurile mai mari ?

La o observare mai amanuntita ele nici nu semanau cu stomatele: erau prea mari, prea rotunde, prea negre si prea neunifrom distribuite.

Am inceput sa am o banuiala si pornit la cautarea, febrila, pe net. “N-are cum sa fie asta”, imi tot spuneam, argumentul fiind ca, in doua numere de revista referitoare la amprentarea cu oja, nu se vorbea decat despre stomate si desenul frunzei.

In cele din urma… am gasit ! Pe un site numit BioImages exista o fotografie facuta pe o frunza de Rosa canina (trandafir) care releva niste formatiuni rotunde de culoare galben - portocaliu ale uredosporilor si teleutosporilor de Phragmidium mucronatum care produc boala numita rugina trandafirilor si care se poate observa (vara, la trandafirii de gradina; in balconul meu insa, termic vorbind, nu e iarna niciodata) sub forma unor puncte de rugina pe spatele frunzelor.

Adresa ei completa: Regnul Fungi - Increngatura Mycophyta - Clasa Pucciniomycetes (fosta Urediniomycetes)- Ordinul Puccinales (fost Uredinales) - Familia Phragmidiacee - Genul Phragmidium - Specia Phragmidium Mucronatum.

Ciuperca ataca toate organele verzi ale plantei, atacul durand la defolierea prematura a trandafirilor. Ciupercile din familia Pucciniaceae afectaza o mare diversitate de plante: pomi fructiferi, cereale, etc.

In fotografia de mai jos am pus alaturi fotografia sporilor de Phragmidium mucronatum de pe BioImages (stanga) cu captura de pe fata inferioara a frunzei de trandafir din balcon (dreapta). Se observa asemanarea izbitoare, singura diferenta fiind culoarea pe care eu nu o pot obtine prin metoda cu lacul de unghii.

Attached File  Phragmidium Mucronatum.jpg   62.07K   37 downloads

Interesant este si faptul ca prezenta sporilor era practic neobservabila cu ochiul liber, atacul fiind probabil la inceput (trandafirasul asta a ramas fara frunze de vreo doua ori din motive de paianjen rosu, iar acum, iaca, il pandeste rugina !).


Ceva mai tarziu am observat la microscop si o amprenta a fetei inferioare a frunzei de zambila (Hyacinthus orientalis) cumparata acum 2 saptamani. Cautand stomatele, am dat peste … rugina ! De unde si pana unde ?!

Ah ! acum imi dau seama … Incercand sa am zambila sub observatie, am plasat-o in balcon exact langa trandafir, frunzele celor 2 plante atingandu-se, iar sporii de Phragmidium mucronatum au migrat pe zambila, in pofida faptului ca plantele din familia zambilei (Asparagaceae, subfamilia Scilloideae) sunt afectate de ciuperci din genul Uromyces (de exemplu specia Uromyces muscari). Dar, acest gen face si el parte din familia Pucciniaceae, asa ca migratia lor a fost cat se poate de naturala.

De remarcat ca sporii de pe frunza zambilei sunt absolut neobservabili cu ochiul liber, ceea ce ridica semne de intrebare referitor la sanatatea reala unor plante care, cel putin aparent, sunt intr-o stare buna.

Mai jos, stomatele apar ovale si foarte deschise la culoare. Sporii ciupercii au patruns prin stomate - vezi zona circulara neagra care, in conditii favorabile, se va extinde.

Attached File  Zambila 01 (4x - 1.3 MP) - stomate frunza lac unghii.jpg   122.02K   36 downloads Attached File  Zambila 02 (10x - 1.3 MP) - stomate frunza lac unghii.jpg   273.71K   40 downloads


Daca tot am ajuns aici am mai avut o curiozitate. Oare as putea sa detectez prin metoda cu oja si alte tipuri de ciuperci ? Totodata as putea sa folosesc si alte organe ale plantei, cum ar fi de exemplu fructele ?

Mi-am amintit ca mai aveam cateva tomate cultivate in solar, care, nemaifiind stropite cu antifungice in lunile octombrie-noiembrie (cat mai bio, nu ?), si in combinatie cu umezeala de toamna din solar, au creat conditii bune de dezvoltare a putregaiului cenusiu cauzat de Botrytis cinerea, o boala raspandita si pagubitoare pentru multe culturi, dar mana cereasca pentru cercetatorii care o studiaza.

