Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Hidroizolatie piscina

Am gasit un IPhone

Eveniment 14-16 iunie nZEB expo

Semnalizare incarcare Pachet acum...
 Implantologie & Cityscape (re...

Scurta sinteza a atacurilor posib...

Cel mai bun antivirus / firewall ...

Honor 200 si 200 Pro
 Sfat inchidere spatiu intre cada ...

ANCPI: Scaderi pe piata imobiliara

Dac+Amp sau DAC/AMP combo pentru ...

Camera cu panou solar 180° field ...
 Eroare F16 msh Whirlpool 6 sense

Toyota - inconveniente minore poa...

Cadere frunze la lamai

Releu protectie tensiune
 

Semnul de carte

- - - - -
  • This topic is locked This topic is locked
101 replies to this topic

#37
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013

View Postsalomee, on 25 ianuarie 2015 - 15:41, said:


Totul este adevarat in ceeace ai scris.

Ideea era sa remrcam ca in Tel Avivul anilor '20, dupa numai 20 de ani de la impartirea parcelelor de nisip,
cand inca nu se uscase asfaltul pe strazi iar taxiurile mai aveau cai, s-a gasit oportun a se deschide in primul oras eminamente evreiesc
.............o librarie...!!
Vis-a vis de povestea de pe celelat topic, nu am vrut sa ramana o umbra pe firma unei retele atat de respectata in Israel

-----------

mi-ai dat insa ideea de a largi subiectul

Edited by vio69a, 25 January 2015 - 16:28.


#38
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013
[ http://www.icr.ro/images/menu_photos/17014_0_1.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
8-12 februarie 2015, la Complexul HaTachana HaRishona, va avea loc cea de-a 27-a ediţie a Targului Internaţional de Carte de la Ierusalim.  


Primul targ a avut loc in 1963, de atunci periodic, la doi ani si jumatate
Tema de anul asta  este "Cartea vizuala"
Premiul Ierusalim  va fi acordat scriitorului albanez Ismail Kadare.  

Romania este reprezentata de o serie de edituri de prima mana, Adenium, Cartea Românească, Corint, Curtea Veche,  Hasefer, Humanitas, etc
Scriitorii romani din Israel, au de asemeni o larga reprezentare, fie direct, prin ICR.
Lansari de carte sau expuneri :Shani Boianjiu, Zoltan Terner, Moshe Idel, G. Mosari, Tesu Solomovici, Adrian Grauenfels, Bianca Marcovici, Dafna Schoenwald, alti membrii ai Asociatiei Scriitorilor de Limba Romana din Israel

Bianca Marcovici din Haifa, care a venit in Israel ca inginera constructor, a schimbat profilul si lanseaza "Rebela din Haifa" placheta de poezii

#39
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013
[ http://www.bukowina.org.il/image/users/152512/ftp/my_files/People/nava-semel.jpg?id=6080386 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Nava Semel nacuta la Cernauti, -"Ras de soblolan"
Un Holocaust vazut altfel, o poveste trista si multe, multe intrebari intrebari.
aparuta in Israel in 2001
Volumul prezintă coșmarul prin care trece o fetiţă evreică din Polonia ascunsă,
în timpul ocupaţiei germane, de familia ei la nişte ţărani catolici, pentru a fi salvată.
Copila este silită să trăiască într-o groapă întunecoasă, persecutată, violată de fiul lor şi în permanentă primejdie de a fi vândută celor ce o vânează.
Singurul ei prieten este un şobolan.
Un şobolan care i-a cerut Creatorului să-l înzestreze cu darul râsului renunţând la cel al plânsului dat celorlalte animale.
Cu toate că Dumnezeu nu-i îndeplinește dorința, fetiţa, din adâncul nenorocirii ei, reuşeşte să-l facă pe şobolan să râdă, în momentul când preotul satului, renunţând la cinul bisericesc, se hotărăşte s-o salveze în calitatea lui de Om.
Gestul preotului este răspunsul care rămâne din multitudinea întrebărilor ridicate de acest text, unele de altfel foarte incomode.

