Limba romana, origine, evolutie si asemanari cu celelalti limbi europene

 DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 15:00, said:

Așa-zisele mărturii în favoarea latinității rumînilor sînt sau fanteziste, sau interesate, dar în nici un caz nu sînt obiective. Faptul că misionarii catolici vorbeau de originea italiană a vorbitorilor de rumînă era doar o stratagemă folosită în lupta Vaticanului pentru catolicizarea populației de aici. Despre cronicarii Grigore Ureche și Miron Costin am demonstrat deja că erau niște falsificatori ai istoriei antice, pe care o modificau pentru a se potrivi cu fabulațiile lor latinomane. Cronicarii nu reprezintă un "izvor românesc" așa cum spui tu, DaDanuca. Afirmațiile cronicarilor erau bazate doar pe propriile lor opinii, influențate de spălarea la creier pe care o suportaseră în școlile catolice din Polonia unde studiaseră. Dacă ei ar fi avut la dispoziție în afara părerilor lor proprii și păreri ale poporului de rînd, atunci n-ar fi ezitat să le folosească în sprijinul propagandei lor. În mod sigur Grigore Ureche și Miron Costin au vorbit cu moldovenii obișnuiți, întrebîndu-i ce cred despre strămoșii lor. Dacă acești moldoveni simpli s-ar fi apucat să vorbească de romani și de mărețul oraș Roma de unde le-au venit strămoșii, nu ar fi figurat mărturiile lor la loc de frunte în cronici? Bineînțeles că da, numai că Ureche și Costin nu puteau să mintă atît de flagrant, punînd în gura moldovenilor de rînd afirmații al căror neadevăr ar fi ieșit la iveală după o simplă vizită în satul cel mai apropiat. Așa că Miron Costin a făcut apel la un episcop italian catolic, folosind declarația acestuia cum că moldovenii sînt înrudiți cu italienii, deoarece se aseamănă la comportament, obiceiuri și preferințe culinare. În concluzie, pentru a-și susține propaganda latinomană, Miron Costin a apelat la un italian, nu la un moldovean, pentru că nici un moldovean de atunci n-ar fi susținut aberația înrudirii genetice a moldovenilor cu italienii.

Această înrudire fantezistă dintre rumîni și italieni nu a existat niciodată în mintea rumînilor și dealtfel nici în mintea italienilor, care nici acum nu-i consideră pe rumîni frați de sînge, ci doar urmași ai populației dace și ai coloniștilor provinciali (adică neitalici, din afara Italiei) duși de romani în Dacia. Teoria înrudirii genetice a rumînilor cu italienii a apărut doar odată cu latinomanii, fiind apoi impusă ca "adevăr incontestabil" prin propaganda Școlii Ardelene desfășurată de 200 de ani încoace în învățămîntul de stat. Dacă latinitatea rumînilor ar fi ceva de la sine înțeles, ceva aflat în genele rumînilor, atunci de ce este nevoie de atîta propagandă pentru a o susține? De ce e nevoie de modificarea limbii în stil latinoman (Â/sunt) pentru a-i face pe rumîni să se creadă latini? De ce astăzi rumînii au tendința să-și urască limba și să prefere o limbă germanică (engleza), pe care o socotesc superioară? Nu ar fi fost logic ca rumînii, dacă ar fi avut în gene conștiința latinității lor, să fi ținut cu dinții de limba rumînă și să respingă cu hotărîre germanizarea ei prin importul masiv de cuvinte englezești? Ba da, ar fi fost logic, numai că rumînii nu au această conștiință a latinității genetice, pentru că din punct de vedere genetic rumînii nu sînt latini. Iar pentru a-și afirma nelatinitatea, rumînii sînt gata să renunțe și la limba lor înrudită cu latina, așa cum au făcut-o deja majoritatea celor care folosesc calculatoarele, pentru care folosirea limbii rumîne la softuri li se pare un lucru de neconceput.

Deci, cu toată această propagandă latinomană din ultimii 200 de ani, cu toate modificările forțate ale ortografiei limbii pentru a o face să pară mai apropiată de latină, rumînii au ajuns să iubească o limbă germanică mai mult decît limba lor maternă. Și asta deși li s-a predat în școală teoria lingvistică oficială după care: "Limba română este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman cuprinzînd provinciile dunărene romanizate (Dacia, Pannonia de sud, Dardania, Moesia Superioară și Inferioară) din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii și pînă în zilele noastre" (Al. Rosetti - Istoria Limbii Române). Așa-zisa "latină vorbită neîntrerupt pînă în zilele noastre" nu mai face azi nici cît o ceapă degerată pentru majoritatea rumînilor, care sînt într-atît de îndrăgostiți de cea mai prestigioasă limbă germanică, încît au început deja să-și abandoneze limba maternă, azi la softuri, mîine cine știe...

Cît despre folclorul rumînesc, nu există absolut nici o urmă de latinitate în acesta și nu se găsește nici o urmă de conștiință a descendenței din romani. Nu există nici o baladă populară care să preamărească puterea militară sau civilizația Imperiului Roman. Iar o astfel de baladă nu există nici măcar în sudul Dunării, acolo unde romanii au stat mult mai mult decît în Dacia. Latinomanii se agață ca înecatul de pai și pun mereu placa cu "bădița Traian", ceea ce este ridicol, pentru că e vorba de "TrOian" și nu de "TrAian" și e vorba de un agricultor pașnic, nu de un împărat războinic. Șmecheria latinomană de a-l schimba pe O în A este penibilă, dar asta nu mai surprinde pe nimeni, pentru că latinomanii sînt binecunoscuți pentru obiceiul lor de a se juca cu literele ca la alba-neagra în scopul înșelării naivilor, ca în "rUmÎn->rOmÂn" sau "sÎnt->sUnt". Este normal să nu existe nici o referință la romani sau latinitate în folclor, pentru că populația rumînofonă nu este de origine latină, ci este un amestec în care componenta latină (italiană) este absolut neglijabilă. Iar dacă din punct de vedere genetic rumînii nu sînt latini (italici), ar fi fost absurd ca ei să aibă o cultură de origine latină, pentru că nu aveau de la cine s-o moștenească. Dacă ar fi existat urme de latinitate în folclorul rumînesc, latinomanii și-ar fi bazat strategia de îndoctrinare pe acestea. Dar ele nu există, ceea ce demonstrează încă o dată că rumînii nu sînt latini.

 DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 15:00, said:

În ce privește conștiința descendenței din daci la populația rumînească veche, e adevărat că nu avem mărturii care să o ateste. Dar acest lucru este mult mai ușor de explicat decît absența mărturiilor care să ateste conștiința descendenței din romani. Statul dac a fost pur și simplu desființat la modul fizic de către romani, iar populația dacă din teritoriile ocupate a trecut printr-un proces de purificare etnică brutală, care a inclus genocidul și deportările. Elitele culturale, religioase și politice ale dacilor au fost exterminate de romani într-un masacru de tip Katîn [Katyn] care l-a precedat cu 1800 de ani pe cel făcut asupra elitelor poloneze de către alți imperiali, sovieticii. Lipsiți de aceste elite, populația autohtonă a pierdut cu timpul conștiința apartenenței la neamul dac, lucru favorizat și de influxul de coloniști aduși de romani din toate provinciile imperiului, care evident că nu se simțeau daci, cum nu se simțeau nici italici. Deci faptul că populația autohtonă și-a pierdut în timp conștiința etnicității dace este explicabil prin uciderea elitelor de către romani, interzicerea religiei dace și amestecul cu coloniștii aduși de romani.

Se poate presupune că nemaiexistînd elitele dace, limba dacă a pierdut pe propriul ei teritoriu lupta cu limba latină, o limbă mult mai prestigioasă. Asta nu înseamnă că dacii s-au romanizat, ci doar că și-au abandonat limba, preluînd o limbă străină ce le permitea să comunice cu populația de origine nedacă cu care conviețuiau. Prin această manevră s-a obținut uniformizarea culturală necesară formării unui popor unitar, dacii preluînd limba străină, iar străinii preluînd obiceiurile și modul de viață dac. Dacii și-au sacrificat limba pentru a menține controlul asupra pămînturilor pe care le-au stăpînit înainte de venirea romanilor. Sigur că asta a dus la dispariția lor ca popor, dar așa cum am zis, la acea vreme nu mai existau elite culturale și religioase dace care să susțină păstrarea nealterată a identității etnice, care presupune păstrarea limbii și a religiei moștenite de la strămoși. Iar odată ruptă această legătură culturală și religioasă cu strămoșii, pierderea conștiinței descendenței din aceștia este foarte ușoară. Acest lucru se întîmplă și azi cu mulți din copiii rumînilor emigrați, mai ales a celor proveniți din familii mixte, care nu se socotesc rumîni, pentru că ei au crescut într-o altă limbă și religie.

 DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 15:00, said:

Este foarte interesantă această respingere de către tine a dacității rumînilor. Probabil are legătură cu faptul că strămoșii tăi genetici sînt veniți relativ recent dintr-un teritoriu unde nu au existat daci, și pentru a nu fi perceput ca diferit de restul populației vrei să-i convingi pe rumîni că nici ei nu au rădăcini genetice dace. Tot această origine străină de dată recentă este probabil cauza care te împinge spre latinomanie, vrînd să compensezi prin asta eventualul tău nume nerumînesc, care i-ar face pe ceilalți să te eticheteze ca străin, poate chiar slav, dar în prezența latinomaniei tale evidente s-ar abține de la așa ceva. Unul din lucrurile cele mai ridicole din Rumînia este să vezi latinomani cu nume de familie slave, care își reneagă strămoșii adevărați și se cred de origine italică.