Adresa ei completa: Regnul Fungi - Increngatura Ascomycota - Subincrengatura Pezizomycotina - Clasa Leotiomycetes - Ordinul Helotiales - Familia Sclerotiniaceae - Genul Botryotinia - Specia Botrytis cinerea. Uff, dar departe mai sta !

Erau vizbile semnele atacului pe unele fructe, asa ca am pensulat o zona mica cu aja transparenta, am asteptat sa se usuce, am jupuit, am asezat pe lama si pac! la microscop.

De acesata data nu mai cautam cerculete ci o structura asemanatoare cu ramurile increnganate ale unui pom, adica conidioforii lungi (1-2 mm), grosi, bruni si septati (compartimentati). I-am gasit repede.

Attached File  Botrytis Comparison.jpg   29.71K   49 downloads Attached File  Tomato and nail polish.jpg   317.56K   47 downloads

Edited by jumborom, 15 December 2013 - 23:15.


#25
meganedoi

meganedoi

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,432
  • Înscris: 03.08.2006
Foarte frumos explicat domnul profesor. :)


#26
1orgu

1orgu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,051
  • Înscris: 06.10.2012
Pe 06 10 2012, m-am inregistrat. Primul topic accesat a fost ,,sere solarii si alte adaposturi'', initiat de trestie.
L-am citit, am pus intrebari, am trecut la treaba si am reusit. Imi iubesc solarelul!
Acesta fiind gata, ma intrebam, ce sa pun in el? Ai fost primul contactat telefonic, in legatura cu ce seminte sa achizitionez? Mai invatat!
Am intrat pe ,,semanat si repicat'', initiat de trestie. Am invatat multe, dar parca era o nisa care nu stiam cum sa o inchid.
Mi-ai sugerat toate datele necesare pentru maternitate. Le-am pus in practica cu cea mai mare atentie si am reusit ! Martor imi sunt postarile in care esti tata jumborom
Am fost ajutat foarte mult de finalizarea rasadurilor pana la cultivare, de multi dintre colegii nostri. Am pus in practica si am reusit!
Am cultivat si am fost ajutat in finalizarea si cresterea fructelor de colegii nostri. Am reusit!
Acum este o perioada in care solarelul are solul ocupat cu verdeturi, iar eu trebuie sa ma pregatesc, pentru sezonul urmator.
Scuze pentru acesta prefata constatatoare dar nu pot alfel.
Ai deschis multe subiecte. Toate utile si folositoare. Dar acesta referitor la ,,microscoape'' imi accetueaza dorinta de cunoastere si penetrare a domeniului de legumicultura. Vreau sa avansez!
Sa fiu mai clar in dorinte realizabile.
- consideri ca fiind posesorul unui microscop si dupa o corecta si profesionala indrumare, pot sa-l folosesc eficient.?
- consideri ca vizualizant, frunzele unei plante: tomata,vanata, ardei, castravete, etc... pot sa iau cele mai optime si eficiente masuri impotriva daunatorilor?
- consideri ca studiind componenta microscopica a unui substrat pot sa-l imbunatatesc aducandu-l in parametri normali.
De felul meu sunt pragmatic si vreau sa beneficiez de aceste avantaje. Acum la aceasta varsta am o dorinta enorma de cunoastere.
In comuna, am inceput sa fiu consultat foarte des, in legatura cu legumele. Cand, cum, se pun? Cand, cum se intretin? Cand cum se ...
In final o intrebare si un raspuns, sincer:
Eu vreau si sunt sigur ca reusesc!
jumbo, imi iau microscop?

#27
almadan

almadan

    Member

  • Grup: Validating
  • Posts: 348
  • Înscris: 09.04.2013
Mai bine iti mai iei un solar.

#28
subway_guru

subway_guru

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,710
  • Înscris: 27.01.2012
Daca e adevarat ce declari, nu mai sta pe ganduri!
:)
Daca vrei sa mergi la sigur si nu doar la plezneala.

Edited by subway_guru, 20 December 2013 - 20:39.


#29
jumborom

jumborom

    E bine așa cum e.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,551
  • Înscris: 25.11.2007
iorgule, baga mare cu unul mic !

Microscoapele de la Lidl s-au vandut ca rosiile coapte si ieftine, noroc ca aduc altele la cateva luni. Daca aflu va anunt.