[ http://simania.co.il/bookimages/covers0/1254.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

tradusa in mai multe limbi, romana in 2014 editura "Hasefer"
Lansarea oficiala asta seara la Institutul Francez

[ http://societatesicultura.ro/wp-content/uploads/2015/03/coperta-Ras-de-sobolan-ok-OK-page-001.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


Memoria e doar o glumă pe care o putem da uitării. Nimeni nu are nevoie să îşi amintească de suferinţă.
E suficient să îţi laşi capul să se odihnească în ţărână şi să fii una cu pământul…
în cele din urmă, acolo te vei întoarce.
Dar deocamdată mai sunt ani de îndurat. Unica soluţie este să-ţi fereşti ochii de lumină. Câteodată poţi găsi pace numai în întuneric.
Omenirea a îndurat mult întuneric. Şi nu, nu mă refer la lipsa electricităţii, ci la ce omul a putut face altui om de-a lungul istoriei. Fie că a fost vorba de un război religios, fie doar de o dispută pentru bulgări de pământ, oamenii s-au luptat. Unul împotriva celuilalt. Creaţiile lui Dumnezeu ar trebui să trăiască în pace, dar cum? Cum, când este atât de uşor să faci rău? Răul a fost calea aleasă de om şi în ea îşi ispăşeşte pedeapsa lumească. Binele, deşi la fel de natural, pare a fi doar o opţiune.


O carte ce o recomand cu caldura, interviu cu scriitoare si prefata -le gasiti aici

http://societatesicu...lan-nava-semel/
http://www.bookaholi...html#more-69359
http://atelier.liter...de-sobolan.html


[ http://societatesicultura.ro/wp-content/uploads/2015/03/god-beg.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#40
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013
[ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/ro/b/b5/Max_Maxy_Herman%2C_Portretul_lui_Avram_Axelrad_%28Adolf_Luca%29.jpg?1435167743007 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Attached File  ladita-cu-necazuri-axelrad.jpg   79.38K   0 downloads

Astazi, despre Avram Axelrad pe numele sau complet Avram Adolf Axelrad
Ca scriitor, semna   Adolf Luca
Scriitorul s-a nascut la Barlad in 1879 si a decedat la bucuresti in 1963.

Profesor de literatura la scoli evreiesti din Husi si imprejurimi,  poet, publicist, traducator  și editor.
Traduce din Karl Marx , Maxim Gorki , Tolstoi , Diderot , Voltaire , Rousseau , Jean Jaures , Anatole France si Heinrich Heine

Scrie - Spre răsărit -1900 colecție de poezii inspirate de emigrarea evreilor din Romania spre America, mergand pe jos („Fussgeyers”).
- Lădița cu necazuri - 1919 in care pune accent pe faptul ca evreii nu au patrie.
La râul Babilonului - 1945, o reeditare a celor incluse în „Lădița cu necazuri”, la care a adăugat noi poezii având ca temă Holocaustul evreilor din Romania

Axelrad pune mult accentual pe migratia evreilor, pe circulatia lor perpetua "la picior" cum se exprima, creioneaza evreul fara casa si fara patrie

Copiii de vor întreba vreo dată
"Ce-au fost, ce sânt Drumeții îștia, tată?"
Le spuneți că mai sânt copii ce cresc
Desculți și nesătui, și fărtă pâne
Și-ai căror tați prin lume rătăcesc
Neștiind unde-au fost eri, unde-or fi mâine"


.....................................
Lădița mea, tezaur drag,
Tu porți averi cumplite,
Comoară de evreu pribeag,
Dureri înăbușite.


Avere am, dar nu bănet,
Nu scumpe nestemate,
Ci lacrimi strânse de poet
În ceasuri zbuciumate

..................................................
Aruncat din zărăfie
În văpaie, pe jăratec,
Foc de vis și poezie,
Ard,
Mă mistui părăsit.
Doamne,
Pentru ce m-ai pedepsit?
Pentru ce mi-ai însemnat
Albă frunte cu stigmat,
Doamne, Dumnezeule,
De ce?


Pentru „pietonii” din Bucuresti, „drumeții” din Bârlad, „pribegii” de la Iași, „disperații”, de la Galați, și pentru „pășitorii” din Râmnicul Sărat, din primii ani ai secolului XX.

"Evreul" - textul lui A Axelrad - O poezie de la inceputul secolului XX

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/k0dntTMXcpM?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by vio69a, 24 June 2015 - 20:21.


