Limba romana, origine, evolutie si asemanari cu celelalti limbi europene

leogoto, on 02 noiembrie 2013 - 22:17, said:

E posibil.

Cum numeau rom^nii cetatea/orasul este imposibil de stiut.

Edited by Boshaft_Sylvester, 02 November 2013 - 22:40.

leogoto, on 02 noiembrie 2013 - 22:17, said:

Bistrita, Tarnava, Saliste, Toplita, Zlatna, Cerna, Lozna, Sohodol - astea sunt tot calcuri lingvistice slavonesti de sorginte asa si pe dincolo cum zici tu aici? (am ales doar totponime din Ardeal, ca daca ma apucam sa le scriu din cele de dincoace de munti nu terminam nici pana maine.

ego_zenovius, on 02 noiembrie 2013 - 20:36, said:

Stii cum e cu credintele tale? o incalceala de n-o descurca 10 intelepti...

Atata timp cat n-ai surse in slava mai devreme de 1200ad, data la care se construiau cetati albe din greu, toate elucubratiile tale cu ruralizari totale, sunt integrame.
Beogradul, cele mai vechi izvoare is de la 878, orasul Singidunum fiind cucerit de avari la 584, si presupun ca zacea in paragina. Deci ai un exemplu concret de slavi care dau numele Cetatea Alba unei cetati deja existente.

leogoto, on 02 noiembrie 2013 - 21:11, said:

N-auzi bre ca la mijlocul secolului 20 mai existau batrani romani in Ardeal care spuneau Balgrad?! Adica dupa 1000 de ani sub unguri cu a lor Gyulafehervar, ei tot Balgrad ziceau. In mod clar Balgrad nu putea sa fie decat anterioara lui Gyulafehervar si in mod clar era o denumire slava.
Dar care o fi fost denumirea romaneasca de dinainte de Balgrad? - intrebare absolut legitima. Sa nu-mi spui ca a fost Alba Iulia ca atunci iti voi semnala urmatorul paradox:
Romanii renunta la denumirea romaneasca (zici tu) Alba Iulia si adopta una slava - Balgrad, ungurii in schimb, political corecti cum ii stim, prezerva peste veacuri denumirea romaneasca (zici tu) Alba Iulia.

Care a fost denumirea romaneasca de dinainte de Balgrad? Pai... n-a fost. Pentru ca nu prea mai avea cum sa fie din moment ce, asa cum spuneam, pe locurile alea dupa ce Apulum e parasit de romani nu mai raman decat, cel mult, niste stane de oi si niste turme de miei cu trei ciobanei: Ghitza, Alimos si Taciune. Pe ghitza il poti vedea pe youtube intr-o ipostaza romantic-pastoral-folclorica cu aspecte eroto-culinar-zootehnice.
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/AnLDY87mW_g?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

marcuzzzo, on 02 noiembrie 2013 - 22:14, said:

Spalau si ei banii cum puteau. Plata unui translator aparea numai pe notele de plata trimise la Roma, in realitate si-o insusa vreun tarbostes colaborationist.

Edited by iulian_k, 02 November 2013 - 23:19.

Da, sînt date de  administratorii care ţineau scriptele în slavonă.Dar tu ce ai crezut, că era plin de slavi? În sec 12,13, romînii erau încă majoritari în Bulgaria.
Unele denumiri de sate desigur au fost date de populaţie bulgărească .Aceasta a continuat să vină chiar şi în sec 19. De ex în sec 19 în vreo 20 de ani bulgarii au dublat populaţia Brăilei.Multe denumiri le-au dat desigur îmigranţii de limbă bulgară,probabil prin Ardeakl de limbă slovacă, dar multe altele le dădeau ştiutorii de slavonă care ţineau actele.Poate tu crezi că ăia aveau reţineri Ungurii cum de nu aveau reţineri să dea denumiri în Latină?Tu nu pricepi treaba clară că dacă e o limbă oficială o să se reflecte în nume de persoană şi în toponime? A fost oficială germana în Ardeal şi a schimbat toponime; unele au fost păstrate din romîneşte dar scrise în sistem german de ex Bräsow, apoi complet schimbat in Krönstatd. A fost öi maghiara oficialü.S-au scris toponime in maghiara. Pai, daca a fost slavona oficiala tu nu poti sa pricepi ca se scriau toponime in slavona?

florincroitoru, on 02 noiembrie 2013 - 21:07, said:

Pai asta ziceam si eu, nene Florica, Dar Criztu, ca sa ti-l parasc, el nu si nu, ca e romanesc.

ego_zenovius, on 02 noiembrie 2013 - 23:18, said:

Denumirea de Bălgrad s-a păstrat datorită bisericii, nu că a rămas în memoria oamenilor.
Aia am spus și eu, că Bălgrad e anterioară denumirii în ungurește.dacă i s-a spus Bălgrad înseamnă că era acolo oraș și deci avea nume.Alba Iulia e atestată arheologic înainte de introducerea limbii slavone, deci avea nume neslavon la origine.Eu nu știu cum se numea. Alba Iulia poate fi denumire dată de unguri. E în latinește.

iulian_k, on 02 noiembrie 2013 - 23:18, said:

Omul nu știe ce vorbește.Eu am scris aici de am obosit că este exclus ca dacii să fi vorbit ca romanii, adică 100% latină. Nu vorbeau nici 50%, nici 10%. Semănau unele cuvinte; atît. El afirmă acum că e cineva pe aici care spune că dacii vorbeau latinește chiar înainte să fi venit romanii.Nu a spus nimeni asta.

ego_zenovius, on 02 noiembrie 2013 - 20:51, said:

Rumanii de la 500, 800, 1000, 1200, 1500, 1700, stiau sigur de Constantinopol. Ce nu intelegi tu, e ca cancelarii erau vorbitori de bulgara. Pur si simplu orice document romanesc de cancelarie pana la 1600, e in bulgara. Scribii aia bulgari stiau Alba Iulia cu numele de Balgrad, si Constantinopol cu numele de Tzarigrad. La scribii bulgari li se rupea lor de forumul softpedia, ca o sa fie un user de credinta ca slavii au aparut in zona si i-au invatat pe vlahi ce e aia o Cetate Alba.

ego_zenovius, on 02 noiembrie 2013 - 23:18, said:

Bulgareasca era limba de cancelarie, culta, in Valahia si Moldova, pana acu fo 150 de ani, oamenii invatau la scoala buchiile in ceasloave. Tu iti inchipui ca grija aia mai mare a rumanului, era sa predea din generatie in generatie numele oraselor sa nu se piarda in posteritate. Nu frate! Unii ii ziceau Stanbul, altii Rim, altii Tzarigrad. Omniprezenta slavei in scoala literatura si cadastru, a impus varianta slava. Abia la 1800 toamna s-au apucat sa extermine lexicul slav, si sa propage versiunea latina - animal in loc de jivina, aer in loc de vazduh, cer in loc de zare, si din astea.

si ca sa vezi ca si bulgarii au patit ceva similar, numele capitalei Bulgariei - Sofia, e grec, a inlocuit treptat numele bulgar Sredets. Si asta s-a intamplat dupa 1500-1600. Dupa logica ta, faptu ca mai sunt unii in Bulgaria care inca mai isi aduc aminte de numele bulgaresc Sredec, inseamna ca in mod clar bulgarii sunt de limba greaca.

Edited by criztu, 02 November 2013 - 23:52.

florincroitoru, on 02 noiembrie 2013 - 23:20, said:

Nene, de microtoponimie ai auzit matale? Asta e atunci cand ai o garla de 400 m lungime la marginea unui sat si garla aia, netrecuta pe harti, are un nume pe care n-o sa-l gasesti in nici un act oficial, nici din ziua de azi, nici de acum 200, 500 sau 1000 de ani. Ceea ce vreau eu sa-ti spun e ca avem in toata tara tone de microtoponimie slava. Deci nu sunt numai chestiile alea mari pe care le stie toata lumea, gen Prahova, Ialomita, Targoviste, Bistrita, nu sunt doar sate gen Snagov sau Deveselu - sunt si o groaza de chestii mici (o garla, o coasta, o rapa, o movila, un colt de padure), chestii al caror nume n-a figurat never ever in vreun act oficial. Iar numele stiut doar de localnici al chestiilor astora mici si multe e adesea slav.
Microtoponimie, nene.

florincroitoru, on 02 noiembrie 2013 - 23:31, said:

Cum adica datorita bisericii? Datorita Biserici cunoastem nume de orase precum Ierusalim, Betleem, Cana Galileii, Ierihon - despre astea poti sa auzi in biserica atunci cand preotul citeste din Scriptura sau predica. Dar Balgrad, de unde pana unde in biserica?

ego_zenovius, on 02 noiembrie 2013 - 23:22, said:

mai are de învăţat. Să se uite pe toponimele bulgăreşti şi sîrbeşti, eventual ruseşti: Stalingrad, Petrograd, Leningrad, Vogograd....Ţarigrad.Se vede dintr-o ochire că sînt făcute în acelaşi spirit.Au formă identică.
Poate a vrut să spună că ţar şi grad, grădina, gorod sînt luate de bulgari din cuvintele unui grai romînesc. Asta e altă treabă, dar Ţarigrad e făcut în bulgară.
În romîneşte avem Grădiştea, denumire romînească. GRAD poate veni din bulgară, dar Grădiştea e format în romîneşte.La fel Orăştie, care e o formă trasă din GORODIŞTE, care la origine ar putea fi bulgăresc, dar Orăştie nu e bulgăresc.Altă formă contrasă e Orşova. Alta e OROD, care în sistem de scris unguresc se grafiază ARAD, că de aia acum spunem Arad şi nu Orod.

