Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă
Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne. Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale. www.neurohope.ro |
Limba romana, origine, evolutie si asemanari cu celelalti limbi europene
Last Updated: Jan 08 2022 15:44, Started by
lucifer76
, Sep 01 2010 21:43
·
0
#5995
Posted 03 May 2017 - 06:25
Infinitty, on 30 aprilie 2017 - 22:13, said:
a ZICE din DICERE (lat) continuăm programul cu lecția de latină a zilei. [ https://www.youtube-nocookie.com/embed/XbI-fDzUJXI?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] |
#5996
Posted 03 May 2017 - 08:22
Schimbãrile fonetice s-au înfãptuit negreșit la trecerea din latina, la protoromânã, una dintre astea fiind transformarea lui "d" în "z".
Acesta se poate observa cã se repetã sistematic: . Dicere....Zicere . Deus....Zeu . Dies....Zi . Diarium....Ziar |
#5997
Posted 03 May 2017 - 14:07
Ma indoiesc ca termenul ziar ar fi premodern.
Deus era in greaca Zeus, idem zeii, toata povestea fiind copiata in crestinism. Zori de zi, ziorel de seara sau de zi, zari, zare albastra. Sigur ca da, englezii au diaries, iar noi nici macar diareea care este evident un termen cult. Nu avem nimic de la cohorta sau centurion, dar avem celto-germanicele vechi card, cardasie si ciata aka ceata de flacai. leogoto, on 03 mai 2017 - 06:25, said: zice are și forma "zîce, zîc, zî†->> doar dacã e în dicționar nu înseamnã cã e și corect continuãm programul cu lecția de latinã a zilei. Am revenit in dacologie, deci nu te contrazic, dar si macar ca o conventie trebuie indicata si sursa clasica. |
#5998
Posted 26 May 2017 - 20:20
Alte pareri asupra originii limbii romane...
Attached Files |
#5999
Posted 09 August 2017 - 06:27
Quote
vîrî (-r, -ît), vb. – A introduce, a băga. Sl. vrĕti „a închide” (Cihac, II, 457; Tiktin), cf. rus. vrytĭ „a introduce”. VIRÁ, virez, vb. I. 2. Tranz. A face un virament. – Din fr. virer. Cand virezi niste bani nu introduci? |
#6000
Posted 09 August 2017 - 07:50
Europa este impartita in cateva supragrupe lingvistice importante si aceasta geografic.
Europa nordica si central rasariteana este dominata de grupul slavo-balto-germanic, apoi Europa nord-vestică este dominata de grupul Britonic desi destul de restrans in areal. In fine Europa vestică sud-vestică cu insula carpatică apartine grupului romanic. Afinitatile lingvistice foarte mari dintre anumite grupe si limbi se datoreaza in unele cazuri aspectului primordial al unor limbi, iar limba română are acest caracter. Limba română la prima vedere este o limba slavo-romanica, iar la o analiza atenta pare a fi o limba celto-goto-italica. In fapt limba română a evoluat intr-un cadru izolationist pastrand caracterul proto IE de tip celto-italic vechi, de aceea seamana mult cu limbile slave dar si cu ansamblul romanic. |
#6001
Posted 09 August 2017 - 19:03
#6002
Posted 04 December 2017 - 04:50
Un examen serios pentru mintea dacopatilor.
Ceva de care ei nu pot trece. E vorba de cuvantul vechi In italiana este vecchio Quote
véchi (-che), adj. – Care durează de mult, antic. Mr., megl. vecl’u. . vĕclus, formă populară în loc de vĕtŭlus (Diez, I, 440; Cipariu, Gram., 47; Pușcariu 1868; REW 9291), cf. vegl. vieklo, it. vecchio, prov. vielh, fr. vieil, sp. viejo, port. vehl. – Der. învechi (var. înv. vechi), vb. refl. (a deveni vechi; a se uza, a se strica); vechime, s. f. (antichitate, timpuri vechi); vechitură, s. f. (antichitate; lucru vechi); vechie, s. f. (antichitate); străvechi, adj. (antic, durabil), cf. it. travecchiezza. sa fi dacopat sa nu poti pricepe. PS: dar la ce te poti astepta de la dacopati? |
#6004
Posted 04 December 2017 - 12:38
Uite un bun candidat pentru împrumuturi din protoromână în slavă: Tisa, numele arborelui.
Most Romance languages, with the notable exception of French, kept a version of the Latin word taxus (Italian tasso, Corsican tassu, Occitan teis, Catalan teix, Gasconic tech, Spanish tejo, Portuguese teixo, Galician teixo and Romanian tisă) from the same root as toxic. In Slavic languages, the same root is preserved: Russian tis (тис), Slovakian tis, Slovenian tisa, Serbian-Croatian-Bosnian tisa/тиса. Albanian borrowed it as tis. Mai ales ținând seama de aria de răspândire a speciei, care nu cuprinde zona originală a slavilor. [ https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4e/Taxus_baccata_range.svg/1630px-Taxus_baccata_range.svg.png - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ] Edited by Morosanul, 04 December 2017 - 12:38. |
|
#6005
Posted 04 December 2017 - 13:27
Nu stiu daca exista asa ceva, practic discutam despre un arbore rar.