#41
Iochanan

Iochanan

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,843
  • Înscris: 28.04.2011

View Postvio69a, on 26 martie 2015 - 17:55, said:

[ http://societatesicultura.ro/wp-content/uploads/2015/03/god-beg.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Foarte interesant că o idee asemănătoare, și probabil o trăire asemănătoare, am auzit într-o poezie, a lui Radu Gyr, cântată de Tudor Gheorghe în volumul "Cu Iisus în celulă": “Hei, omule, vorbește, e marea ta Judecată,/ atunci voi urca înaltele trepte/ și îngenunchind sub abside/ cu zâmbet de sânge pe buze livide/ Îți voi răspunde cu trupul inert:/ Pentru toate rănile mele nedrepte/ eu, Doamne, Te iert!”

Dar să revin la temă și la ce vroiam să aduc în atenție, referitor la o nouă carte.

Recent a apărut o carte a lui Alex Mihai Stoenescu despre țigani, intitulată "Țiganii din Europa și din România. Studiu imagologic". Pe YT este postată o înregistrare de la o lansare a cărții; un scurt comentariu, pe lângă faptul că știu că domnul Stoenescu este atins cam puternic de așa zisa democrație, spune că numele de țigani al țiganilor este specific limbii române, nefiind peiorativ, însă adevărul este că această numire, acest identificator etnic l-au avut și îl au țiganii în mai toate limbile și țările europene. Prin urmare, țigan nu este o traducere în limba română, ci efectiv ăsta era denominatorul etnic al țiganilor de la bun început în toată Europa. De altfel, după cum bine știm înșiși țiganii între ei își spuneau și încă mulți își mai spun țigani și știau că identitatea lor etnică era și este aceea de țigani. Să spui că așa zisul "rom" vine de la Rama și alte povești, e ca și cum ai spune că românii sunt o nație de napoleoni sau de bismarci ... Însăși oscilația redenumirii limbii țigănești când ca "rromaly", când ca "rromany", când ca "rromales", când ca "romanes" etc arată foarte clar că avem de a face cu o invenție modernă, cu o tentativă, oarecum reușită, de construire a unei noi identități pentru țigani, și tentativă care în contextul actual este în mod evident o gravă agresiune imagologică (și chiar mai mult decât atât), de proporții mondiale, la adresa nației române și la adresa statului România.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/gYm9KjWIjhs?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#42
salomee

salomee

    Au incercat sa ne ingroape dar nu au stiut ca suntem seminte...

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,335
  • Înscris: 25.01.2013
Cred ca ai gresit si aria, si topicul.

Aria este Iudaism iar topicul este despre literatura iudaica in limba romana...

#43
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013
Ithamar Radai

Bein shtei Arim: Ha'aravim ha'palestinaim be'yerushalayim u ve'yaffo 1947-1948" ("Poveste despre două orașe: Arabii palestinieni din Ierusalim și Jaffa, 1947-1948"),
Universitatea din Tel Aviv, 302 pagini, 80 de sekeli

De ce ar fi interesanta cartea ?
Pentru perioada cand este scrisa.
Pentru ca acele vremuri, mai ales inaintea razboiului de independenta sau chiar in timpul lui nu pot fi tratate decat "asa cum trebuie"
Orice deviere, este de nedorit.

In plus, daca arhivele evreiesti sunt pline de material, cele arabesti aproape goale sau confiscate de evrei.
Greu de stabilit adevarul

Ithamar incearca
Cred eu cu succes.
O carte documentata si curajoasa.


Jaffa, oras arabesc in majoritate, se dezvolta spectaculos.De la 27.000 locuitori in 1922
la 71.000 in 1947
Un oras cu o puternica clasa de mijloc, profesii liberale.
Cand a inceput punctul slab al orasului ? Care a permis cu usurinta formatiilor Irgun, Lehi, Hagana sa expulzeze populatia araba aorasului, desi prin partitia ONU, orasul apartinea partii arabe ?
Cand urbanizarea a adus multi 'periferici" fara ocupatie, fara profesie, fara a produce.
Daca 1/3 din locuitori erau ararbi crestini, care sustineau orasul, noii veniti, musumani, s-au asezat in cartiere periferice sarace.
Nu a trebuit mult ca primele confruntari, incepute in 2 decembrie impotriva partitiei, sa creeze haos in oras.
La 13 mai 1948, Yafa se preda fortelor Hagana..O zi inaintea creerii statului Israel !!

Care a fost situatia Ierusalimului ?
Oras de munte, fara iesire la mare.
Ca si Jaffa, are perioada lui ascendenta si apoi declinul.
Partitia ONU si vestea infiintarii unui stat ecreiesc alaturi,
i-a gasit mult mai nepregatiti decat pe arabii din Yaffa.
etc...etc....

