Limba romana, origine, evolutie si asemanari cu celelalti limbi europene

marcuzzzo, on 04 decembrie 2013 - 19:42, said:

Am decis sa te cred, esti italian, ... ieri am vazut o emisiune pe Antena 1 unde invitat a fost un italian naturalizat aici si culmea vorbea extrem de bine rom^neste, probabil oamenii sunt diferiti astfel ca unii invata alte limbi extrem de intim, pe cand altii le asimileaza pana la punctul suficientei (50-80%) sau al accentului suficient (cca. 90-95%) si nu merg pana la 100%.


Acum cu privire la subiect, nu stiu de ce nu accepti unele diferente si unele asemanari?! De ce trebuie sa exageram asemanand limbile vest-romanice cu rom^na cand asemanarea este destul de vaga.
De ce nu ne limitam la east-romance (corsicana, sarda, napolitana-pugliana, siciliana, ... arom^na si albaneza ?).

marcuzzzo, on 04 decembrie 2013 - 19:42, said:

Tu, ca italian, este normal sa inveti mai repede romaneste decat poloneza.
Pentru ca romana contine 70%elemente latinesti....ATENTIE.....din care doar vreo 25% sunt mostenite din latina, restul de 50% sunt neologisme din franceza, italiana, spaniola sau lexic savant latinesc.
Pe cand poloneza are din latina medievala doar 20% lexic imprumutat si alte cateva sute de neologisme latinesti, luate din italiana, franceza sau prin intermediul englezei si al germanei, care mai reprezinta inca 15%.

Observa te rog diferentele mici atunci cand este vorba despre mostenirile vechi latinesti, practic si poloneza si romana porneau in evul mediu de pe picior de egalitate, 20% fata de 25%,  in ceea ce priveste influenta latina, pentru ca in epoca moderna limba romana sa devina latinizata la foc automat cu 70% lexic romanic, fata de doar 35% poloneza.

Ai inteles cum o limba poate fi imbrancita intr-o alta grupa in doar un secol, doar prin imprumuturi dictate de academie?????

Edited by Balamache, 04 December 2013 - 20:43.

Dragule, limba engleza este impanzita de imprumuturi venind ori din latina, ori direct din franceza medievala (la curtea engleza s-a vorbit frantuzeste timp de secole), insa diferenta o face gramatica: aia pe care multi dacopati cred c-o mananca pe paine.
Ti-am mai zis ca nu doar lexicul face limba: ci si morfologia, fonetica, sintaxa s.a.m.d.

Partile cele mai conservatoare: pronumele, propozitiile, adjectivele, conjunctiile; toate astea in limba romana is mostenite din latina.
Daca ai incerca sa le traduci in poloneza n-ai gasi nimic.

Deci gogorita cum ca poloneza si romana medievala porneau de pe picior de egalitate nu tine cu mine.

Nu cred sa fi zis romanii din evul mediu: O ktory jestesme w warsowie?

marcuzzzo, on 04 decembrie 2013 - 20:43, said:

Ti-ai dat cu firma-n cap, pentru ca toate aceste lucruri, morfologia, fonetica, sintaxa, sunt din substratul dacic. Poti sa intrebi orice limbist, urechist, ochist si nasist.

Balamache, on 04 decembrie 2013 - 20:37, said:

Absolut irelevant, pentru ca cele vechi-latine, mostenite, sunt utilizate in proportie de 60% in vorbirea uzuala.

Balamache, on 04 decembrie 2013 - 20:37, said:

Vorbesti prostii, drept dovada ca limba engleza are mai multe cuvinte de origine latina/franceza decat vechi-germanice, dar tot limba germanica este, tot din cauza circulatiei cuvintelor.

Dar cea mai buna dovada sunt textele romanesti vechi, unde se vede o limba cel putin la fel de latina (si mutual inteligibila) ca si cea de azi.

Balamache, on 04 decembrie 2013 - 20:46, said:

Deci in substrat dacic avem: pe, in, sus, jos, indarat, inainte, in jur, in spate, impotriva, deasupra, dedesubt, de, de la, din, cu etc?.
Daca te intreb de unde stii imi raspunzi?

marcuzzzo, on 04 decembrie 2013 - 20:43, said:

Ce dreaca-mi pierd eu vremea cu eruditi d'alde margeluzzzo???? Mare fraier sunt, ca dau de haleala la toti trolii.

Edited by Balamache, 04 December 2013 - 20:48.

Balamache, on 04 decembrie 2013 - 20:47, said:

Pai ai sau nu afirmat ca "romana si poloneza medievala porneau de pe acelasi picior"? poti sa argumentezi?

Balamache, on 04 decembrie 2013 - 20:47, said:

La cate tampenii debitezi pe nerasuflate, fraier e doar un eufemism.

Limba romana nu s-a "latinizat" in sec. XIX datorita imprumuturilor franceze (care se regasesc si in rusa si alte limbi europene fara sa le fi "latinizat"), cea mai buna dovada o ai in scrisoarea lui Neascu, care in afara de formulele slavone aferente, are 190 de cuvinte din care 170 sunt de origine latina!

Asta fiind doar ultima gogomanie pe care ai debitat-o....

Dandanache, taci că nu te-a întrecut pe tine.

Balamache, on 04 decembrie 2013 - 20:37, said:

esti convingator. imbrancit - cuvant neaos romanesc, a carui etimologie este explicata in DEX. 100% latin. BRẤNCĂ2, brânci, s. f. 1. (Reg., În limba literară numai în loc. și expr.) mână ◊ Loc. adv. Pe (sau în) brânci = pe mâini și pe picioare, de-a bușilea, târându-se. ◊ Expr. A merge (sau a se târî) pe brânci = a merge (sau a se târî) pe mâini și pe picioare, de-a bușilea. A cădea în (sau pe brânci) = a cădea istovit (de oboseală). A munci (sau a da, a lucra) pe (sau în) brânci = a munci până la istovire. 2. (Pop.; în forma brânci) Împunsătură, ghiont, izbitură. ◊ Expr. A-i da inima brânci = a simți un imbold pentru (a face) ceva. 3. (Reg.) Partea de jos a picioarelor animalelor; labă. [Pl. și: (2, n.) brânciuri – Var.: brânci s. m.] – Lat. branca.Sursa: DEX '98 (1998)

pardaillanrum, on 05 decembrie 2013 - 19:45, said:

si care lingvistii occidentali iti explica ca cica e de fapt cuvant intrat in latina vulgara si latina tarzie (sec. III - VI) probabil din galicul *vranca

Edited by criztu, 05 December 2013 - 20:06.

criztu, on 05 decembrie 2013 - 20:03, said:

Dar noi l-am preluat pe "branca", nu pe "vranca".
Deci nu vine din celta, ci din latina. Simplu nu?

pardaillanrum, on 05 decembrie 2013 - 19:45, said:

Asta-i DEX-ul ala in care "a merge" vine din latinescul "mergo", care inseamna de fapt "a scufunda". Aha. M-am prins. Tu esti si mai convingator.

Edited by Balamache, 05 December 2013 - 20:11.

Balamache, on 05 decembrie 2013 - 20:08, said:

Si ce este ciudat? Spre exemplu in latina sufletului ii se spunea "anima", care a mai ramas in alte limbi neolatine.
Ei bine in limba romana avem o transpunere semantica a acestuia, unde credinta ca sediul sentimentelor (deci si a sufletului/anima) se afla in cord, a dat substantivul neaos romanesc ce defineste acest organ.

Edited by marcuzzzo, 05 December 2013 - 20:15.

Balamache, on 05 decembrie 2013 - 20:08, said:

si care a dat in franceza marcheriar in italiana marciare iar in spaniola marcha, iar in portugheza marcha, samd.

marcuzzzo, on 05 decembrie 2013 - 20:12, said:

Ce-are sula cu prefectura?
Ca sa nu mai zic, sa-ti daram iar castelul de nisip, ca avem limbi mai vechi decat latina in care existau forme animum, ani-im, iniam, iajim, sau alte forme asemanatoare din osca, frigiana, greaca, sanscrita, irlandeza.....toate fiind surori cu traco-geto-daca. Ha, ha, ha.

pardaillanrum, on 05 decembrie 2013 - 20:22, said:

si in ungureste megy...

Edited by criztu, 05 December 2013 - 20:24.