criztu, on 02 noiembrie 2013 - 23:32, said:

Ce vorbesti domle?! ia cauta tu pe facebook sau intr-o carte de telefoane sa vezi cati Balgradean(u) si Tarigradeanu gasesti. Si cauta si Albaiulianu sau Constantinopoliteanu ca n-ai sa gasesti neam. Deci ce ne spune noua asta? Pai ne spune ca Tarigrad si Balgrad erau denumiri folosite de popor, nu doar in cancelarii.
https://www.facebook...anu/users-named
https://www.facebook...ean/users-named

ego_zenovius, on 02 noiembrie 2013 - 23:43, said:

Vezi ca ti-am explicat in paragraf adaugat ulterior. Numele si limba folosite de o elita au puterea asta, efectul asta, de a impune toponime si a schimba limba si identitatea etnica. Poti vedea in zilele noastre, cum cuvinte de larga circulatie in limba romana, sunt inlocuite de neologisme englezesti, pt ca le propaga o elita - de ex. 'job', 'mall', 'manager', 'sponsor', 'supermarket', 'a aplica la un job', 'interviu', 'focus grup', mai zi tu ca nu stau sa caut...

De ex. in Bucuresti ai zona Moghioros - ii zicea intr-un fel pana sa vina sa buldozeze comunistii. S-a ales prafu nu mai tine minte nici draq cum ii zicea inainte. A venit revolutia, au hotarat ca-i va zice Drumu Taberei numa, ca Moghioros era un comunist ungur... La 20 de ani dupa, multa lume inca ii zice Moghioros. Dar in vreo 20-40 de ani, n-o sa-i mai zica nimeni Moghioros, decat babele si mosii care-au prins epoca de aur... Probabil toata lumea o sa-i zica La Plaza. Mai e un mall putin mai incolo, unde pe vremuri ii zicea Hoshimin, acu tot tineretu ii zice La Afi - numele mallului.

Ce ne spune noua nume ca Balgradeanu si Tarigradeanu, e ca tu esti bun de dezlegat rebusuri. Aberatiile astea dateaza din perioada de la 1800 incoace, cand toata lumea e luata la recensamant si i se pune un nume de familie. Tu ma inviti sa iti decalcesc aberatii.

Edited by criztu, 03 November 2013 - 00:17.

criztu, on 02 noiembrie 2013 - 23:32, said:

Cînd a fost oficială slavona nu ziceau Constantinopol.habar nu ai ce forță are o limbă oficială dacă e sprijinită de biserică.dacă e limba cotropitorului e altă chestie.

ego_zenovius, on 02 noiembrie 2013 - 23:38, said:

Păi, aia am spus mai sus. Sînt denumiri date de imigrații bulgari și slovaci, de alți slavi, de ex lipoveni, huțuli și denumiri date de administratori în slavonește.E greu să spui că Prahova au dat-o imigranții sau cărturarii de limbă slavonă.
Biserica și oamenii ei aveau slavona  ca lb oficială.Avînd mare prestigiu a avut și mare influență.În afară de prestigiu oamenii o simțeau ca fiind a lor.De aceea dacă au fost date toponime, hidronime de către  adminii slavofili acestea au prins foarte bine.
Repet că alte denumiri slave sînt date de către puternica imigrație bulgărească, sîrbească.

ego_zenovius, on 02 noiembrie 2013 - 23:38, said:

Dumneata clar c-ai auzit. Dar de vazut, ai vazut vreodata? Stii ca de cand s-a net la popor au aparut documente subversive. Gen Josephinische Landaufnahme. E toata pă net: http://ro.wikipedia....niei.2C_1769-73
Şi cauţi şi cauţi. Poate şi găseşti. Şi după aia când găseşti, vii şi dai de veste. Deci, caută. Dă de veste dacă găseşti ceva.

ego_zenovius, on 02 noiembrie 2013 - 23:38, said:

Da' Atanasie Anghel când s-a unit el cu Roma, ce scria pe shtampila din dotare? Asta ca sa stim un parametru tehnic. Si sa-ntelegem de ce umbla multi cu Bălgradu' în dintzi şi-acuma, treisuteşiceva de ani mai târziu.

Si cercetand pe Josephinische Landaufnahme in lumina vorbelor unui mare lingvist in viata, pentru care am un adanc respect, si deci le si citez intocmai

Quote

reiese ca e groasa domle. Dacomanii au umplut pana si Josephinische Landaufnahme cu fel de fel de falsuri si nerozii protocroniste, securiste, ceausiste
 Screenshot_4.jpg   17.69K   9 downloads
Auzi acolo, "mogura". Ce fel de cuvânt pre-nuragic aglutinant e ăsta, şi ce caută pe hărţile unde trebuia să fie numai toponime bulgăreşti?!