Importanta cartii lui Ithamar este fuziunea intre puterea militara cu
coeziunea sociala, cu capacitatea de a creea organe efective
de conducere locala si superioara la un moment dat
Datorita cartii apare explicabila prabusirea statelor arabe, dar si incapacitatea partii palestiniene de azi de a pune pe picioare
Autoritatea Palestiniana, si a avansa economic si social

O carte de pionerat daca o raportamla tema si perioada.

[ http://humanities.tau.ac.il/zionism/images/%D7%A8%D7%93%D7%90%D7%99-%D7%9B%D7%A8%D7%99%D7%9B%D7%94_1.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#44
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013
Am stat mult in cumpana unde sa sctiu cele de mai jos.
Aici, sau la "Viata evreiasca"
Am hotarat aici pentru este vorba de carti.
Si nu de carti Obisnuite ci de "Manualele scolare"
Manualele scolare si patologia lor

Sunt trei frati : -Solomon Marcus, matematician, filosof, membru al Academiei Romane,
Marius Mircu, scriitor in limba romana,Marcel Marcian, de asemeni eseist si prozator in romana.

Solomon Marcus, ofera un interviu despre calitatea manualeleor scolare din Romania.
Si spune, cu capul lui de evreu, ceea ce multi romani, fie nu au vazut, fie nu a fost comod sa spuna.

- Școala nu este un prieten al limbii române.
- Obezitatea unor manuale e o boală veche, la manuale se adaugă tot felul de culegeri, antologii etc., proliferarea concursurilor de tot felul, la care competiţia e tot mai frecventă în dauna educaţiei, sufocă viaţa şcolară. Prea mulţi profesori par a crede că disciplina lor e unica datorie a elevilor. Mii de termeni noi şi de date de tot felul într-un manual de o sută de pagini
- Ce înseamnă a învăţa? Confuzie şi derută
- A nu vedea paguba majoră pe termen lung
- Inadecvare, preţiozitate şi snobism la clasa a II-a

Dar nu va obosesc cu franturi.
Intreg articolul, excelenta si pertinenta analiza il aveti aici

http://www.romlit.ro...eti_i_la_chiinu

#45
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013
23 aprilie - 7 mai 2016 in centrul cultural din Orasul Vechi si Portul din Yaffo
va avea loc Festivalul international de fotografienumit "Maratonul Fotografilor.
Sunt cateva nume pe afis, printer ele si romanul Mugur Varzariu

[ http://icr.ro/uploads/images/posts/1289837410575738842889245677279898278871727o.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Varzariu, talentat de altfel, artist fotograf documentar, a facut scoala si lansarea la Media Fax si alte agentii de presa romanesti, a luat un premiu UNICEF, de fapt sincer sa fiu, erau nume mai valoroase in fotografia romanesca care meritau plata unui bilet de intrare.
Spun asta nu pentru ca Varzariu reprezinta etniaRoma cum se lauda, sau ca este un vajnic activist social pe aceasta tema, poate mai acticvist decat fotograf.
Spun asta pentru ca Varzariu  este un fotograf talentat dar un nepotrivit ambasador pentru Romania, un activist ce manaca o paine buna atacand o falsa problema, marele fotograf Mugur Varzaru, romanul care incearca sa intoxice lumea cu discriminarea tiganilor din Romania.
Cum vedeti am vorbit putin despre fotografie si mult despre activistul Varzariu.

Ca sa nu fiu nedrept, doua fotografii care mi-au placut.

[ http://www.poyi.org/71/Photos/07/71-7-varzm-01.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Cum explica artistul compozitia sa, clasica camera de taran sarac, intr-un sat uitat si ca vai de lume.

Simion Filotia as seen inside their house in Marza on February 18, 2013. In today's Romania there are many barriers facing Roma in access to health care, including structural disadvantages resulting from the operation of general policies and administrative practices such as the
disproportionate exclusion of Roma from health insurance; barriers to access to health care and other disparate impacts on the health of Roma stemming from continuing discrimination in other areas such as education, housing and employment, as well as from discriminatory practices by health care practitioners.


Pai nu ti-e rusine, mai nene.....??

si a doua
Vai de muschii lui de defavorizat....

[ http://observatorul.ro/data/img/stiri/308/1747.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by vio69a, 02 April 2016 - 19:14.


#46
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013
"Ce face"
"Face bine n-ai cu cine....'

Clasicul dialog pe care orice israelian il stie cand intalneste un evreu roman.

doar ca Yoel Ripper a facut din el o carte

[ https://fbcdn-sphotos-b-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xfp1/v/t1.0-9/13043381_876411819152124_3333068679260217610_n.jpg?oh=b2eb1524cc93c6ac72304a0434eeb6a4&oe=57BCB782&__gda__=1471415563_c0a54587f4c65b4742189a7546cf0176 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

O carte oicanta si plina de humor, anectode si episoade din viata lui Yoel Ripper, venit din Romania de tanar in Israel,
fara sa stie o boaba ebraica.

#47
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013
Nu este carte.
Dar este prezenta in toate bibliotecile familiilor evreiesti
Este "Hagadat Pesah" , adica "Legenda de Pesah" sau "Ordinea de Pesah"

Si cum sa nu fie prezenta daca scriptura porunceste: " Spune fiului tau de iesirea evreilor din robia egipteana"
ca si:  ”În fiecare generație un om este obligat să se vadă pe sine însuși ca și cum el ar fi ieșit din Egipt"
Iar legenda de Pesah, de fapt ordinea de desfasurare a mesei festive de Pesah in orice familie traditionala.
Caretea a fost tradusa si in romana.
Cartea, necartonata, 88 pagini, a aparut in anul  2000, cu dimensiunile: 18.0cmx16.0cmx0.5cm

[ https://images2.okr.ro/serve/auctions.v7/2015/mar/06/f15c1570f10f293b75d3c0a37cb6c7a7-6078454-700_700.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

In perimetrul romanesc, Hagada shel Pesah" a circulat in perimetrul romanesc in ebraica si idis
Tiparirea, la tipografiile evreiesti din diversele localitati.
La sfarsitul secolului 19, paralel cu ebraica cartea are si traducerea romana, de multe ori traducerea fiind facuta in Israel pentru evreii veniti din Romania, ca mai apoi sa apara numai in limba romana, prima jumatate a secolului 20.
Editii noi apar in 1947, a rabinului iesean  Menachem Gutman, ca apoi, Federatia comunitatilor evreiesti din Romania
in 2014 sa editeze: ”Hagada de Pesach: 5774: seder organizat în premieră la Sinagoga Mare din București”, posibil sub indrumarea
rabinului Shlomo Sorin Rosen, fostul rabin sef  al Comunitatii Evreilor din Bucuresti.

#48
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013
[ http://www.anticariat-unu.ro/uploads/products/dictionar-universal-al-limbii-romane-de-lazar-saineanu-a-patra-editie-1922-p39218-01.JPG - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

anul 1896
apare primul mare Dictionar Universal al limbii Romane
contine 30.000 de cuvinte.
Autorul este evreu
Lazar Seineanu.
un evreu căruia limba romana îi datorează enorm de mult, dar care a fost umilit de intectualitatea secolului al XIX-lea si aproape uitat de catre cei care au urmat.


Pe 23 aprilie 1859 se năștea la Ploiești, în casa zidarului evreu Schein (Șain), un băiat ce va primi numele de Lazăr. Da, este cel care mai târziu avea să se numească Lazăr Șăineanu, cunoscut mai mult ca părintele primului Dicționar Universal al Limbii Române, o lucrare uriașă pentru acea vreme, cu peste 30.000 de termeni și 80.000 de definiții, prima de acest gen din cultura română, din care apoi au plagiat mulți.

Faptul că era evreu născut în România a fost o neșansă pentru Lazăr Șăineanu, pentru că legile vremii și opțiunile antisemite ale intectualității românești l-au umilit și l-au strivit, obligându-l să părăsească țara și să se stabilească la Paris unde, ca cercetător al argoului limbii franceze, va elabora lucrări care sunt de referință și astăzi.
Neșansa lui Lazăr Șăineanu a pornit de la faptul că obținerea cetățeniei române trebuia votată de cele două camere parlamentare.
În decurs de peste 10 ani toate demersurile lui Lazăr Șăineanu de a obține cetățenia română au fost sortite eșecului. Și n-au fost puține, ci vreo 6 sau 7.

#49
salomee

salomee

    Au incercat sa ne ingroape dar nu au stiut ca suntem seminte...

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,335
  • Înscris: 25.01.2013
Eu am A SASEA EDITIUNE, din 1929.