DaDanuca, se vede că habar nu ai despre ce vorbești cînd zici de legătura cauzală dintre Junimea și apariția dacilor în postura de strămoși ai neamului. Această asociație culturală a fost înființată în 1863, deci la vreo 150 de ani de la moartea lui Constantin Cantacuzino, cel care vorbea în letopisețul lui pe larg despre daci ca strămoși ai rumînilor. În nici un caz nu se poate spune că intelectualii rumîni au aflat despre daci odată cu apariția Junimii. Mai mult, dacă spui că dacii "s-au nascut, in cenaclurile Junimii" ar trebui să vii cu fragmente din ședințele Junimii prin care să demonstrezi că acolo s-a făcut propagandă dacomană și că majoritatea erau de acord cu ea. Dacă îți închipui că impresionezi pe cineva de aici cu tactici de calomniere luate din arsenalul propagandiștilor latinomani, îți repet că te înșeli. Forumiștii care vin pe această secțiune nu se lasă prostiți cu vorbe goale și acuze nefondate. Ori vii cu o dovadă clară în sprijinul afirmațiilor tale, ori riști să ți se pună eticheta de propagandist și să nu mai fii luat în serios.

Junimea nu era o organizație dacomană și anti-latinomană. Junimiștii înșiși erau în marea lor majoritate latinomani, însă nu extremiști, ci moderați. Conflictul Junimii a fost nu cu latinomania ca atare, ci cu curentul ei extremist, care era complet irațional și voia transformarea limbii naturale într-un dialect latino-italian, imposibil de utilizat de populația obișnuită. Titu Maiorescu, fondatorul și șeful Junimii, are în scrierile sale o groază de afirmații latinomane, deci în nici un caz nu poate fi acuzat că a inițiat dacomania. El s-a opus latinomaniei extremiste pentru că și-a dat seama că limba inventată de Școala Ardeleană nu putea fi folosită de către popor și deci nu se putea crea o cultură națională cu ea. A.D. Xenopol, care s-a format la Junimea, l-a criticat ulterior pe Nicolae Densușianu pentru cartea "Dacia Preistorică". Junimea a fost acuzată în epocă de cosmopolitism, nu de autohtonism.

<--------------Începutul citatului-------------------->
[...] Acuza de cosmopolitism și de "antinațional" a venit repede și de peste tot. A fost una dintre cele mai notorii prejudecăți defăimătoare cu care junimismul a trebuit să lupte pînă tîrziu. Adversarii Junimii, mulți și puternici, au știut să deformeze interesat postulatele militantismului junimist. Acțiunea de asanare a poeziei, prin deprecierea inevitabilă a unor valori în declin a devenit, firește, în optica deformată a adversarilor, o probă a negațiunii valorilor naționale. Condamnarea îndreptățită a exceselor latinismului a căpătat, bineînțeles, aceeași calificare, deși Maiorescu a subliniat în scrierea din 1866 că "fiecare român știe că e român și că orice va face el de acum înainte va căuta cu necesitate să se puie în legătură, pe cît va putea mai nemijlocită, cu tradiția latină de la care a primit viața sa intelectuală". Relevarea falsificării limbii, prin utilizarea barbarismelor de tot felul în ziarele românești transilvănene a fost, de asemenea, calificată ca antipatriotică. În general, atacarea etimologismului ciparian, a școlii bărnuțiene, a școlii istorice și literare ardelene, a împestrițării limbii a transformat Junimea, în ochii multor fruntași transilvăneni, într-un fel de "hidră antinațională". Dușmăniile s-au ridicat deci repede și au proliferat în Iași, la București ca și în centrele culturale ale Ardealului. Firește, orice nouă orientare care trebuie să se impună, fatal polemic, nu poate ocoli adversitatea coalizată. Aceasta era în firea lucrului și Junimea știa că se angajase într-o bătălie. Dar acuza de antipatriotism era nedreaptă, relevînd uzanțele neoneste ale unor inamici care urmăreau pur și simplu scoaterea junimismului în afara națiunii.

Z. Ornea: Junimea și Junimismul (Editura Eminescu, București, 1975) - pag. 390,391
<--------------Sfîrșitul citatului-------------------->

În discursurile sale politice, Titu Maiorescu vorbește de latinitate și de gintă latină, nu de dacitate și de gintă dacă. El socotea latinitatea ca fiind elementul definitor al etniei rumîne, aflat mai presus de toate, inclusiv de religie. Tot el susținea ca în definirea naționalității rumîne tradiția religioasă ortodoxă să fie înlocuită cu ideile latinomane, ceea ce nu era de mirare din partea unui greco-catolic. În plus de asta el promova pe față panlatinismul, cu Rumînia ca santinelă aflată la granița orientală a latinității. Această concepție geopolitică dovedește că era un latinoman ancorat spiritual în antichitatea romană, nicidecum un adept al idealizării dacilor.

Ura latinomanilor față de Junimea derivă din faptul că această societate a fost prima care a combătut în mod științific aiurelile istorice și lingvistice ale latinomanilor extremiști, ceea ce a dus la pierderea iremediabilă a prestigiului acestora. Dar junimiștii nu au combătut latinomania moderată, ba din contră, au sprijinit-o, dovadă fiind faptul că aceasta a rămas ideologia oficială a statului rumîn, practicată și de junimiștii care au ajuns în poziții politice importante. Iată mai jos fragmente în acest sens din discursurile politice ale lui Titu Maiorescu în parlamentul țării.

<--------------Începutul citatului-------------------->
Titu Maiorescu: Asupra declarării pentru revizuirea art. 7
(Ședința Camerei de la 24 februarie 1879)

Dar noi, care am fost creați ca stat constituțional și în forma modernă în urma războiului oriental prin tractatul de la Paris, prin stăruința mai ales a generoasei Franțe, a unui membru din ginta latină, nouă nu ni s-a zis că ne creează, pentru că sîntem ortodocșii Orientului, ci pentru că sîntem sentinela gintei latine înaintate în Orient; pentru că ni s-a spus că avem naționalitatea latină de susținut în Orient, ca oasis în mijlocul pustiului de alte rase. Apoi atunci vă întreb, d-lor, gintea latină are ea a face în special cu ortodoxia or cu creștinătatea? Romanii au fost păgîni, italienii sînt catolici, francezii sînt catolici și protestanți, sînt români uniți și neuniți. Religiunea, oricît ar fi ea de importantă, este o notă accesorie a naționalității; sîngele, limba, aspirațiile la o cultură comună, aceasta este gintea latină. Atunci d-lor, pentru ce mai puneți în Constituția acestei ginte latine din Orient o excludere religioasă?

Orcare ar fi temerile d-v., nu puteți să puneți o restricție religioasă. Luați legile și le faceți orcît de restrictive pe tărîmul economic și social; a pune însă asemenea restricții cu privire la religie, aceasta nu intră în ideile secolului de astăzi, și a fost o mare greșală ce s-a comis, cînd s-a introdus aceasta la 1866 în pactul fundamental al țării.

Vă voi atrage însă luarea aminte asupra unui punct foarte caracteristic. Ați cetit protocoalele tractatului de la Berlin și știți că în protocolul 8 s-a discutat mai pe larg această chestie. Cine deștepta chestia? Cine cerea să se șteargă ideea de ortodoxism și de intoleranță religioasă?

Este surora noastră de gintă latină, Franța...
[...]
În numele crucii ortodoxe și-a luat [Rusia] dreptul ca să vorbească și pentru noi. Noi nu dăm acest drept, căci noi, ortodocși sau nu, sîntem mai întîi de toate gintă latină și nu gintă slavă.
[...]
Vedeți dar că Franța, Italia, Englitera, care are și dînsa jumătate sînge latin, sînt cele dintîi de a insista ca să nu se puie o chestie de ortodoxie acolo unde este o chestie de naționalitate, și dacă Franța a avut un merit în istoria modernă a secolului nostru, este de a fi fi pus înainte principiul naționalităților.

În virtutea dar a principiului de gintă latină stăm noi aici, iar nu pentru ortodoxie. Cu acesta ne putem apăra în viitor în contra panslavismului. Cu acesta putem să continuăm a primi germenile de cultură de acolo, de unde le-am luat și pînă acum, adică de la Occident, și nu de la Nord.
[...]
Mă rezum dar: art. 7 din Constituție a fost un anacronism la 1866. La 1866 era vorba de naționalitatea română, iar nu de ortodoxie; tradițiunile noastre religioase în contra turcilor nu-și mai aveau și nu-și mai au locul, ele [tradițiile religioase ortodoxe] trebuie să fie înlocuite cu ideile gintei latine, și de aceea nu primesc să mai fie restricții religioase în Constituția României.

Titu Maiorescu: Discursuri Parlamentare, vol. II (1876-1881) - Editura Albatros, București, 2003 (pag. 170-174)
<--------------Sfîrșitul citatului-------------------->

În mod paradoxal, dacomania a fost creată tot în laboratoarele latinomane. Nicolae Densușianu (N.D.) a fost un latinoman dovedit, care și-a scris opera de căpătîi folosind ortografia etimologică latinomană, la care ținea în mod expres. Iar conceptul principal al dacomaniei inventat de N.D. este că dacii erau latini, deci frați de sînge și de limbă cu romanii, care nu sînt altceva decît urmașii dacilor emigrați cu mult timp în urmă în Peninsula Italică. Dacomania este un curent rebel al latinomaniei și nimic mai mult, lucru dovedit și de faptul că dacomanii de azi merg pe urmele lui Nicolae Densușianu și folosesc ortografia latinomană, cea cu Â/sunt. Dacă dacomanii nu s-ar crede latini (sau proto-latini), atunci primul lucru pe care l-ar face ar fi să abandoneze această ortografie latinizantă inventată în secolul 19. Însă ei n-o fac, lucru care demonstrează că se cred latini, deci ortografia latinizantă li se pare potrivită. Singurul diferend al dacomanilor cu latinomanii este cine a fost primul popor latin, dacii sau romanii. Deci dacomanii nu contestă latinitatea rumînilor, ci din contră, o amplifică susținînd că nu numai romanii erau latini, ci și dacii.

 DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 15:00, said:

Trebuie să înțelegi o chestie simplă. În lingvistică nu tot ce se aseamănă are origine comună. A crede în originea comună a unor cuvinte pe baza unor asemănări de formă înseamnă a proceda simplist și neștiințific, la nivelul "lingvisticii" latinomane din secolul 19 făcută de preoții greco-catolici ai Școlii Ardelene.

Pentru a dovedi că rumînii au moștenit nume latine, ar fi trebuit ca aceste nume să fie cele folosite majoritar de romanii ce au colonizat Dacia, adică: Aelius, Augustus, Antonius, Aurelius, Claudius, Flavius, Gaius, Iulius, Marius, Ulpius, Valerius, etc. Însă aceste nume nu s-au păstrat decît în inscripții, nu și la oameni ce trăiau pe teritoriile unde s-au găsit inscripțiile respective. A trebuit să apară Școala Ardeleană cu propaganda ei latinomană ca unele din aceste nume să fie adoptate de rumîni.
În ce privește numele ca "Lupu" sau "Floarea", ele nu sînt moștenite de la romani, ci au fost create printr-un mecanism folosit de toate popoarele, care presupune folosirea unor nume de animale sau plante pentru ca însușirile acestora (vioiciune, forță, delicatețe, frumusețe) să se răsfrîngă în mod magic asupra copilului nou-născut. Mecanismul acesta de formare a numelor e demonstrat și la alte popoare. Am zis deja de numele Medved (sau derivatul Medvedev), care înseamnă Urs la ruși. Mai e și Zaițev, tot la ruși, care înseamnă Iepure. Dar astfel de nume se întîlnesc și la alte popoare, de exemplu la englezi, cu ale lor Wolf (Lup) sau Fox (Vulpe). Ba-l au chiar și pe Bear (Urs). Multă lume știe de Bear Grylls, prezentatorul unei emisiuni documentare despre supraviețuirea în sălbăticie. Acesta a fost poreclit Bear de sora lui cînd era un nou-născut, și această poreclă i-a devenit prenumele sub care e cunoscut azi de cei care-i urmăresc emisiunile. Numirea oamenilor după animale sau plante a rămas deci un procedeu folosit și în zilele noastre.

Trebuie făcută diferența între denumiri de origine latină și denumiri provenite din cuvinte de origine latină. Numele "Cîmpulung" nu este de origine latină, deși e format prin compunerea a două cuvinte de origine latină. El este de origine rumînească, ca și alte nume formate din cuvinte de origine latină. În mod asemănător, nume ca "Lupu" sau "Floarea" nu sînt de origine latină, ci rumînească, chiar dacă seamănă cu niște nume latinești.

 DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 15:00, said:

Văd că continui să te faci de rîs cu afirmații latinomane demne de secolul 19, cînd se spunea că "Slatina" provine din "Stella Latina" sau "Bistrița" din "Bistertia. Ceea ce nu înțelegi tu este că nu-i de ajuns ca două denumiri să semene sau chiar să fie identice pentru a se susține că au originea comună, ci trebuie demonstrat științific că într-adevăr au o origine comună. Asta pentru că marea majoritate a sunetelor folosite în vorbirea umană sînt comune tuturor limbilor, deci o anumită combinație de sunete poate apărea în două sau mai multe locuri diferite, uneori la multe mii de kilometri depărtare, fără ca asta să însemne că în toate cazurile avem de-a face cu o origine comună.

Toponimul "Vulcan" de la noi nu are nimic de-a face cu zeul roman, fiind vorba doar de o coincidență rezultată în urma modificării fonetice a lui "Vîlcan". Lingviștii nu susțin proveniența toponimului "Vulcan" din numele zeului "Vulcan", o asemenea ipoteză nefiind de găsit în cărțile publicate de specialiști. Din contră, lingviștii susțin proveniența din slavul "Vîlc". Trebuie menționată și existența formei feminine ("Vîlcana") a acestui toponim, care și ea se adaugă la argumentele împotriva provenienței din numele zeului "Vulcan", din moment ce nu exista nici o zeiță numită "Vulcana". Iată argumentele mai jos.

<-----------------Începutul citatului----------------->
Vulcan : același cu Vîlcan
Vîlcan : bg. Vălkan. Cf. n.top. Vîlcana

Iorgu Iordan: Dicționar al Numelor de Familie Românești (Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983)
<-----------------Sfîrșitul citatului----------------->

Transformarea lui Î în U în cazul acestor toponime este uneori de dată recentă (sfîrșitul sec. 19), așa cum se spune în articolul despre comuna "Vulcana-Băi" de pe Wikipedia. Este ca de obicei vorba de influența așa-zișilor "oameni culți", care după spălarea lor la creier cu latinomanie în școală au început să latinizeze tot ce le pica sub limbă.

<-----------------Începutul citatului----------------->
Numele de Vulcana îl poartă astăzi pîrîul, valea precum și satele așezate de o parte și de alta a văii. Particula "u" din prima silabă a numelui este folosită doar de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, înainte numele era de Vîlcana(cu î), Vălcana și mult mai rar Vlăcana, așa cum se găsește în documentele de demult în care apare menționată. În documentele metodologice de aplicare a legii rurale din 1864, localitatea apare sub numele de Vîlcana.

D.Frunzescu scrie în 1872: Vêlcana(cu î din e) pentru Vêlcana de Sus, Vêlcana de Jos, Vêlcana Pandeli, Gura Vêlcănii și Schitul Vêlcana. În 1892 se scrie în "Marele Dicționar Geografic", cu "î", Vîlcăneasa pentru satul din Rîmnicu Sărat, Vîlcănești pentru localitatea din județul Prahova și cu "u" pentru toate satele de pe valea Vulcanei. În analiza sa asupra localității, doctorul Popescu-Vîlcana citează pe Dr.Saabner-Tuduri, care în cartea sa "Apele minerale și stațiunile climaterice din România" menționează că "Vulcana își trage numele de la vîlceaua Vulcana". Dr.Popescu pune sub semnul întrebării că numele în cauză și-ar trage originea de la un pîrîu fără importanță, fapt contrazis de Iorgu Iordan și de alți specialiști care afirmă contrariul. Părerea dr. Popescu este că numele s-ar trage de la vreun "stăpînitor" local numit Vîlcu. Specialiștii spun însă că numele de Vlăcana ar proveni din cuvîntul slav "vluku" care înseamnă lup.

Două documente în care apare numele localității sînt cele scrise de logofătul de Tîrgoviște, Dumitru, în 7 iunie 1638 și 20 august 1638, unde denumirea apare sub forma de Vlăcana.

Referitor la Vulcana Băi, Iorgu Iordan susține că: "în vorbirea oamenilor culți, apariția și răspîndirea formelor cu u, se datorează foarte probabil unei etimologii populare, adică a unei confuzii a numelui de loc, Vîlcana, cu neologismul vulcan." La această părere se raliază și Const.Georgescu: "Ceea ce ne preocupă în clipa de față este însă o veche contradicție pe care am vrea-o elucidată: anume dacă am spus bine Vulcana-Băi și nu Vîlcana, cum pretind unii, plecîndu-se de la premisa că Vulcana și-ar fi luat numele de la soția unui boier Vîlcu... Pare mai norocoasă versiunea că "Vulcana și-a tras numele de la lentele vulcane(?!)", ce se produceau pe alocuri din cauza emanațiunilor de gaze, venit în contact cu flacăra (gazul metan). Avem aici un exemplu tipic de etimologie populară fantezistă".

http://ro.wikipedia....ƒi,_DĂąmbovița
<-----------------Sfîrșitul citatului----------------->

Aceeași transformare a lui Î în U este semnalată și în cazul orașului "Vulcan".

<-----------------Începutul citatului----------------->
Vulcanul [orașul din jud. Hunedoara] și-a luat denumirea de la Pasul Vîlcan aflat în zona Munților Vîlcan, pas de trecere între Valea Jiului și nordul Olteniei. Vulcanul este mărginit de orașul Aninoasa la est, municipiul Lupeni la vest, comuna Bănița la nord și județul Gorj la sud.

http://ro.wikipedia..../Vulcan_(oraș)
<-----------------Sfîrșitul citatului----------------->

Există și un articol de blog interesant tot pe tema etimologiei toponimului "Vulcan", unde în comentarii se menționează și proximitatea acestuia cu toponimul "Lupeni", care reprezintă corespondentul în rumînă al slavului "Vîlcan".

 DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 15:00, said:

Pe faptul ca erau romani si erau ortodocsi si nu aveau nicio problema cu asta. La 1643 ai Carte românească de învățătură : din multe scripturi tălmăcită din limba slovenească pre limba Romeniască / de Varlaam ; cu zisa și cheltuiala a lui Vasile Voivodul.

Faptul că Varlaam scria "Carte Romăneascî" sau "Semenția Romeneascî" nu înseamnă că el punea semnul de egalitate între "Romăni" și "Romani". El a fost mitropolit ortodox și nu s-a remarcat prin latinomanie, ba din contră. A adus inițial profesori ruși umaniști care predau în limba latină, însă ulterior i-a înlocuit cu profesori greci tradiționaliști care evident că predau în limba greacă. Afinitatea lui Varlaam a fost în ultimă instanță cu grecitatea ortodoxă, nu cu latinitatea catolică.

<-----------------Începutul citatului----------------->
În 1640, mitropolitul înființează la Iași o Academie care i-a purtat numele și care a fost organizată după modelul celei de la Kiev, a mitropolitului Petru Movilă. Profesorii de la Academia ieșeană au fost trimiși de la Kiev, printre ei fiind și Sofronie Pociatki, fost rector al Academiei kievene, care a devenit și conducătorul tipografiei de la Iași. Materiile predate erau cele de la Kiev, și de la Colegiile iezuite din Apus: gramatica, retorică, dialectică, aritmetică, muzică, geometria, astronomia și teologia.
În 1646, profesorii ruși au fost înlocuiți cu greci, iar limba latină a fost schimbată cu cea greacă.

De aici înainte, pînă în secolul al XIX-lea, cînd școala este desființată, orientarea profesorilor este una tradiționalistă, înlocuind-o pe cea umanistă a profesorilor ruși. De-a lungul vremii, la Academia lui Varlaam au predat profesori renumiți, precum Teodor din Trapezunt sau Ieremia Cacavelas.

http://www.crestinor...tura-69495.html
<-----------------Sfîrșitul citatului----------------->

 DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 15:00, said:

Si imparatii de la Constantinopol se socoteau urmasii romanilor, la fel ca si supusii lor greci, dar nu au trecut la catolicism. In schimb ungurii sau polonezii, care nu aveau nici in clin, nici in maneca, cu latinitatea, s-au facut catolici. De unde, ai fi putut sa iti dai seama ca religia e una si originea etnica e alta.

Împărații de la Constantinopol și supușii lor se socoteau urmașii Romanilor din punct de vedere administrativ, nu etnic. Dacă s-ar fi simțit și urmași din punct de vedere etnic, ar fi trecut imediat la catolicism. Sigur că religia și etnia sînt diferite, însă ele se potențează reciproc. Dacă etnia din care face parte cineva este în cea mai mare parte de o anumită religie, există o presiune mare ca oricine din etnia respectivă să treacă la acea religie, tocmai pentru a-și întări apartenența la etnie cu adăugarea criteriului religios. Această presiune de încadrare în religia dominantă este și un mijloc prin care se asigură stabilitatea etniei respective, în sensul că nu vor apărea conflicte legate sau amplificate de religie, care ar slăbi sau chiar scinda etnia în cauză. Sîrbii-croații-bosniecii sînt o etnie scindată, apartenența la trei religii diferite (ortodoxă, catolică și musulmană) slăbind acest popor de slavi sudici format din oameni ce trăiesc în țări diferite, dar vorbesc aceeași limbă. În cazul lor, scindarea etnică începută de prozelitismul catolic a fost desăvîrșită de prozelitismul musulman.

Una din cele mai eficiente metode de a slăbi un stat sau o etnie este aceea de a crea minorități religioase în cadrul lor, care să poată fi manipulate la nevoie în sensul dorit. Prozelitismul religios a fost folosit din cele mai vechi timpuri pentru a slăbi unitatea unui popor, prin crearea de comunități cu religii diferite față de religia dominantă. În momentul în care un popor este scindat spiritual prin activitatea prozelitismului religios, el poate fi cucerit mult mai ușor din punct de vedere economic și politic. Scopul latinomanilor a fost și a rămas tocmai această scindare religioasă a rumînilor, prin promovarea latinității asociate cu catolicismul. După 1990 s-a adăugat și emigrarea masivă a rumînilor tineri în țările catolice, manevră favorizată de spălarea la creier latinomană din școli, care în acest fel a slăbit Rumînia și a întărit țări ca Italia, Spania, Franța și Portugalia. Prozelitismul catolic desfășurat de Școala Ardeleană și urmașii ei spirituali sub acoperirea latinomaniei și-a realizat astfel scopul de a catoliciza cît mai mulți rumîni și de a slăbi etnia rumînă.

Misionarii catolici avem in toata europa a acelei vremi.
De-ar fi remarcat asemanarea unor idiome cu italiana, ar fi scris in ziarele lor de calatorie.
Si oricum nu vad legatura intre comercianti italieni si spalarea de creier de la vatican.

 Resolute, on 24 noiembrie 2013 - 17:42, said:

În citatul de mai sus se află dovada că latinomanii nu vor să facă diferenţierea între istorie şi politică. Pentru ei, istoria trebuie să servească în principal scopurilor politice. Ea nu trebuie să fie o disciplină ştiinţifică, care să analizeze trecutul şi să încerce să-l reconstruiască pe baza izvoarelor literare şi arheologice. În viziunea latinomană istoria trebuie să fie unealta politicii, scopul ei fiind să furnizeze argumente (chiar şi inventate) pentru justificarea deciziilor clasei politice. Prin acest lucru latinomanii au fost precursorii comuniştilor, care şi ei au procedat similar, jucîndu-se cu istoria după cum dictau interesele de moment ale comuniştilor români, iniţial istoria fiind folosită pentru a justifica apropierea strînsă de Uniunea Sovietică, iar ulterior pentru a justifica îndepărtarea de aceasta.

Latinomanii extremişti ca Resolute sînt doar nişte activişti stalinişti (pardon, latinişti) a căror singură armă este atacul la persoană bazat pe "demascarea" interlocutorului, ca în anii de început ai regimului comunist. Stalinismul a prins atît de bine în România, pentru că el era continuarea peste timp a latinismului Şcolii Ardelene, ideologie care era la fel de intransigentă şi de mincinoasă ca şi comunismul. Legăturile dintre comunism şi latinism sînt însă mult mai vechi, pentru că Imperiul Roman a fost practic Uniunea Sovietică a antichităţii. Tot ceea ce au făcut sovieticii rău (exterminări, deportări, epurări, deznaţionalizări, etc.), fusese deja făcut cu aproape 2000 de ani mai devreme de către romani, cu o eficienţă mult mai mare. Sovieticii nu au reuşit să şteargă din istorie nici un popor din cele cucerite, însă romanii au şters din istorie nenumărate popoare, printre care şi pe daci.

Lipsa de cultură istorică a forumistului Resolute este evidentă atunci cînd spune că "Rumîn" este forma de origine rusă a numelui poporului. El nu ştie că această formă a etnonimului e cea adevărată, cea folosită în trecut pînă la apariţia Şcolii Ardelene şi care este atestată de nenumărate documente scrise. El nu ştie că forma mincinoasă actuală ("Român") a fost impusă prin intermediul învăţămîntului de stat controlat de latinomani. Procesul de ştergere a identităţii adevărate a poporului şi de impunere a unei identităţi false a inclus şi schimbarea numelui adevărat cu un nume inventat, creat special pentru a face mai uşoară asimilarea propagandei latinomane de către popor. Păi cum să nu se creadă rumînii latini şi urmaşi ai romanilor, cînd de 150 de ani încoace numele lor etnic este o copie aproape identică a numelui de "Roman"? Culmea e că acest proces de impunere a numelui fals continuă şi azi în zonele unde trăiesc rumîni, dar care nu au fost niciodată sub controlul statului guvernat de latinomani.

<--------------Începutul citatului------------------>
Românii născuţi şi crescuţi în Ungaria trebuie să se corecteze pentru a pronunţa "românesc" şi nu "rămânesc", mai ales cei în vîrstă. Aşa se spunea pe vremea lor.

http://adevarul.ro/n...a7d2/index.html
<--------------Sfîrşitul citatului------------------>

Ceea ce se întîmplă azi în Ungaria s-a întîmplat la o scară mult mai mare în Rumînia secolelor 19-20, cînd populaţia a fost forţată să renunţe la denumirea strămoşească, cea de "Rumîn", în favoarea denumirii inventate de străinomanii greco-catolici, adică "Român". Lucrurile s-au întîmplat la fel şi cu cu Limba Rumînă, care a fost deznaţionalizată şi înstrăinată de către latinomani, fapt care a făcut ca majoritatea rumînilor de azi să prefere o limbă străină, engleza.

 Resolute, on 24 noiembrie 2013 - 19:17, said:

Latinomanii nu înţeleg un lucru simplu, anume că vremea lor a trecut şi că nu-i mai sperie decît pe copii din şcoala generală şi pe adulţii slabi de înger. Latinomanii vor să facă în secolul 21 pe inchizitorii, dar tot ce reuşesc este să apară ca nişte personaje ridicole, înţepenite în trecut, complet rupte de realitatea care arată că latinitatea s-a prăbuşit şi că germanitatea a cucerit lumea prin intermediul englezei şi a dominaţiei americane. Latinomanii se mai luptă încă cu dacii şi cu slavii, fără să-şi dea seama că anglomanii i-au înfrînt la toate capitolele şi că "oceanul englezesc" este pe cale să acopere insula de latinitate care a rezistat "mării slave". Ei nu-şi dau seama că afinităţile actuale ale majorităţii rumînilor nu sînt dace, slave sau latine, ci americane. Pe rumînii de azi nu-i mai interesează nici un alt spaţiu cultural în afara celui american. Dacă mîine USA ar da drumul la vize pentru Rumînia, jumătate din populaţia ţării s-ar muta acolo în următorii 10 ani, chiar şi ca imigranţi ilegali, părăsind fără regrete ţara "latinităţii orientale". Sau dacă mîine USA ar declara că acceptă ca Rumînia să devină al 51 stat american, cu condiţia ca limba de stat să devină engleza, rumînii ar adopta imediat prin referendum aderarea la germanitatea lingvistică, aruncînd la gunoi latinitatea care nu le mai foloseşte la nimic în ziua de azi. Asta au reuşit latinomanii, să distrugă complet identitatea rumînească, în aşa fel încît rumînii să vrea să fie orice, numai rumîni nu.

Alfabetul este doar o convenţie de scriere şi nimic mai mult, iar alfabetele europene derivă toate din alfabetul fenician, prin intermediul alfabetului grecesc, care a stat la baza atît a alfabetului latin, cît şi a celui chirilic. Alfabetul unei limbi nu o ajută cu nimic pe aceasta să se dezvolte sau să supravieţuiască în condiţii vitrege. Dacă scrii cu alfabetul chirilic într-o rumînă neaoşă este mult mai bine decît dacă scrii cu alfabetul latin într-o rumînă înstrăinată prin latinizare sau anglicizare. Cînd era scrisă cu alfabetul chirilic, rumîna îşi avea specificitatea ei, iar rumînii erau creatori de cuvinte pentru limba lor maternă. De cînd a început să fie scrisă cu alfabet latin, rumîna şi-a pierdut mult din specificitate, pentru că a fost pusă să maimuţărească limbile străine, iar rumînii nu mai creează nici un cuvînt, mulţumindu-se să întindă mîna la limbile străine. În plus de asta, cînd era scrisă cu alfabetul chirilic, rumîna era o limbă în expansiune, al cărei număr de vorbitori creştea mereu. Azi, limba rumînă scrisă cu alfabet latin este într-un profund regres, numărul vorbitorilor ei scăzînd neîncetat prin emigrarea masivă de după 1989.