Eu as miza pe teiul de ceai, in maghiara tej= lapte, iar teiul crud in sectiune secreta un latex alb aidoma laptelui, in plus teiul este un arbore comun. |
#6006
Posted 04 December 2017 - 16:02
Da ce legătură are raritatea arborelui cu împrumutil ligvistic ?
|
#6007
Posted 04 December 2017 - 16:21
Infinitty, on 04 decembrie 2017 - 13:27, said:
Eu as miza pe teiul de ceai, in maghiara tej= lapte ceai este fr. thé, it, té, ger. tee De ex. spaniolii zic la ulei aceite (oțet), suedezii la bere öl (ulei), și mai sînt. |
#6008
Posted 04 December 2017 - 22:41
Mount_Yerrmom, on 09 august 2017 - 19:03, said:
Napoleon si Ghorghe scriu de la balamuc. Alte surse n-ai? Morosanul, on 04 decembrie 2017 - 16:02, said:
Da ce legătură are raritatea arborelui cu împrumutil ligvistic ? Morosanul, on 04 decembrie 2017 - 12:38, said:
Uite un bun candidat pentru împrumuturi din protoromână în slavă: Tisa, numele arborelui. Most Romance languages, with the notable exception of French, kept a version of the Latin word taxus (Italian tasso, Corsican tassu, Occitan teis, Catalan teix, Gasconic tech, Spanish tejo, Portuguese teixo, Galician teixo and Romanian tisă) from the same root as toxic. In Slavic languages, the same root is preserved: Russian tis (тис), Slovakian tis, Slovenian tisa, Serbian-Croatian-Bosnian tisa/тиса. Albanian borrowed it as tis. Mai ales ținând seama de aria de răspândire a speciei, care nu cuprinde zona originală a slavilor. Ideea este că agricultura a început in regiunile locuite de traci, adică mai precis pe Dunăre, prin urmare termenii agricoli comuni în limbile slave şi în română provin din română..A sta conduce la ideea că româna e o limbă veche sau cel puţin e urmaşa unei limbi vechi. |
#6009
Posted 04 December 2017 - 23:02
ionelmironescu, on 04 decembrie 2017 - 22:41, said: Ideea este că agricultura a început in regiunile locuite de traci, adică mai precis pe Dunăre, prin urmare termenii agricoli comuni în limbile slave şi în română provin din română..A sta conduce la ideea că româna e o limbă veche sau cel puţin e urmaşa unei limbi vechi. |
|
#6010
Posted 04 December 2017 - 23:20
Inelul din Ezerovo.
De fapt aici este o traducere corecta. Dovedeste ca limba tracilor combinata cu cea a sarmatilor a dat limba slavilor. La nord de Dunare. ΡΟΛΙΣΤ ΕΝΕΑ ΣΝ <> ΕΡΕΝ Ε ΑΤΙΛ <> ΤΕ ΑΝΗΣ ΚΟ ΑΡΑ<> ΖΕ ΑΔΟΜ <> Ε ΑΝΤΙΛΕΖΥΠ <> ΤΑ ΜΙ ΗΕ ΡΑΖΗΛΤΑ corectatt tinand cont de lexic slav si baltic: Rolist, enea sn <> Eren e Atil <> Te anYs ko ara <> Ze Adom <> E antilezup <> Ta mi ye Razylta Tradus in romaneste: Rolist, al 9lea fiu <> Eren si Atil <> Un inel de protectie <> luat pe Adom <> impotriva spurcaciunilor spuse <> la mine impotrivire |
#6011
Posted 04 December 2017 - 23:46
s-a apucar Fane de descifrat textul de pe inel!!
ΡΟΛΙΣΤ ΕΝΕΑ ΣΝ <> ΕΡΕΝ Ε ΑΤΙΛ <> ΤΕ ΑΝΗΣ ΚΟ ΑΡΑ<> ΖΕ ΑΔΟΜ <> Ε ΑΝΤΙΛΕΖΥΠ <> ΤΑ ΜΙ ΗΕ ΡΑΖΗΛΤΑ Asta nu e in nici o limba. E doar o aiureală așa cum sunt toate celelalte pt că procedeul este greşit. Cred că tu poţi scoate cite o aiureală de acest fel in fiecare zi, că nu e greu deloc. enough1453, on 04 decembrie 2017 - 23:02, said:
cu alte cuvinte slavii sunt urmasii tracilor, getilor si dacilor. Tragi concluzii greşite.De ce să fie slavii urmaşii tracilor dacă au luat cuvinte din limba sau limbile trace? Noi dacă am luat din franceză sau turcă suntem urmaşi ai turcilor sau ai francezilor? Fiţi atenţi la Fane cit de greşit pricepe. |
#6012
Posted 05 December 2017 - 10:25
ionelmironescu, on 04 decembrie 2017 - 22:41, said:
Mergind pe aceeaşi idee ajungi la concluzia că şi alte cuvinte siint in limbile slave ajunse acolo din romînă, de ex KOSA. În graiurile româneşti din vest se spune tot KOSA, nu KOASA. Ia zi-ne cum i se zice în germană ? M-am gîndit și eu la căteva noțiuni din astea agrare, dar n-am ajuns prea departe pentru că nu mă știu la limbi slave Cu coasa se mai întrevede o posibilitate, pentru că o au și grecii, albanezii și aromânii - ngr. ϰόσα, alb. kosë. P.S. Diftongii, nu toți au dispărut, pentru oa vocalel au fuzionar formând un o deschis, similar cu suedezul å. Istoria zice că fenomenul e însă posteror diftongării, nu direct din temneul de origine (lat. mora -> prom. moară -> reg. måră , la fel cu coasă ) chiar dacă pare a se apropia de termenul inițial. |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users