Orice ne ajuta la bunastarea plantutelor noastre este util (in special pe partea de boli si daunatori), chiar si o lupa mai puternica (10X). Cu un microscop (categoria mai ieftinache, 300 - 450 lei.) putem afla si mai multe. Daca ne prinde treaba, evident ca facem un upgrade.
Cand o sa ne dea banii afara din casa, nu ne mai luam cateva SLK, ci cumparam un SEM (vezi Hitachi).

Edited by jumborom, 20 December 2013 - 20:40.


#30
1orgu

1orgu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,051
  • Înscris: 06.10.2012
gurule, e adevarat!

jumbo
Cand incepe Iorgu, sa puna intrebari , nu se mai opreste decat atunci cand este sigur ca a inteles totul si a reusit.
A postat un coleg, o informatie referitoare la niste microscoape (poate mai performante) care pot sa fie achizitionate de pe ,,ocazii''. Ce parere ai?
Am inteles din postarile tale ca microscopul tau, poate sa fie conectat la pc. Este perfect acest aspect. Dar consideri ca pentru ce doresc eu, este suficient ca si putere de marire pe care o are?
Cele produse si realizate de I.O.R. sunt mai performante? In ce consta acuitatea, sau mai bine zis puterea de vizualizare a materialului studiat? In X marire?
Trebuie sa caut ceva care se poate conecta la pc.? Consider ca este un mare avantaj.
Daca de exemplu, cineva imi trimite o poza, cu rezolutie maxima, facuta de un aparat foto ,,profi'', cu planta atacata de ,,n'' daunatori, pot sa o analizez cu ajutorul microscopului? Exista asemenea programe? Adica el acolo la 300km., eu aici, pot sa-i spun ce masuri trebuiesc luate pentru protectia plantei respective?
Te asigur ca aceste intrebari sunt puse cu cea mai sincera dorinta de informare.
Ma oftic, pentru faptul ca nu le am cu engleza. dar va am pe voi si ma ajutati. Asta referitor la link-urile accesate de mine.

#31
subway_guru

subway_guru

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,710
  • Înscris: 27.01.2012
Iorgule, imi dau si eu cu parerea...
Pentru scopuri practice cred ca cel mai simplu si mai util ar fi o lupa extraputernica (gen ocheanul ala pe care-l folosesc giuvaregii si ceasornicarii).
Altfel, poti sa visezi si la microscoape electronice, dar cu cat mai puternic e microscopul cu atat mai complicata e pregatirea 'lamelei' cu materialul de studiat...
Parerea mea...sa nu dati cu pietre!

P.S.
Am avut ocazia (stiti de acum ca sunt un om 'plimbat') sa vad cu ochii mei in Elvetia un laborator ultrasofisticat, ce avea tot felul de microscoape si paramicroscoape (e drept ca nu pentru biologie, dar tot un dreaq), dar sculele de 'preparare' a mostrelor ocupau o camera intreaga si pregatirea lor lua 90% din timpul de analiza.
La 'manete' era un romano-secui emigrat, scolit la Cluj, care s-a bucurat tare mult ca are ocazia sa explice unor concetateni, intr-o romana aproximativa pe care n-o mai practicase de ani buni, ce facea el acolo, si dupa ce ne-a vorbit el acolo 'fo trei ore ne-a facut sa intelegem ca munca grea nu era privitul prin ochean ci pregatirea esantioanelor in mod corespunzator.

Edited by subway_guru, 20 December 2013 - 22:37.


#32
jumborom

jumborom

    E bine așa cum e.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,551
  • Înscris: 25.11.2007
Am auzit de IOR, era (si mai este inca) singurul producator de microscoape de la noi.
Vad ca mai produc 3 modele de microscoape, poate are / cauta careva informatii despre preturi.
De curand am lucrat pe unul (optica buna, dar avea o iluminare slaba, poate nu era in cea mai buna forma). Daca cineva are mai multa exeperienta cu ele, poate ne zice cate ceva.

O conectare la PC este excelenta ca si comoditate + transfer imagini. Marirea este insa mai buna cu ocularele. Unii au construit un adaptor simplu prin care ataseaza la ocular un aparat foto compact digital (o "sapuniera", nu altceva mai mare, caci nu incape). Imaginile obtinute ar trebui sa fie mai bune (cu detalii mai clare, profunzime mai buna) decat cele capturate cu camera microscopului; se pierde insa din comoditate si viteza.