Iar în ce priveşte scrierea limbii, avem de-a face cu un dezastru aproape total, majoritatea populaţiei scriind la modul semi-analfabet, adică fără diacritice. Dacă s-ar fi rămas la alfabetul chirilic, azi nu am fi avut această problemă a scrierii incorecte aproape generalizate. Deci dacă facem bilanţul, reiese că alfabetul latin nu a ajutat cu nimic limba rumînă sau pe rumînii înşişi, care azi sînt poporul european care-şi urăşte cel mai tare limba maternă. Latinizarea limbii prin trecerea la alfabetul latin şi prin importul exagerat de cuvinte latineşti, franţuzeşti şi italieneşti nu a servit în ultimă instanţă decît la ruperea legăturii profunde dintre popor şi limba sa strămoşească, astfel că azi poporul rumîn îşi arată dispreţul pentru limba modificată de latinomani, pe care o socoteşte inferioară unei limbi germanice, engleza. Niciodată în istoria limbii rumîne nu a existat un asemenea dispreţ cvasi-generalizat al populaţiei faţă de limba sa maternă. Iată ce au reuşit să facă latinomanii în 200 de ani de cînd îşi bat joc de limba rumînă...

Rumîna neaoşă (Î/sînt) a fost aspru prigonită de latinomani, iar rezultatul acestei acţiuni trădătoare a fost faptul că rumîna latinomană (Â/sunt) de azi este pe cale să piardă la ea acasă lupta cu o limbă străină, engleza. Prin toate modificările lor ortografice antinaţionale şi idioate, latinomanii au slăbit limba rumînă şi au transformat-o într-o pradă uşoară pentru limba engleză. Rumînii de azi nu iubesc limba mutilată de latinomani şi sînt dispuşi s-o abandoneze imediat pentru a prelua engleza. Latinomanii au crezut că schimbarea alfabetului chirilic cu cel latin va duce la îndrăgostirea rumînilor de limbile derivate din latină. Nu s-a întîmplat asta, ba din contră, rumînii sînt azi îndrăgostiţi pînă peste cap de o limbă germanică, engleza. Faptul că rumînii au azi un alfabet asemănător cu englezii face ca ei să înveţe mult mai uşor engleza şi să se îndrăgostească mult mai uşor de ea. Practic latinomanii au contribuit la înfrîngerea latinităţii lingvistice de către germanitate în Rumînia. Prin schimbarea alfabetului chirilic cu cel latin, ei i-au îndepărtat cu forţa pe rumîni de slavi şi i-au aruncat în braţele francezilor şi italienilor. Însă rumînilor de azi nu le mai pasă de latinomani şi s-au aruncat singuri în braţele americanilor, care nu sînt deloc latini. Ironia soartei este că trădătorii rumînilor, latinomanii, i-au ajutat pe rumîni să devină trădătorii latinităţii...

Nu mă deranjează să-i răspund unui forumist care susţine despre mine ceva, bazîndu-se pe afirmaţiile mele din mesajele postate pe forum. Dar cînd vine unul ca Resolute şi vrea să facă un interogatoriu ca pe vremea Inchiziţiei catolice, atunci nu-i mai răspund, ci îl ignor, lucru care se va şi întîmpla după acest mesaj. Aş fi ridicol dacă aş răspunde la întrebările lui Resolute, un forumist care crede că trăieşte în vremurile latinismului stalinist din secolul 19, cînd toţi rumînii tremurau de frica latinomanilor. Ceea ce trebuie să înţeleagă şi Resolute şi ceilalţi latinomani este faptul că ideologia pe care o sprijină ei este doar un cadavru propagandistic împuţit care a distrus limba şi naţiunea rumînă şi care nu mai atrage pe nimeni. Se poate deduce uşor că latinomania s-a dus de rîpă din faptul că pînă şi cei care se cred latinomani nu-şi mai iau pe internet pseudonime latine, ci englezeşti ("Resolute").

Cine vrea să ştie ce cred eu despre o problemă sau alta poate să-mi citească mesajele, care nu sînt multe şi sînt foarte uşor de găsit. Pentru a putea căuta în arhiva Softpedia este nevoie doar de un cont de membru al forumului şi de logarea la acesta. Apoi se procedează ca mai jos:

1. Clic pe profilul Crugasic
2. Clic pe butonul "Caută conţinut [Find content]"
3. Mergi la secţiunea "Vezi acest membru" [See this member's] în partea stîngă a paginii
4. Clic pe legătura "Doar mesajele [Only posts]"

Lista de mesaje astfel obţinută poate fi sortată Crescător [Ascending], adică de la cele mai vechi la cele mai noi, sau Descrescător [Descending], adică de la cele mai noi la cele mai vechi. Mesajele se pot citi direct în listă sau se poate clica pe numărul de identificare (#NNNNN) aflat în partea dreaptă-sus a mesajelor.

 DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:20, said:

Efortul tău este absolut inutil. Pur şi simplu ai cîteva instanţe în care s-a folosit forma cu O ("rOmîn"), alături de multe instanţe în care s-a folosit forma cu U ("rUmîn"). Nu poţi compara cele două situaţii în aşa fel încît să zici că există egalitate între ele. Din această disproporţie statistică rezultă clar că formele cu O sînt artificiale, fiind un capriciu al celor care au scris cărţile respective, nu o realitate lingvistică larg întîlnită.

Palia de la Orăştie a fost o lucrare făcută sub control străin protestant, deci nu se poate pune nici o bază pe ea cînd vine vorba de identificarea etnică a rumînilor. Maghiarii au plătit pentru această traducere făcută după originalul maghiar şi este greu de crezut că ei urmăreau binele rumînilor, din moment ce aceştia erau la acea vreme lipsiţi de drepturi în Transilvania. Prin această lucrare se urmărea convertirea rumînilor la protestantism ca un prim pas pentru deznaţionalizarea lor totală. A nu se uita faptul că exact pe acelaşi teritoriu (Orăştie), romanii i-au ucis pe preoţii daci şi au interzis religia dacă, acest lucru fiind primul pas către deznaţionalizarea dacilor. Nu e deci de mirare că pe urmele romanilor şi alţi străini (italieni catolici sau maghiari protestanţi) au încercat acelaşi lucru, adică să deznaţionalizeze populaţia autohtonă folosind ca primă etapă ruperea legăturii lor cu religia strămoşească.

<----------------Începutul citatului------------------>
Palia de la Orăştie este un monument al limbii române, prima traducere parţială a Vechiului Testament în limba română, demers realizat la sfîrşitul secolului al XVI-lea sub influenţa Reformei protestante. Lucrarea a văzut lumina tiparului la Orăştie în anul 1582, cu finanţarea unor nobili reformaţi.

În prefaţă se arată că traducerea se datorează episcopului Mihai Tordaşi, care a colaborat cu patru cărturari din Banat şi Hunedoara:

Ştefan Herce [Herceg], „propoveduitorul evangheliei” (pastor evanghelic) în Caransebeş,
Efrem Zacan, „dascălul de dăscălie” în aceeaşi localitate,
Moisi Peştişel, „propoveduitorul evangheliei” în Lugoj, respectiv
Achirie, protopopul comitatului Hunedoarei.

Aceştia ar fi tălmăcit o parte mai mare a Vechiului Testament, din care nu s-au păstrat decît primele două cărţi. Cheltuielile de tipărire au fost suportate de către nobilul maghiar Ferenc Geszti din Deva. Cartea a fost tipărită de fiul lui Coresi, Şerban, „meşterul mare a tiparelor”, împreună cu Marien Diacul, care folosesc pentru prima oară numele nostru etnic de „români”, şi nu „rumâni”: „dîndu în mîna noastră ceaste cărţi, cetind şi ne plăcură şi le-am scris voo, fraţilor români, şi le cetiţi”.

Cu toate că în prefaţă se spune că tălmăcirea s-a făcut „den limbă jidovească şi grecească şi sîrbească (=slavonă)”, Palia descinde, de fapt, dintr-un original maghiar, fiind rodul propagandei calvine.

http://ro.wikipedia....
<----------------Sfîrşitul citatului------------------>

Flatarea rumînilor cu minciuni de genul descendenţei din romani pentru a-i face să se convertească la o religie străină nu a fost exclusivitatea sau invenţia Şcolii Ardelene. Protestanţii calvini au încercat acelaşi lucru, iar mai înaintea lor au încercat asta clericii catolici italieni trimişi să facă prozelitism în ţările rumîne. Un fapt iese însă imediat în evidenţă, anume că acest truc propagandistic a apărut mereu în legătură cu convertirea religioasă a ortodocşilor, obiectiv pentru înfăptuirea căruia catolicii şi protestanţii nu au făcut niciodată economie de scorneli şi linguşeli.

Latinomanii nu înţeleg nici azi că schimbarea numelui strămoşesc de RUMÎN cu cel inventat de ROMÂN a reprezentat un dezastru, pentru că a slăbit legătura poporului cu strămoşii săi adevăraţi, cei care-şi ziceau RUMÎNI, nu ROMÂNI. Faptul că rumînii au fost spălaţi la creier de latinomani în a crede că strămoşii lor erau romani veniţi de la Roma a favorizat enorm emigraţia actuală către Europa de Vest, pentru că rumînii nu se mai simt legaţi de pămîntul în care se află îngropaţi strămoşii lor adevăraţi, ci de pămîntul în care se află îngropaţi strămoşii falşi inventaţi de latinomani. Iar în străinătate se face din ce în ce mai mult confuzia între ROMÂNI şi ROMANI (ŢIGANI) şi asta tot din cauza blasfemiei latinomane de a schimba numele strămoşesc al poporului. Pur şi simplu este greu de închipuit o trădare mai mare la adresa poporului rumîn decît cea făcută de latinomani.

 DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:20, said:

Faptul că forma cu U era în vechime cea adevărată, populară, şi nu cea cu O este dovedit şi de faptul că toate popoarele străine care au intrat în contact cu rumînii la vremea aceea au preluat în limbile lor forma cu U, nu cu O.

Nemţii au forma "Rumänen" (se citeşte "Rumenen")
Ruşii au forma "" (se citeşte "Rumîni")
Bulgarii au forma "" (se citeşte "Rumănţi")
Ucrainienii au forma "" (se citeşte "Rumuni")
Polonezii au forma "Rumuni"
Cehii şi Slovacii au forma "Rumuni"
Grecii au forma "Ρουμνοι" (se citeşte "Rumani")
Sîrbii au forma  (se citeşte "Rumuni")
Croaţii au forma "Rumunji"
Turcii au forma "Rumenler"
Albanezii au forma "Rumunët" (se citeşte "Rumunăt")
Francezii au forma "Roumains" (se citeşte "Rumen")

Păi dacă Rumînii îşi ziceau Români, aşa cum spui tu, DaDanuca, cum se face că toate popoarele cu care au intrat în contact Rumînii au preluat în limbile lor forma cu U? Nu puteau toate aceste popoare face deosebirea între două sunete atît de distincte ca U şi O? Evident că o puteau face, şi au şi făcut-o. Străinii auzeau clar în gura Rumînilor forma cu U a numelui, şi de aceea au preluat-o.

Formele cu O existente azi în unele limbi sînt creaţii moderne, făcute tîrziu sub influenţa numelui oficial al ţării şi a propagandei româneşti latinomane făcute în străinătate.

Englezii au trecut de la forma "Rumanians" la forma "Romanians" în a doua jumătate a secolului 20
Italienii au trecut şi ei de la forma "Rumeni" la forma "Romeni" tot în secolul 20.

Este de menţionat şi oficializarea pe plan internaţional a numelui "Ţiganilor" ca "Romani" sau "Romi/Roms". Tot efortul propagandistic dus de 200 de ani încoace de latinomani pentru impunerea pe plan intern şi internaţional a numelui de "Români" a servit în ultimă instanţă doar la apariţia în străinătate a unei confuzii onomastice, dar şi identitare, între "Romani (Ţigani)" şi "Români", două popoare care trăiesc în ţara numită în limba de stat "România", iar în engleză "Romania".

Dacă Ţiganilor li se zice "Romani" în engleză, nu reiese de aici că ţara "Romania" este ţara ţiganilor mai mult decît ţara poporului numit în engleză "Romanians"? Numele acestui din urmă popor ("Romanians") pare a fi derivat din numele "Romani" purtat de ţigani, la care s-a adăugat un sufix ("Romanians" = "Romani" + "ans"). Toate aceste confuzii se datorează numai şi numai latinomanilor, care au luat în secolul 19 hotărîrea satanică de a schimba numele strămoşesc al poporului, pentru a putea rupe rădăcinile identitare adevărate ale acestuia.

La fel de dezastruos s-au întîmplat lucrurile şi în cazul limbii, căreia latinomanii i-au schimbat numele din "Rumînă" în "Română". Latinomanii voiau să sugereze astfel că limba "Română" este de fapt moştenită de la anticii "Romani" odată cu genele latine. Numai că socoteala latinomanilor nu s-a potrivit cu socoteala soartei, aşa că azi se creează confuzia între limba "Română" (numită "Romanian" în engleză) şi limba "Romani" (numită "Romani" în engleză). Şi la fel ca şi în cazul denumirii etnice, străinilor (anglofoni în marea lor majoritate) li se pare că limba "Romanian" este derivată din limba "Romani" ("Ţigănească") cu ajutorul unui sufix ("Romanian" = "Romani" + "an"). Deci pentru anglofoni, poporul "Romanians" pare desprins din poporul "Romani" (Ţigani"), iar limba "Romanian" pare desprinsă din limba "Romani" ("Ţigănească").

 DaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:21, said:

Mă distrează enorm de mult cînd mi se spune că sînt moldovean, şi încă de dincolo de Prut. Asta îmi arată că mulţi pur şi simplu nu concep că ar putea exista cineva în ţară care nu a putut fi spălat la creier de către latinomani. Dacă arăţi minciuna care se află în spatele latinomaniei oficiale, atunci ţi se spune că nu eşti din Rumînia, pentru că latinomanii sînt extrem de siguri pe eficienţa spălării la creier practicată de ei în şcoli. Latinomanii au cumva dreptate să fie atît de siguri pe ei, pentru că rumînul obişnuit, care se bazează doar pe ce a învăţat la şcoală, nu cunoaşte istoria adevărată a poporului rumîn şi a limbii rumîne, ci doar istoria falsificată de latinomani predată în şcoli. Dar atenţie, deşi majoritatea rumînilor sînt inculţi cînd vine vorba de istorie şi lingvistică, avînd în cap doar cunoştinţele din şcoală, mai există şi unii care au citit cărţi de istorie şi de lingvistică scrise de profesionişti. Aceştia nu mai pot fi înşelaţi de latinomani. Eu sînt din Bucureşti şi din această cauză am avut acces uşor la cărţile bune din biblioteci, librării şi anticariate. Iar acum există şi internetul, care poate fi accesat de oriunde şi este plin de materiale ştiinţifice pe teme de istorie şi lingvistică. Deci nu contează de unde eşti şi din cine te tragi (eu de exemplu nu am deloc rude în Moldova, de nici o parte a Prutului), însă contează dacă ai citit cărţi scrise de specialişti, de unde poţi afla adevărul pe care ţi l-au ascuns propagandiştii.

Ideologia moldovenistă, care-i ţine pe moldoveni acasă, pe pămîntul strămoşesc, este de o mie de ori mai bună decît ideologia latinistă, care i-a făcut pe rumîni şi moldoveni să emigreze cu milioanele în Italia, Spania, Franţa şi Portugalia pentru a trăi alături de fraţii lor "latini". Grigore Ureche spunea că moldovenii se trag de la Roma, iar Miron Costin că moldovenii sînt fraţi de sînge cu italienii. Păi dacă-i aşa, de ce nu s-ar întoarce moldovenii în ţara strămoşilor lor italici, ca să profite şi ei de moştenirea lăsată de aceştia? Şi chiar aşa se întîmplă, moldovenii părăsindu-şi în masă pămîntul natal pentru a emigra pe pămîntul strămoşilor inventaţi de propagandiştii latinomani. Minciunile nenorocite ale lui Grigore Ureche şi Miron Costin, propagate de ideologia latinomană creată de Academia Română au dus la un dezastru demografic. Din 1990 încoace cel puţin 1,5 milioane de moldoveni din dreapta şi din stînga Prutului au emigrat în Italia, Spania, Franţa şi Portugalia. Cine a avut de cîştigat de pe urma acestui exod masiv, pus de mult timp la cale de latinomani? Ţările respective şi religia catolică, bineînţeles, nu Rumînia şi nu Moldova.

 Ghita_Bizonu, on 24 noiembrie 2013 - 20:04, said:

Te-am adăugat pe lista mea de persoane ignorate, pentru modul îngrozitor în care îţi baţi joc de limba rumînă, comportament caracteristic al intoxicării cu latinomanie. Ai putea să foloseşti un corector de text care să-ţi sublinieze în timp real greşelile de ortografie şi de tastare, astfel ca să le corectezi înainte de a-ţi posta mesajul. Dar nu o faci, pentru că ai dorinţa sadică de a expune în văzul tuturor o limba rumînă torturată pînă la desfigurare. Nu te aştepta să-ţi citesc mesajele şi să răspund la ele. Am făcut şi un raport către moderatorul secţiunii, pentru că încalci flagrant regulamentului forumului ("Pe forumul Softpedia urmatoarele activitati ale membrilor sunt strict interzise: [...] g. scrierea mesajelor cu deformari ale limbii romane").

 searcher-star, on 25 noiembrie 2013 - 10:45, said:

În mod normal decizia de emigrare definitivă nu este una uşor de luat, chiar şi în condiţiile de azi, în care comunicarea la distanţă e foarte uşoară şi aproape gratuită. Decizia de a rămîne definitiv într-o ţară străină implică faptul că copiii tăi nu vor mai face parte din poporul din care ai făcut parte tu şi strămoşii tăi, ci vor prelua identitatea etnică a populaţiei din ţara străină în care s-au născut şi au crescut. Rumînii însă nu par afectaţi deloc de aceste lucruri, dovadă fiind milioanele dintre ei care au emigrat deja fără regrete, dovadă fiind absenţa totală a sfîşierii sufleteşti produse de despărţirea de ţara în care s-au născut. Care este explicaţia pentru lipsa oricărei suferinţe legate de părăsirea pămîntului şi a limbii strămoşeşti? Ei bine, ea este simplă, anume influenţa exercitată de propaganda latinomană desfăşurată de peste 150 de ani în învăţămîntul obligatoriu de stat. Elevilor rumîni li se repetă de nenumărate ori în şcoală că sînt latini şi că sînt fraţi de sînge cu italienii, francezii, spaniolii şi portughezii. În acelaşi timp li se spune că nu au nici un fel de înrudire cu popoarele din jur, că locuiesc pe o insulă de latinitate, ameninţată de o mare slavă care vrea să-i înghită. Rumînii încep să se simtă ca nişte exilaţi pe o insulă nesigură, în timp ce undeva în zare se află continentul latin format din Italia, Franţa, Spania şi Portugalia, un pămînt al latinităţii civilizate neameninţate de slavii barbari. Acest pămînt "latinesc" devine astfel pămîntul făgăduinţei pentru mulţi rumîni, locul în care vor scăpa de ameninţarea slavă cu care îi sperie latinomanii.