Edited by leogoto, 03 November 2013 - 00:57.

leogoto, on 03 noiembrie 2013 - 00:28, said:

Trei cuvinte. Nu mai mult de trei.

• In sardo Bitti (agnellino) e in basco bitin (capretta)
• In sardo Golosti (agrifoglio) e in basco gorosti (agrifoglio)
• In sardo Mogoro (altura) e in basco mokor (zolla, tronco)

Edited by Boshaft_Sylvester, 03 November 2013 - 01:01.

criztu, on 03 noiembrie 2013 - 00:03, said:

Stii tu ceva dar esti departe de realitate. Intr-adevar, in sec 19 apare "numele de familie". Dar aceste nume de familie nu sunt "aberatii", nu sunt scoase din burta de notar. Se pornea de la numele tatalui (sau al mamei prin Moldova mai ales), sau de la o porecla, un supranume pe care omul o/il purta. Adica:
- Il chema pe ta-su Vasile si pe el Ion, avea toate sansele sa fie trecut in acte Ion Vasile sau Ion Vasilescu.
- O chema pe ma-sa Catrina iar pe el Grigore -> Grigore Acatrinei.
- Il chema Dumitru dar lumea ii zicea Fieraru, fiind el fierarul satului -> Dumitru Fieraru
- Il chema Gheorghe dar lumea ii zicea Corlateanu, fiind el venit din satul Corlate -> Gheorghe Corlateanu
- Il chema Mihai iar lumea din sat ii zicea "Mihai a lu Rusu" pentru ca ta-su era un rus / ucrainean / lipovean pripasit pe acolo -> Mihai Rusu. Daca actiunea se petrece in Ardeal sunt mari sanse ca notarul sa-l treaca in acte "Orosz" sau, in cel mai bun caz, "Rus", in loc de "Rusu"
- Il chema Stefan dar lumea ii spunea Balgradeanu pentru ca venise de undeva dintr-un sat de pe langa Balgrad -> Stefan Balgradeanu. Te-ai prins? E simplu, la fel ca la Barladeanu, Ploiesteanu, Craioveanu, Brasoveanu,...
- Il chema Pandele iar ta-su fusese un grec din Tarigrad stabilit, sa spunem, la Braila -> porecla mostenita de la tata se transforma in numele de familie al fiului -> Pandele Tarigradeanu.

Deci, Criztule, eu zic sa nu te mai incrancenezi si sa admiti ca in popor se spunea Tarigrad (sau Stambul) si Balgrad, nu Constantinopole si Alba Iulia.
PS
Avem si Stambuleanu, nu doar Tarigradeanu. Dar nici un Constantinopoliteanu.
Si, cum spuneam, nici un Albaiuleanu. Chiar asa, poate aflam de la cineva din zona (Diogene?) cum li se spune locuitorilor Alba Iuliei.

Edited by ego_zenovius, 03 November 2013 - 10:14.

leogoto, on 03 noiembrie 2013 - 00:28, said:

Da, cunosteam harta iozefina. Cred ca am citat-o si eu candva pe aici. Ce vrei sa cautam acolo? Microtoponimiile despre care vorbeam? Pe alea nu le gasesti nici pe hartile militare de azi.
Si cu "magura" ala ce vrei sa mai demonstrezi? Si de unde ai mai scos si asta: "hărţile unde trebuia să fie numai toponime bulgăreşti". Am spus eu ca pe harti sunt numai toponime bulgaresti?
Dragule, discutia a fost asa:
Unii de pe aici afirma ca toponimele "mari" gen Dambovita, Tarnava, Bistrita, Balgrad, Targoviste sunt creatii de cancelarie, fara nici o legatura cu ceea ce folosea poporul. Asa ca am facut referire la existenta unor toponime "mici", microtoponime, care nu apar nici pe harti, nici in actele de cancelarie. Deci nu nume de ape, munti, orase, sate ci nume de locuri aflate in cadrul unui sat, nume pe care le folosesc doar cei din satul respectiv. Printre aceste nume sunt multe de origine clar slava. Ele n-au fost impuse de sus ci sunt dovada unei locuiri slave in zona respectiva. Ele au aparut si sau pastrat nu datorita faptului ca la un moment dat ne-am aflat in sfera de dominatie a bulgarilor, ci pentru ca in zonele respective a existat ceea ce se numeste "piele de leopard" adica sat romanesc langa sat slav sau chiar sate mixte. In timp, slavii au fost asimilati dar denumirile date de ei au ramas.
Cat despre "magura" - ar putea sa fie dacic. Nu neg faptul ca s-au pastrat si toponime dacice.