Cat despre pozele transmise, acel cineva trebuie sa stie ce si cum sa fotografieze, ca tu sa intelegi ceva. Teoretic merge, practic e mai greu, dar nu imposibil.

#33
1orgu

1orgu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,051
  • Înscris: 06.10.2012
gurule
Nu mai dau cu pietre!
Avem si noi un coleg, care a penetrat acest domeniu. Modul acestuia de comunicare a oportunitatilor, a cunostintelor, a experientelor, prin care trece in aceste momente, ne sunt foarte necesare. Trebuie doar sa stim cum sa beneficiem de ele. El ne comunica niste oportunitati, gratuit. Putem sa dam search, vreo trei zile si nu le gasim!
Putem sa ne plafonam la semanat, repicat, cultivat, recoltat. Consum familiar, conserve pentru sezonul rece, valorificare ocazionala si cam atat!
Dar...rezultatele obtinute, pot sa fie cu mult mai satisfacatoare, chiar cu 40%, daca beneficiem de informatii mai concludente si mai folositoare.
80% din consatenii mei se plang de nereusita ajungerii la maturitate a culturilor infiintate. Eu nu! De ce? Pentru ca am fost cu un pas inaintea lor, in urma sfaturilor primite de la voi.
Acum vreau sa fiu cu doi pasi inaintea tuturor!
Si voi fii!

#34
subway_guru

subway_guru

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,710
  • Înscris: 27.01.2012
Atunci...urechile 'palnie' si ochii...cat 'cepele', la ce ne spune colegul nostru jumborom!
:)

#35
laum

laum

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 831
  • Înscris: 22.09.2005
Un microscop la solarul legumicultorului nu poate fi decat util, de ce sa faci tratamente preventive cand poti analiza frunze ca si masura preventiva, si-apoi e mult mai placut sa manevrezi un microscop sau o lupa, decat sa umbli cu pompa-n spate si sa inhalezi chimicale.
Noi procedam asa: o zi din saptamana e dedicata observatiilor ( in general Duminica), se trece prin solarii ca la plimbare-n parc, se observa atent dintr-un colt in altul si se recolteaza frunze, flori, fructe... din cele ce par a fi afectate si se pun la microscop, abia apoi, daca apar musafiri nepoftiti, trecem la tratament.
Daca printr-o ventilatie adecvata te feresti de boli intr-un solar, in cazul daunatorilor lucrurile stau putin altfel; tripsul ataca primul ( la 8 grade se hraneste), daca ai trips ai si virusuri, depinde de hibridul cultivat ce fel de rezistente are... urmeaza paianjenul, afida, musculita alba, molia fructelor....desigur ordinea poate fi alta Posted Image
Imagini din vara
Daca i-am botezat gresit, va rog sa ma corectati.

Attached Files



#36
1orgu

1orgu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,051
  • Înscris: 06.10.2012
DA, DA, DA!!!
Te RESPECT!
Dorintele mele au gasit comfirmarea, prin aceasta postare.
Vreau, vreau, VREAU sa-mi trag un microscop.
Multumesc din suflet celor care ati postat in acest subiect. De vreo doua zile, cand am avut ceva timp liber, am intrat peste tot si am aflat si eu cum sta treaba cu un microscop.
Ce este, ce functionalitati are, ce marime este necesara pentru scopul urmarit de mine, calitati, firme, si nu in ultimul rand preturi. Sunt constient ca in economia de piata, este corect si normal, ca pretul sa reflecte calitatea. Nu vreau sa ma gaseasca primavara, fara microscop!
Deja sunt pe o lista de asteptare, in privinta unei oferte avantajoase. Ceva in jur de 300-400 lei, cu posibilitate de cuplare la pc.
Va rog din tot ,,sufletelul meu'' sa ma ajutati, in achizitionarea unui asemenea microscop. Doamne, cate ore voi sta eu cu ochii in frunze!
Va asigur ca si voi cei care nu aveti asa ceva si doriti sa depasiti termenul de ,,hobyst'', veti face investitia respectiva.
Nu poti avea rezultate benefice, fara microscop!
Hai ca poate nu considera moderul ca fac reclama! Si chiar nu fac!

Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate