Limba romana, origine, evolutie si asemanari cu celelalti limbi europene

Polonic nu a fost nici în zona noastră, eu cred că-i neologism, i se spunea linguroi.

marcuzzzo, on 07 decembrie 2017 - 11:25, said:

După formă şi după felul în care şi alte cuvinte se văd a fi formate in româneşte. Nepricepuţii nu pot vedea că pastramă e format in româneşte din a păstra.
dcaă eşti afon nu pricepi nici cu explicaţii. dacîă eşti atent şi ai fineţe pricepi şi singur.

Nu cuhna, ci cuhnie, nu in Muntenia, ci in Oltenia. Am scris pe graba si am incurcat.
La Manastirea Cozia se pit vizita si vechile cuhnii.
Este arhaism azi, dar in trecur s a folosit in Olteniam

Referitor la maghiara nu am scris pt tine, am scris in general. Repede te aprinzi, domnule.

Referitor la Giecei,  cam asa s-ar pronunta in grai, dar nu am auzt aceasta forma in Banat.
Am auzit insa la olteni, dar pronuntata detei, deteşi, dete, deterăm, deterăţi, deteră.
S ar putea totusi ca aceasta forma sa existe in zona Izvernei unde cele doua graiuri se intrepatrund.
De ex cintcele lui Mîțu-Stoian.
Asa se vorbeste de la Bahna pina la Izverna si Obîrşia Cloşani, in M tii Mehedințului la granita a trei judete.
Mh, Gj, Cs.

ionelmironescu, on 07 decembrie 2017 - 11:28, said:

Acolo nu mă bag, nu bat așa departe


Dar o chestie interesantă, și dacii aveau o metodă de distilare, dar nu la cald ci la rece.
Lăsau butoaiele cu vin afară în ger, și îngheșa apa din vin. ceea ce rămânea lichid era un vin foarte concentrat, și, evident, foarte tare
Eu am făcut experimentul fără să vreau, când mi-a înghețat un vin bun în damigeana pusă pe balcon. E confirmat

ionelmironescu, on 07 decembrie 2017 - 11:30, said:

Si "m"-ul acolo de unde a aparut?

De la oameni, că aşa vorbesc ei! Tu care abia ai învăţat româneşte şi nici nu ai vreun talent, abia pricepi. E greu şi pt mulţi români să priceapă. Pt tine care eşti italian şi netalentat este foarte greu.
Din a păstra ce posibilităţi ar fi în româneşte să creezi un cuvint? Una  ar fi PĂSTROAIE, alta ar fi PĂSTRANĂ. Tu găseşti vreuna?

Morosanul, on 07 decembrie 2017 - 11:36, said:

Am citit despre asta. Aşa este.

ionelmironescu, on 07 decembrie 2017 - 11:57, said:

Matale ce fel de talent ai? Nu stii niciuna dintre limbile pe care iti propui sa le studiezi: nici latina, nici greaca, sau albaneza, si oricare alt idiomul din spatiul sudestului european.
Zero barat! Cu atat mai putin germana, chit ca stai acolo de vreo 20 de ani.

Morosanul, on 07 decembrie 2017 - 11:36, said:

si unde ai gasit tu reteta asta dacica?
Pe bune!

Morosanul, on 07 decembrie 2017 - 10:31, said:

atunci si t e moale de ex c(h)ec(h)ea grigore in loc de tetea grigore.

chestia e ca nu avem litere in limba romana pe a exprima corect graiul ardelean.

marcuzzzo, on 07 decembrie 2017 - 18:52, said:

Marcuzzo, cine citeşte pe aria de istorie şi e om inteligent a văzut ce talente am eu şi ce talente ai tu.
Nu mi-am propus să studiez vreo limbă, afară de limba română.
Pt despărţirea bună a unui text scris continuu cum sint textele de pe plăcile dacice de plumb trebuie doar să fii deştept. Dacă ar fi fost necesare mari cunoştinţe de lingvistică generală, lingviştii ar fi descifrat de mult aceste texte. Ei însă nu sint in stare să spună măcar cum trebuie procedat.
Eu am dovedit mare talent pt că am despărţit bine in cuvinte, adică descifrat două texte de pe plăcile dacice de plumb. Sorin Olteanu a descifrat peste 20 de texte dacice, însă greşit. E netalentat. Mai e şi lingvist prost, că dacă ar fi fost bun ar fi ştiut că el le-a descifrat greşit. Nu a fost in stare să arate o metodă de descifrae bună şi nici să arate cum ne dăm seama dacă un asemenea text e bine descifrat. Eu am făcut asta, adică am arătat metoda bună şi am indicat cum ne dăm seama. Asta pt că sînt talentat. Dacă Olteanu ar fi fost talentat ar fi priceput. O să moară prost aşa cum a murit şi George Pruteanu, un alt lingvist netalentat. Ce folos că era tobă de carte şi făcea analize gramaticale mult mai bine decît mine? La plăcile de plumb se uita ca un bou.
Ce spun lingviştii noştri despre plăcile dacice de plumb? Nimic. Se uită la ele ca boii. Ce talent au ei? Nici unul. Repetă nişte tîmpenii învăţate în facultate de la alţi tîmpiţi. Cunoştinţele lor sînt greşite, că dacă ar fi fost bune, ei ar fi descifrat măcar 2 texte de pe plăcile de plumb.
Eu am talent, dar trebuie să aibă şi cel care îmi citeşte lucrările, că dacă e bou nu pricepe, mai precis pricepe greşit.

Edited by ionelmironescu, 08 December 2017 - 09:55.

petit_christian, on 06 decembrie 2017 - 22:21, said:

Mai degraba gin dar nu cu un g tare ci cu un g  moale .

cirus6, on 07 decembrie 2017 - 20:56, said:

E drept, și atunci se improvizează, dar important e că știm despre ce e vorba.

Pentru n moale se putea folosi spaniolul  ñ , de ex. în  biñe, ñime,viñe.
(Pentru cei care n-au avut contact cu zona, nu orice n se moaie, de ex mâncă, fain, senin, se pronunță obișnuit.)

Cel mai frumos suna ñiel / miel; inimitabil.

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/eXL6BculJpg?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Interviu cu Mihai Vinereanu, Profesor Doctor la Universitatea din New York, autor al noului Dictionar Etimologic al limbii romane.

Edited by Balamache, 22 December 2017 - 21:04.

De ceva timp am scris despre etimologia denumiri arborelul tisa, da nu mai știu pe ce topic.
DEX îl dă din slavă, dar se vede că Cihac nu se pricepea la copaci ca să știe că în latină e taxus și e un arbore sudic - vestic.
((Italian tasso, Corsican tassu, Occitan teis, Catalan teix, Gasconic tech, Spanish tejo, Portuguese teixo, Galician teixo and Romanian tisă))

Acum să rămân la copaci unul de munte: zâmbrul
DEX zice Et. nec. - și poate pe mulți îi duce cu gândul la zimbru, că sună cam la fel, la care e dată etimologia Din sl. zonbrŭ dar cred că e pistă greșită.
(și ăsta poate să vină din limbile baltice, letonă: sumbru, dar aia-i altă discuție)

Cum în italiană și spaniolă e Cembro, (sp., fr. citit sembro), lat, Pinus Cembra, mi se pare cel mai bun candidat pentru origine.
Mai ales că despre coloniștii veniți în Dacia se argumentează că ar fi din zona de munte a Italiei - Liguria, Lombardia de vest, Canton Ticino, care aveau cuvântul în uz.


Am selectat cîteva argumente:

e) primii coloni  din Dacia vin din această zonă montană, Lombardia de vest,
Canton Ticino, Ladinia, Tirol. Dacia era montană și friguroasă, iar romanii aveau experiență în colonizare,  știau că trebuie să colonizeze munții cu populații montane.
În plus, localnicii aveau experiență în minerit (Pirustai)

f)  dialectul lombard de vest are cu româna în comun,
lexic absent în toscană, prefixe absente în toscană, trăsături fonetice care o apropie de română,
morfologie asemănătoare.

Edited by Morosanul, 02 February 2018 - 12:37.

Acum am găsit și în Rumantsch - schember  

marcuzzzo, on 07 decembrie 2017 - 11:37, said:

De la "noi păstrăm".
Noi păstrăm...pastramă.
dacă zici că e turcesc arată care e rădăcina turcească a cuvintului.  În romînă rădăcina e PĂSTRA.
În turcă, in greacă se aspuine atlfel la pastramă. Vezi în dicţionar.

ionelmironescu, on 02 februarie 2018 - 14:31, said:

Aberatii

noi păstrăm => pastramă

noi murăm => muramă?

noi sărăm => saramă?

nu asa se fac substantivele din verbe prin adjective in limba română ci din participiul trecut

a mura / murare => murat => murătură

a săra / sărare => sărat => sărătura [dar si saramură - desi asta pare un cuvant compus]

a păstra / păstrare => păstrat => păstrătură?

etc

+++

pastirma / bastirma et in turceste inseamna carne presata, de la gerunziul verbului bastırmak [a presa, a restrange]

https://en.wiktionar...

Edited by Mount_Yerrmom, 02 February 2018 - 16:44.