Pe de altă parte, emigrarea definitivă presupune adaptarea cît mai rapidă la condiţiile ţării de adopţie, şi asta include în primul rînd adaptarea lingvistică. Cine nu învaţă repede limba ţării unde vrea să emigreze, nu va obţine un loc de muncă bun, deci riscă să nu facă rost de bani care să-i permită rămînerea acolo. Rumînii însă sînt foarte avantajaţi din punct de vedere lingvistic atunci cînd vine vorba de emigrarea în Italia, Spania, Franţa şi Portugalia. Învăţarea cuvintelor folosite frecvent este baza care-ţi permite să-ţi însuşeşti o limbă străină. Dar dacă deja cunoşti din limba ta maternă sensul unor astfel de cuvinte uzuale din limba străină, eşti clar avantajat faţă de alţii. Prin eforturile latinomanilor din secolele 19-20, limba rumînă a fost umplută pînă la refuz cu cuvinte latineşti, franţuzeşti şi italiene, astfel că rumînilor le vine foarte uşor să înveţe italiana, franceza, spaniola şi portugheza, din moment ce toate cuvintele importate de latinomani se regăsesc în aceste limbi romanice vestice, care existînd una lîngă alta au un vocabular destul de asemănător. Deznaţionalizarea emigranţilor rumîni prin asimilarea lor rapidă în popoarele italian, spaniol, francez şi portughez este ajutată enorm de către modificările limbii rumîne făcute de latinomani în secolele 19-20. Mai mult decît atît, faptul că rumînii învaţă relativ uşor italiana, spaniola, franceza şi portugheza le întăreşte opinia deja inoculată de latinomani, cum că italienii, spaniolii, francezii şi portughezii sînt fraţii lor de sînge, din moment ce vorbesc limbi cu atîtea cuvinte al căror sens îl ştiu deja.

Latinomanii au reuşit deci să le anuleze rumînilor sentimentul de vinovăţie sufletească pe care îl are orice emigrant care-şi părăseşte ţara natală. Şi asta deoarece conform ideologiei latinomane rumînii care se stabilesc în Italia, Spania, Franţa şi Portugalia nu pleacă în străinătate, ci pleacă la fraţii lor de sînge, la rudele lor latine de care au fost despărţiţi atîta timp. Cum să se simtă rumînii străini în aceste ţări, ei care învaţă atît de repede limbile de acolo? Şi tot conform planului latinoman, plecarea rumînilor în aceste ţări întăreşte latinitatea autentică, cea de religie catolică.

 searcher-star, on 25 noiembrie 2013 - 10:45, said:

Unii cred că Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, membrii Şcolii Ardelene şi ceilalţi care au contribuit la instaurarea latinomaniei ca ideologie oficială a statului rumîn nu aveau de unde să ştie cum vor decurge lucrurile şi nu şi-au închipuit că rumînii vor ajunge vreodată să-şi părăsească masiv ţara în favoarea Italiei şi a altor ţări latine vestice. Dar aşa ceva era la mintea cocoşului, pentru că dacă-i spui cuiva că are o rudă bogată şi prestigioasă care-l recunoaşte ca fiind de acelaşi sînge, acesta se va duce imediat ce va avea posibilitatea la ruda respectivă pentru a trăi lîngă ea. Şi chiar dacă nu se va duce el însuşi, atunci se vor duce copiii, nepoţii sau strănepoţii săi. Din acest punct de vedere, trebuie să recunoaştem că spre deosebire de alte ţări occidentale, Italia, Spania, Franţa şi Portugalia i-au primit pe rumîni cu braţele deschise, pentru că conducătorii politici şi religioşi ai acestor ţări nu puteau refuza un asemenea cadou gratis format din populaţie europeană care se integrează repede şi complet în societăţile respective, fără a forma minorităţi etnice sau religioase.

Latinomanii au ştiut însă de la început ce fac, pentru că nu erau proşti, ci doar puşi pe rele. Ei au rupt cu bună ştiinţă rădăcinile identitare ale poporului rumîn, înlocuindu-le cu rădăcini inventate de ei. Dacă-i rupi unui copac rădăcinile seculare şi-i pui altele la loc, ele nu vor fi la fel de puternice, pentru că nu au timpul să se implanteze adînc în sol, iar furtunile nu aşteaptă ca noile rădăcini să prindă. Aşa că acel copac va fi răsturnat mai uşor chiar şi de o furtună care nu i-ar fi creat deloc probleme dacă avea rădăcinile lui vechi, autentice. Dar latinomanii nu s-au limitat la a rupe rădăcinile identitare ale poporului rumîn şi a le înlocui cu altele. Ei pur şi simplu nu au mai implantat rădăcinile noi în pămîntul strămoşesc, ci în pămîntul străin al Romei şi Vaticanului. Catolicizarea a fost adevăratul scop pentru care rumînilor le-au fost rupte rădăcinile identitare şi le-a fost schilodită limba strămoşească. Emigrarea populaţiei rumîneşti a fost de la început luată în calcul de latinomani ca plan de rezervă dacă rumînii refuzau să se catolicizeze la ei acasă. Acest plan de înstrăinare etnică şi convertire religioasă se află în desfăşurare din 1990 încoace. Prin propaganda latinomană la care sînt supuşi de mici, rumînii sînt pregătiţi ideologic pentru emigrarea ca adulţi în Italia, Spania, Franţa şi Portugalia şi odată ajunşi acolo pentru convertirea copiilor lor la religia "strămoşilor latini", adică la religia catolică.

 searcher-star, on 25 noiembrie 2013 - 10:45, said:

Poate că tu, Searcher-Star, îi consideri pe latinomani ca fiind de-ai tăi. Eu însă îi consider nişte trădători aflaţi în slujba străinătăţii şi a religiei catolice, care au făcut un rău imens ţării, poporului şi limbii. Dezrădăcinarea identitară a rumînilor făcută de latinomani a fost preludiul dezrădăcinării fizice soldate cu emigrarea în Italia, Spania, Franţa şi Portugalia. Toate minciunile latinomane în domeniul istoriei poporului, toate schimonosirile limbii după model străinoman (importul excesiv de străinisme) şi anti-neaoş (scrierea cu Â/sunt în locul celei cu Î/sînt) nu au dus în ultimă instanţă decît la scîrbirea populaţiei faţă de ţară şi limbă, cu care nu se mai identifică deloc şi de-abia aşteaptă să scape de ele pentru totdeauna. Depopularea Rumîniei este rezultatul drogului propagandistic latinoman cu care au fost intoxicaţi rumînii în ultimii 200 de ani, astfel că au ajuns să se creadă latini, să se închine la Roma şi să vrea să-şi părăsească pămînturile natale şi limba maternă. Latinomanii i-au făcut pe rumîni să scrie cu "Â/sunt" şi să vrea să-şi ia tălpăşiţa acolo unde se scria cu "sunt" în antichitate. Schimbarea ortografiei din 1993 i-a făcut un pustiu de bine limbii rumîne, astfel că a crescut numărul de analfabeţi şi limba are acum cu vreo cîteva milioane de vorbitori mai puţin decît atunci cînd se scria oficial cu "Î/sînt". Rumînii nu pier deci pe limba lor, ci pe cea a propagandei latinomane, care este o propagandă străinomană pentru că promovează distrugerea ţării şi a limbii prin exodul populaţiei dezrădăcinate identitar şi lingvistic. Singura soluţie ca rumînii să nu piară cu totul este să dispară cei care au pus limba, poporul şi ţara în genunchi în faţa străinilor, adică latinomanii.

Edited by Crugasic, 08 December 2013 - 18:13.

 Crugasic, on 08 decembrie 2013 - 17:22, said:

Foarte bine!!!

 Crugasic, on 08 decembrie 2013 - 18:11, said:

Identitatea "romanitatea romanilor" este foarte puternica, mult mai puternica decat "dacii". Altii mult mai jmekeri decat noi - francezii, o tin frumos cu romanitatea, pt ca e pur si simplu un brand beton (buricu civilizatiei europene, bla). Ce fac insa francezii - si pe modelul lor lucreaza si romanii acuma - este fuzionarea celti-romani in identitatea contemporana a francezului. Este plin de Gauloise, Asterix et Obelix, Cocosu Galic si o gramada de alte componente ale brandului "celtii", in identitatea contemporana franceza.

Deci identitatea romaneasca contemporana va realiza o fuziune de Mituri - pt ca dacii puteau foarte lejer sa fie nijte iranici stapanind peste niste celtici...

Edited by criztu, 08 December 2013 - 19:35.

 marcuzzzo, on 06 decembrie 2013 - 09:49, said:

Mare noroc ca n-a citit fraza asta halalant Hailandar... gata i-ai dat dovada ca romanii era corturari vere, ei care a inventat si carutzele cu butelie si Circus Maximus cu urshi pe lantz batai cu sabii si muzica de alamuri...
 Gladiator-1.jpg   18.73K   10 downloads
 1.jpg   13.28K   9 downloads
 00166318_000.jpg   56.66K   7 downloads
 tents2.jpg   85.42K   6 downloads

Edited by leogoto, 08 December 2013 - 20:21.

 Crugasic, on 08 decembrie 2013 - 17:22, said:

Ce legatura sa aiba misionarismul catolic cu romanitatea rom^nilor? Basca faptul ca oricum rom^nii nu citeau ce scriau aia in jurnalele lor. In plus nu e vorba de misioarii catolici. Prima mentionare a rom^nilor ca urmasi ai unor colonisti din Italia, apare in cartea unui imparat bizantin din sec. X, Ctin. Porfirogenetul. Deci pur si simplu nu tine explicatia.

 Crugasic, on 08 decembrie 2013 - 17:22, said:

Asta e tare de tot. Nu ai demonstrat decat ca esti un diletant  ingalat si autosuficient.

 Crugasic, on 08 decembrie 2013 - 17:22, said:

Vezi ce ai scris mai sus. Ai recunoscut ca exista marturii care surprind constiinta descendentei romane, dar lipsesc cele care sa vorbeasca de constiinta descendentei din daci. Deci te contrazici singur, la fel cum o faci si mai jos:

 Crugasic, on 08 decembrie 2013 - 17:22, said:

Si atunci despre ce dacitate vorbesti mai jos?

 Crugasic, on 08 decembrie 2013 - 17:22, said:

Cand chiar tu ai recunoscut mai sus, intr-un rar moment de luciditate, ca stramosii nostri nu s-au considerat urmasi de daci, despre ce anume mai vorbesti? Nu am de unde sa stiu de unde au venit toti stramosii mei dar stiu ca niciunul din stramosii mei cunoscuti nu era dac, si pun pariu ca nici din ai tai.

 Crugasic, on 08 decembrie 2013 - 17:22, said:

Hai nu ma innebuni!

Vorbea despre ei dar nu ca stramosi ai rom^nilor! Si letopisetele moldovenesti vorbesc despre daci, dar doar ca poporul care locuia aceasta tara inaintea noastra. Pana la Junimea, in mediul rom^nesc nu se vorbeste de daci ca stramosi ai nostri, doar de colonistii lui Traian.

Ia uite aici ce spunea Ctin. Cantacuzino in "Istoria Tarii Rumanesti" pe care il invocasi:

Iară noi într-alt chip de ai noștri și de toți câți sunt rumâni, ținem și crédem, adeverindu-le den mai aleșii și mai adeveriții bătrâni istorici și de alții mai încoace, că valahii, cum le zic ei, iară noi, rumânii, suntem adevărați romani și aleși romani în credință și în bărbăție, den carii Ulpie Traian i-au așezat aici în urma lui Decheval, dupre ce de tot l-au supus și l-au pierdut; și apoi și alalt tot șireagul împăraților așa i-au ținut și i-au lăsat așezați aici și dintracelor rămășiță să trag pănă astăzi rumânii aceștea.

Pai vezi ca nu ai dreptate? Pai vezi ca e cum zic eu? Rom^nii s-au stiut tot timpul de romani, chiar si numele o arata.

 Crugasic, on 08 decembrie 2013 - 17:22, said:

Nu mai rastalmaci cuvintele, rom^nii nu i-au considerat pe daci stramosii lor decat de la 1800 toamna incoace. Inainte mai erau rom^ni invatati care auzisera ca inainte de descalecatul dintai al lui Traian, aici au fost niste schiti care se numeau daci si gheti, dar nu ii considerau stramosii nostri.

Si aveau dreptate, pentru ca noi suntem urmasii, nu ai dacilor, ci ai celor care i-au infrant pe daci, dupa care le-au luat pamantul si femeile. Dacii care au scapat cu viata din ciocnirea civilizatiilor au devenit colaborationisti ai noului regim, au intrat in armata si si-au zis romani. Din acest amestec de colaborationisti si nou-veniti (din care familiile militarilor faceau un procent important), un amestec de populatie fidel imperiului, cum o arata si numele (asemenea populatiei majoritare din Irlanda de Nord, o populatie de stransura, fidele Londrei), am aparut noi.

 DaDanuca, on 08 decembrie 2013 - 20:25, said:

Populatia intregii Irlande, a Scotiei, si Wales este de origine germanica-scandinava arhaica ce in perioada istorica a fost celtizata la nivel oficial, dar dupa slabirea fraielor celtice poporul a revenit la limba lor materna, variante germanice-scandinave inrudite cu engleza saxona-veche.

 criztu, on 08 decembrie 2013 - 19:34, said:

Proto-celtici as spune eu, adica GALICI.
In aceesi ordine de idei pot spune ca populatia din arealul carpatic era de tip galic sau proto-latin.

 Crugasic, on 08 decembrie 2013 - 18:11, said:

Tot ce am retinut eu din multele spuse de tine e faptul ca Miron Costin si Grigore Ureche erau niste agenti ai italienilor si spaniolilor, acenti ce aveau misiunea sa-i trimita pe moldoveni in aceste tari ca mana de lucru ieftina.

Edited by ego_zenovius, 08 December 2013 - 22:38.

 florincroitoru, on 08 decembrie 2013 - 16:28, said:

Am inteles aproape tot ce-i scris, dar nu stiu sa pronunt corect deoarece acolo nu e dialectul puliez, ci sicilian.

Edited by marcuzzzo, 08 December 2013 - 23:23.

 Crugasic, on 08 decembrie 2013 - 18:11, said:

Delir

 criztu, on 08 decembrie 2013 - 19:34, said:

Dacii puteau sa fie orice.

Tocmai de aceea nu sunt interesanti in fuziunea de mituri.

 marcuzzzo, on 08 decembrie 2013 - 23:22, said:

In scris si citit putem sa ne dam mari si tari ca intelegem orice limba neolatina. In vorbirea curenta cu un italian, francez, spaniol, mai dibuim fix 10%, adica insuficient pentru a ne intelege reciproc.

Exact asta era diferenta intre limba getilor si limba lui Ovidiu. Radeau fraierii de geti, pentru ca intelegeau doar un cuvant din zece, dar limbile le erau fara indoiala surori.

Edited by Balamache, 09 December 2013 - 09:32.

 Balamache, on 09 decembrie 2013 - 09:32, said:

Ovidiu spune ca nu intelege o boaba din limba daca, pe cand in Franceza sau Spaniola, daca nu esti complet analfabet, intelegi cel putin 50% din ce se spune. Asa cum m-am mirat si io prima data auzind vorbind romaneste, ca intelegeam foarte multe cuvinte.

In alta ordine de idei: de-ar fi fost atat de apropiate latina cu daca, Ovidiu ar fi scris ca se aseamana (mai mult sau mai putin).
Si totusi nu si nu: el relateaza ca nu aveau nici un clin si nicio maneca.

ps. voi dacomani sa va hotariti odata: ori din latina nu se intelege nimic si atunci nu poate fi vorba de limbi invecinate (asa cum sustineti), ori se aseamana si atunci intelegi usor un text in latina.

 marcuzzzo, on 09 decembrie 2013 - 10:01, said:

Tradu-mi si mie in latina cuvintele bolduite, ca vreau sa vad daca azi la camp, tractoristii mei vor intelege ceva din ce zicea Ovidiu.
Te rog sa nu uiti. Acest experiment ar putea fi interesant.

Edited by Balamache, 09 December 2013 - 10:11.

 marcuzzzo, on 09 decembrie 2013 - 10:01, said:

Nu stiu de ce insisti asa de kiki si nu vrei sa separi lucrurile, practic spaniola si franceza sunt cele mai indepartate de limba rom^na, dar cele mai apropiate latinei, pe cand EAST-ROMANCE sunt alta mancare de peste !!!

Explica te rog fenomenele in cadrul east-romance, unde NA= LA exact ca in limbile slave din Corsica si sardinia pana in Puglia si Sicilia (v. NEAPOLE = NA+PULE !!!, adica ceva sensibil egal cu penis din Croatia !!!

[ http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/96/Western_and_Eastern_Romania.PNG - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by andromedaX, 09 December 2013 - 10:13.

 Balamache, on 09 decembrie 2013 - 10:11, said:

Mai degraba ar trebui s-o traduci tu, ca doar ai zis ca latina semana nitel cu daca (adica romana moderna).
Oricum chestia asta este cat se poate de sterila: romana nu vine direct din idiomul lui Cezar, ci din latina vulgara care a trecut printr-o serie de transformari ce-au dat ca rezultat romana moderna.
Voi dacomaniaci insa credeti ca limbile nu se schimba, ca raman incremenite din neolitic.

 marcuzzzo, on 09 decembrie 2013 - 10:01, said:

Deci tre sa nu fii analfabet ca sa-l intelegi pe Ovidiu? M-am prins.
Aaaaaaaaaa. Scuze!!!!!! Mii de scuze. Am uitat ca getii cu care statea Ovidiu la taclale, aveau toti facultate facuta la zi, mai putin vreo trei, care aveau doar liceul.

 marcuzzzo, on 09 decembrie 2013 - 10:14, said:

Arata-mi si mie te rog, cum au decurs aceste schimbari, in texte de latina vulgara de la 200 d.Hr si texte de protromana de la 800 d.Hr, ca sa le comparam cu romana de azi. Daca nu poti sa-mi arati, te rog sa te culci la loc.

 andromedaX, on 09 decembrie 2013 - 10:12, said:

Omule ai luat-o razna de tot, iarta-ma ca-ti spun:

In primul rand limba franceza este cea mai distanta fata de latina, fie din punct de vedere morfologic, fie din punct de vedere fonetic.
Socot filologii ca franceza se distanteaza fata de latina in proportie de 60%.
Asta se datoreste intamplarilor istorice ce-au facut sa fie napadita fosta Gallie mai de timpuriu de catre francii germani.
La nord, limita, granita etnica intre francofonii (vechi franci romanizati), si neerlandezi, parcurge linea ce desparte Belgia in doua: taman unde s-a avut despartirea fostului regat franc in doua entitati.

In al doilea rand: mai omule tu ce-ai baut de dimineata? cafea cu vodca? Neapolis (Napolis) a fost infiintat de greci: terminatia "polis" insemnand chiar "oras".

In al treilea rand: cu greu ma prind cand vorbesti de limbile slave din corsica (?!?).

 Balamache, on 09 decembrie 2013 - 10:18, said:

Ai inteles pe dos, ca de obicei.
Intre latina si italiana, romana respectiv, ne despart 2000 de ani de evolutie a limbii.
E ca si cum ai pretinde ca irakenii sa fie in stare sa vorbeasca fluent in akkada sau in sumeriana...daca stii ce inseamna.
Am pomenit de Ovidiu deoarece, de-ar fi fost invecinate LA VREMEA RESPECTIVA, limbile : latina si daca, el ar fi trebuit sa semnaleze acest lucru.

Quote

Nu avem deloc texte in limba protoromana, in curs de dezvoltare din latina vulgara balcanica sa vedem cum arata.
Doar ne putem face o idee despre evolutia ei prin analizarea legilor fonetice pe care le putem extrapola din studierea limbii.

Edited by marcuzzzo, 09 December 2013 - 10:22.