Imi este teama s-o rasfoiesc prea des, atat este de fragila si mi-ar
parea rau sa se distruga.
Cu toate ca, nu stiu cine ar mai putea s-o pretuiasca, in viitorPosted Image ...

#50
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013
Initiativa frmoasa a primariei Tel Aviv
Începând cu data de 26 mai 2016, plaja din Tel Aviv a fost transformată, timp de o lună, într-o galerie de artă.
Evenimentul este organizat în colaborare cu Muzeul de Artă din Tel Aviv.
Pr plajă sunt expuse lucările unor mari puctori precum: Picasso, Renoir, Matisse, Van Gogh și Kandinski.
Adica copiile lucrarilor aflate la muzeul de arta din Tel Aviv.
fiecare poza este insotita de i nota explicativa

[ http://animanews.org/images/thumbnails/images/IUNIE/Picasso-def--fill-300x196.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]  [ http://animanews.org/images/IUNIE/picasso-2-def-.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#51
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013
Israel deschide in 40 de orase din tara intre 15-25 iunie, saptamana cartii...
Se asteapta o afluenta de 500.000 vizitatori

[ http://animanews.org/images/thumbnails/images/IUNIE/Shvua_hasefer-765x510-fill-300x200.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Tel Aviv Yafo, in piata Rabin

[ http://www.sfarim.org.il/shvua_hasefer/wp-content/uploads/2014/01/logo-color.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Vorba colegului de pe topicul Holocaust care se strofoaca de furie neputincioasa....

Yidden...iubesc cartile....

[ http://images.mouse.co.il/storage//9/9/%D7%A9%D7%91%D7%95%D7%A2%20%D7%94%D7%A1%D7%A4%D7%A8%20%D7%91%D7%AA%D7%9C%20%D7%90%D7%91%D7%99%D7%91%202016.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by vio69a, 17 June 2016 - 20:54.


#52
djl

djl

    A mai rămas o zi până la erecții

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 113,026
  • Înscris: 13.06.2004
Ce porcărie faza aia cu Lazăr Şăineanu.

Aşa, din curiozitate există vreun roman legat de viaţa evreilor în România anilor '50-'70?

#53
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013
"Duminica aceea" sau "Duminica neagră"

Este referire la ziua de  duminica, 29 iunie 1941, cand a avut loc Pogromul de la Iasi.
S-au scris nenumarate carti, articole, esseuri, darnimic grafic din cate stiu eu.

Si iata, intamplarea face sa gasesc pe siteul  Baabel, memoria grafica a acelui pogrom
http://baabel.suprap...i/#comment-2495

Attached File  Benjamin-Coperta-620x458.jpg   27.42K   3 downloads

Albumul, este  prefatat  de  prof.  univ.  Iorgu  Iordan,  introducerea   poarta  semnatura   Congresului Mondial  Evreiesc, Sectiunea  din  Romania.
Cine este autorul?
Cine aste acest martor, supravietuitor al trenului mortii, care deseneaza impresiile dar nu le dateaza, nu le semneaza ?
Numele lui  : Sol Omovici

Si aici prima nelamurire.
Daca este un pseudonim - caci asemenea nume nu poate fi real- cine este in realitate autorul ?
Si cum se face ca o dexteritate evidenta in a desena scene expresive, nu a mai gasit nicio alta exprimare ?
Am sa incer  sa mai caut date, pana atunci cateva din desenele din mapa

Attached File  benjamin-Halucinatie.jpg   95.61K   3 downloads Attached File  Benjamin-O_scena_dintr-un_vagon.jpg   110.77K   1 downloads Attached File  Benjamin-Si-astfel-si-a-potolit-setea.jpg   87.79K   2 downloads

(fotografiile sunt reproduse din articolul al carui link este mentionat mai sus)

Edited by vio69a, 05 July 2016 - 23:13.


#54
vio69a

vio69a

    Superior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 69,266
  • Înscris: 28.05.2013
Despre albumul de mai sus, am mai facut ceva sapaturi

Din cele ce le-am mai gasit, se pare, numele lui era Itic Solomovici In anul 1947 il gasim pe pictor, colaborator la ziarul comunist din Barlad “Pareri Tutovene”., ziar controversat, inchis si deschis pana -daca nu gresesc 2006

Anunturi

Neurochirurgie minim invazivă Neurochirurgie minim invazivă

"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv.

Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate