Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

"ZEBRELE" lu' Dorel&#...

Virtualbox Windows 7 nu mai merge

The Super (2018)
 Piese Vemo calitate

Bracket SPDIF

A murit Simona Patraulea, creatoa...

Probleme internet de 1G de la tel...
 Cozile de topor ale hotilor in ju...

De unde pot sa cumpar autocolant ...

Unchi si nepot arsi de vii nevino...

Problema excedentului de medici d...
 C++ Aplicatie grafica

Upgrade PC

Best free antivirus Windows/Android

Youtube playback eroare
 

Limba romana, origine, evolutie si asemanari cu celelalti limbi europene

* * * * * 1 votes
  • Please log in to reply
6327 replies to this topic

#1081
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postmarcuzzzo, on 17 noiembrie 2013 - 20:25, said:

Foarte corect. Atunci daca e sa-i scutim pe Miron Costin si Dimitrie Cantemir pe care tot ii scuipati (apropo de cine iubeste cu adevarat Romania sau nu), de ce nu citim din relatariile ori din cronicile vechi din evul mediu scrise de conteporanii din vest (italieni si altii)?

Este o reacție normală să-i critici dur pe aceia (Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir) care prin minciunile lor propagandistice au inițiat latinomania ce a făcut atît de mult rău poporului rumîn. Sigur că pentru un străin, aflat într-o țară care a beneficiat de pe urma latinomaniei rumînești, lucrurile stau complet diferit. În fapt în țări ca Italia, Spania, Franța, Portugalia, latinomanilor rumîni ar trebui să li se ridice statui monumentale, pentru a li se mulțumi pentru influxul de populație tînără rumînească care s-a stabilit acolo. Aceste țări nu au cheltuit nici un ban și s-au trezit cu sute de mii sau milioane de rumîni tineri, care au ajutat la depășirea problemelor legate de îmbătrînirea populației. Așa că aceste țări au primit o transfuzie vitală de tinerețe, pe cînd Rumînia este probabil în momentul de față țara cu cea mai îmbătrînită populație din Europa, în plus față de faptul că este și țara care a pierdut procentual cea mai multă populație după 1990.

Acest lucru s-a produs în mare parte datorită faptului că rumînii au fost spălați la creier de către latinomani în a crede că strămoșii lor vin din Europa de Vest, deci prin emigrarea în Italia, Spania, Franța și Portugalia ei nu fac decît să se întoarcă la origini după un exil îndelungat în barbaria Europei de Est. O să se spună că și alte țări au pierdut populație prin emigrare, de exemplu Italia, de unde au plecat mulți oameni în America de Nord și de Sud. E adevărat, însă emigrarea italienilor s-a realizat într-o vreme în care lumea avea mulți copii, deci populația Italiei s-a refăcut în cîteva zeci de ani. Asta nu mai e valabil acum, cînd mijloacele contraceptive sînt la dispoziția oricui, iar femeile s-au emancipat și decît să facă mulți copii preferă să se distreze, să studieze un timp cît mai îndelungat sau să-și desăvîrșească cariera profesională. Evident că în această situație, țările europene vestice (în special Italia, Spania, Franța și Portugalia) au primit cu brațele deschise mulțimea de rumîni emigrați, pentru că o asemenea infuzie de populație europeană tînără primită pe gratis este o binefacere pentru orice stat. Mai mult decît atît, rumînii sînt bineveniți și pentru că se integrează foarte repede în societatea țării unde emigrează, uitîndu-și rapid limba și țara de origine, deci țara de adopție nu are probleme cu apariția unei minorități naționale masive pe teritoriul ei.

Această dezintegrare rapidă a identității naționale a rumînilor emigrați se datorează latinomaniei cu care ei au fost îndoctrinați. În școala rumînească se predă de la cele mai mici clase religia propagandistică inventată de latinomanii fundamentaliști, ale căror scrieri formează Coranul latinoman, din care unele versete (de ex. "De la Rîm ne tragem") trebuie învățate pe dinafară și repetate mereu pentru o spălare cît mai eficientă și continuă a creierului. Faptul că aceste versete sînt satanice este demonstrat de emigrația masivă a rumînilor în țările vestice așa-zise latine, fiindcă li s-a spus mereu că ei trebuie să fie cît mai latini, deci cu cît trăiesc mai aproape de Roma, cu atît sînt niște credincioși mai fideli ai religiei latinomane. Se face atîta caz de îndoctrinarea din țările islamice, dar se uită că și în Rumînia avem o îndoctrinare asemănătoare, această țară fiind un stat fundamentalist latinoman, în care copiii sînt obligați să învețe preceptele unei religii mincinoase, care pe deasupra este și distructivă pentru țară. La noi nu teroriștii sînt sinucigași, ci statul însuși a devenit sinucigaș de cînd a început să fie parazitat de către latinomanii cu a căror otravă propagandistică s-a intoxicat. Teroriștii fundamentaliști de la noi își desfășoară activitatea la vedere, fiind plătiți chiar de stat pentru a distruge țara prin bombele propagandistice latinomane ce duc la depopularea țării în favoarea țărilor latine vestice și a religiei catolice, al cărei număr de credincioși a crescut pe seama copiilor rumînilor emigrați.

Toată această evoluție a Rumîniei către auto-distrugere a fost inițiată de cronicarii moldoveni latinomani, cei care mințeau că moldovenii (și rumînii în general) sînt de origine italiană. Iată ce otravă propagandistică monstruoasă putea să secrete latinomanul pro-italian și anti-rumîn, pe numele lui Miron Costin.

<-----------------Începutul citatului------------------->
Toate lucrurile, dacă să încep a spune din ceputul său, mai lesne să înțeleg. Și neamul moldovénilor fiindŭ dintru o țară care să chiamă Italiia, de Italiia și de Împărățiia Rîmului, a căriia împărății scaunul, orașul Rîmul, în dricul Italiei ieste, a pomeni întăi ne trage rîndul.
[...]
Caută-te dară acum, cetitoriule, ca într-o oglindă și te privéște de unde ești, lepădîndŭ de la tine toate célelalte basne, cîte unii au însemnatŭ de tine, din neștiință rătăciți, alții din zavistie, care din lume între neamuri n-au lipsitŭ niciodată, alții de buiguite scripturi și deșarte. Iară nu numai numele acesta, precum ai înțeles că ieste tot unul, la toate țările, și al tău și Italiei, precum vei înțelége și mai pre largŭ, la capul deosebi de numele acestor țări, că și turcii și grecii ne zic vlah, ce și dintr-altele te vei cunoaște: obicéiuri, hire, graiul și pănă astăzi, că ești dreptŭ vloh, adecă italiian și rîmlean.
[...]
Multe obicéiuri într-acest neam [moldovean] trăiesc a italiianilor, pănă astăzi: așa de oaspeți la casile lor, nemăreți, voioși, și libovnici (nu știu din ce munténii, o samă, s-au abătut puțintel den aceasta hire), așa la petrecănii, la întrebare unul pre altul de viiață, firea, clătirea. Cine au fost la Italiia, să vază pre italiiani, să ia aminte, nu-i va trebui mai mare dovadă, să crează că un neam sîntŭ cu moldovénii.
În casa noastră au fostŭ această voroavă, în Iași cu un episcop italian, care între alte, foarte pre voia gîndului mieu, mi-au zis cuvinte de acéste neamuri, dzicînd așa, și era om de înțeles : Mie nu-m trebuiéște să mai citescŭ la istorii de moldovéni, cine sîntŭ; pre o samă de obicéiuri, foarte bine îi cunoscŭ de unde sîntŭ, așa liubovnici la oaspeți, așa femeile lorŭ să ferescŭ de vedérea streinilorŭ și să dau în laturi, așa să nu treacă feméia pe dinaintea bărbatului pe drum sau pe cărare, așa toată viiața, în mîncare cu dulceața curechiului, numai acéștea sărat, atîta osăbire, acéia și iarna și vara tot verde, nemurat. Toate acestea atocma cu italiienii sînt și a vedere să mărturiséște o fire.

http://ro.wikisource...._I_-_de_Italia
<-----------------Sfîrșitul citatului------------------->

Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir și urmașii lor spirituali din Școala Ardeleană, prin inconștiența de care au dat dovadă mințind poporul rumîn asupra originii sale, merită un loc de frunte între trădătorii neamului, alături de Academia Română, instituția care a creat și menținut latinomania oficială, devenită ideologie de stat. Se vede în ziua de azi că latinomania n-a adus nici un beneficiu Rumîniei, pentru că Rumînia a rămas la coada Europei, așa cum era și în secolul 19. Latinomania nu a salvat Rumînia, ci este pe cale să o îngroape, prin ideea imbecilă că rumînii sînt latini și s-ar trage de la Roma, unde rumînii sînt cu adevărat la ei acasă pentru că acolo se află centrul spiritual al latinității ce reprezintă în opinia latinomanilor sufletul poporului rumîn.

View Postmarcuzzzo, on 17 noiembrie 2013 - 20:25, said:

“…invieremo in seguito presso di te ambasciatori più importanti, per nutrire con la loro parola sia te, che affermi di essere disceso dalla nobile stirpe romana, quanto il popolo a te sottomesso e per renderti consapevole della benevolenza e del favore della sede apostolica”.
“Ti è infatti utile, sia per la gloria terrena che per la salvezza eterna, essere Romano, come  per l’origine così anche per la somiglianza, che anche il popolo della tua terra, che afferma di aver tratto origine dal sangue romano, segua le istituzioni della Chiesa Romana, affinché appaia rispecchiare i costumi aviti anche nel culto divino”.

["... Noi va vom trimite mai târziu la cele mai importante ambasadori, pentru a le hrăni cu cuvântul este voi, care pretinde a fi coborat de la coborâre nobil roman, ca oamenii supuși la tine și să te face conștient de amabilitatea și favoarea Scaunului Apostolic" .
"Ați făcut în fapt util, atât pentru slava pământească și pentru mântuirea veșnică, de a fi roman, ca origine pentru similitudine, astfel încât chiar și cei din țara ta, care pretinde a fi provenit de la sânge de roman, urmați instituțiile Bisericii Romane, astfel încât acesta pare să reflecte costumele ancestrale, de asemenea, in cultul divin. "] - Traducere făcută cu Google Translate

Ibidem, lettera 116, colonna 1114 e 1115, Innocenzo III a Calojannis – dicembre 1202
http://www.intratext...3149/_P2.HTM#RB

Am adăugat lîngă textul original în italiană și traducerea automată în rumînă făcută de Google Translate. Faptul că ea nu e foarte inteligibilă arată că în pofida a ceea ce zic latinomanii, traducerea din italiană în rumînă sau invers nu este deloc ușoară.

Se vede din citatul de mai sus cum propaganda latinomană și religia catolică sînt nedespărțite, ca două fețe ale aceleiași monede. Măgulirea lui Ioniță Caloian cu presupusa lui origine romană este făcută în scopul convertirii lui și a poporului pe care-l conducea la religia catolică, prezentată ca fiind singura religie potrivită pentru niște descendenți pretinși ai romanilor. Agentul propagandei catolice, sub întruchiparea unui episcop italian, apare și în citatul din Miron Costin dat un pic mai sus. În general, clericul catolic (călugăr, preot, episcop, papă) este nelipsit ca personaj din textele ce proclamă originea italiană a rumînilor, ceea ce demonstrează că scopul propagandei latinomane este de fapt catolicizarea populației rumînești.

Trebuie să recunoaștem că propagandiștii latinomani și preoții catolici care i-au sprijinit în activitatea lor și-au făcut bine datoria de agenți în slujba intereselor străine. Efectul intoxicant maxim la nivelul populației a fost obținut atunci cînd propagandiștii erau ei înșiși clerici catolici, așa cum a fost în cazul preoților greco-catolici (Samuil Micu, Petru Maior, etc.) care au fondat mișcarea teroristă intelectuală numită Școala Ardeleană. Acești propagandiști vînduți străinătății au lucrat neobosit în slujba latinomaniei și a religiei catolice, iar azi se vede ce beneficii demografice enorme a adus munca lor pentru țări ca Italia, Spania, Franța și Portugalia, care ar trebui să le ridice statui prin care să le mulțumească. Iar biserica catolică ar trebui să-i treacă în rîndul sfinților, pentru că și-au dedicat viața, uneori pînă la sacrificiu, în scopul creșterii numărului de credincioși catolici. Chiar și în ziua de azi latinomanii lucrează cu toate forțele la convertirea religioasă a populației rumînești, intensificarea propagandei latinomane de după 1990 aflîndu-se la baza strategiei de catolicizare prin emigrare. Cei care se pun voluntar în slujba latinomaniei trebuie să fie conștienți de faptul că în același timp devin soldați în lupta catolicismului contra ortodoxiei. Mulți latinomani rumîni nu par să-și dea seama de acest lucru.


View PostDaDanuca, on 17 noiembrie 2013 - 20:52, said:

Asta e de o naivitate dezarmanta. Ce sa-ti mai spun ca atat cronicarii moldoveni cat si autorul Letopisetului Cantacuzinesc erau autoritati de stat, atunci cand ajungea la putere partidul sustinut de ei, ce sa-ti mai spun de Cantemir care la fel scrie, iar el a fost statul in persoana?

Se pare că tu ești cel naiv, pentru că confunzi persoanele particulare, chiar aflate în posturi de conducere, cu statul însuși. Dacă un politician rumîn de azi scrie o cronică a vremurilor pe care le-a trăit, ea reprezintă doar punctul lui de vedere, nu punctul de vedere al statului rumîn, indiferent dacă politicianul respectiv se află sau nu la putere. Lucrurile stăteau la fel și pe vremea cronicarilor moldoveni. P.P. Panaitescu spune foarte clar: "Ca și cronica lui Ureche, și cronica lui Miron Costin este o cronică boierească, independentă de oficialitate, spre deosebire de cronicile slavone din secolele al XV-XVI-lea, care erau cronici oficiale ale curții domnești." Deci au existat cronici oficiale ale curții domnești din Moldova, însă cronicile scrise de Grigore Ureche și Miron Costin nu făceau parte dintre acestea.

Ce argument rațional există pentru ca aberațiile latinomane ale lui Grigore Ureche sau Miron Costin să fie socotite ca poziție oficială a statului moldovean? Nici unul. Dacă un politician rumîn actual, chiar aflat la putere, se apucă să scrie o carte de istorie în spirit dacoman, poziția lui trebuie identificată cu poziția oficială a statului rumîn? În nici un caz. Concluzia este că politicienii sînt persoane particulare care pot scrie și spune ce vor, însă părerile lor nu se identifică cu cele ale statului.

În ce-l privește pe Dimitrie Cantemir, el n-a fost niciodată "statul în persoană" așa cum susții tu. Cariera politică a lui Cantemir a fost extrem de scurtă tocmai pentru că el nu a urmărit interesul statului moldovean, ci interesul său personal, acela de a obține tronul Moldovei pe viață, care apoi să fie transmis ereditar la urmașii săi. Graba lui de a-și atinge scopul prin alianța cu rușii l-a pus în conflict cu boierii, care inițial îi fuseseră favorabili, dar care nu voiau transformarea Moldovei în cîmp de bătălie între Imperiul Țarist și Imperiul Otoman. Nesăbuința lui Dimitrie Cantemir a adus multe suferințe rumînilor, pentru că actul lui pripit de trădare față de turci (care-l apreciau mult și la care trăise cea mai mare parte a vieții) a dus la instituirea regimului fanariot în Țara Rumînească și Moldova. Dar a produce suferințe rumînilor este ceva obișnuit pentru orice latinoman, deci Cantemir nu a făcut excepție de la asta.

View PostDaDanuca, on 17 noiembrie 2013 - 20:52, said:

Te inseli amarnic. Romanii au fost ortodocsi si aveau capitala la Constantinopol. In opinia domnitorilor nostri, a fi roman si a fi ortodox nu doar ca nu era o contradictie, dar erau lucruri de la sine intelese.

Imperiul Roman de Răsărit, numit azi Imperiul Bizantin, era roman doar cu numele, fiind în fapt controlat de greci după prăbușirea adevăratului Imperiu Roman, cel de Apus, cu capitala la Roma, oraș care a devenit apoi capitala catolicismului și a luptei contra ortodoxiei.

Cît despre așa-zisa opinie a domnitorilor noștri, care spuneau că "a fi roman si a fi ortodox [...] erau lucruri de la sine intelese" ar fi interesant să oferi măcar o sursă pe care îți bazezi afirmația. Dar evident că așa ceva nu există, iar tu ești doar un propagandist latinoman care crede că poate prosti lumea cu minciuni sfruntate, ca în secolul 19. Pînă la apariția latinomaniei inițiate de cronicarii moldoveni Grigore Ureche și Miron Costin, educați la școlile catolice din Polonia, noțiunea de descendență din romani nu exista la nivelul poporului și cu atît mai puțin la nivelul domnitorilor, altfel rumînii ar fi fost făcuți catolici de către domnitorii ce s-ar fi socotit urmașii romanilor, iar limba ar fi fost scrisă cu alfabetul latin. În cancelariile Țării Rumînești și Moldovei au existat dintotdeauna persoane însărcinate cu traducerea în limba latină a unor documente oficiale, deci existau cunoscători ai alfabetelor latin și slavon. Cu toate astea, nici un domnitor nu a hotărît catolicizarea rumînilor și trecerea rumînei de la scrierea chirilică la cea latină, tocmai pentru că domnitorii nu credeau în minciunile propagandei catolice, singura care susținea, pentru scopurile proprii, descendența rumînilor din italieni.

View PostDaDanuca, on 17 noiembrie 2013 - 21:03, said:

Pe cand tu o cunosti [perioada antică] de la fata locului, sau cum?

Eu cunosc perioada antică din scrierile istoricilor profesioniști moderni, care au apărut după perioada în care trăiau Grigore Ureche și Miron Costin. Dar chiar dacă aceștia doi ar fi avut acces la scrierile unor istorici profesioniști, ei tot ar fi ținut-o pe-a lor, cu descendența rumînilor din italienii antici, pentru că țelul lor nu era investigația istorică obiectivă, ci impunerea unei minciuni inventate de preoții catolici care îi spălaseră la creier în Polonia.

Latinomanul Dimitrie Cantemir voia inițial să ajungă domn pus de turci în Țara Rumînească, și probabil că nu a abandonat această dorință nici mai tîrziu, cînd probabil se visa domnitor atît al Moldovei, cît și al Țării Rumînești, poate chiar și al Ardealului, cucerit de la Imperiul Otoman cu ajutorul Imperiului Țarist. Însă din toate aceste vise ale boierilor și domnitorilor moldoveni intoxicați cu latinomanie s-a ales praful și pulberea, pentru că latinomania este un drog care slăbește un stat, nu-l întărește. Se vede în ziua de azi că latinomania a dus la dezastrul Moldovei, care din stat ce-și avea prestigiul său, a ajuns o provincie săracă și înapoiată a statului latinoman numit România, iar pe deasupra și-a pierdut și aproape jumătate din teritoriu. Grigore Ureche și Miron Costin au fost niște Lenini care au vîndut iluzii moldovenilor și rumînilor în general, dar rezultatul final al propagandei latinomane a fost același ca al propagandei comuniste, adică sărăcie și suferință a poporului.

View PostDaDanuca, on 17 noiembrie 2013 - 21:03, said:

Tu intelegi ca rom^nii s-au considerat mereu urasii romanilor, si abia de la 1800 incoace i-au descoperit pe daci? Deci pricepi care e ironia situatiei? Intelegi ca strabunii nostri se considerau romani si nu daci?

Mi-e greu să înțeleg un lucru care este doar clamat la modul propagandistic și nu este demonstrat cu surse credibile. Numai un propagandist latinoman care se crede în secolul 19 poate să mintă spunînd că "rom^nii s-au considerat mereu urasii romanilor" și "strabunii nostri se considerau romani si nu daci", fără să ofere nimic în sprijinul spuselor sale. Este adevărat că cu astfel de tactici de convingere, prin repetarea apăsată a unor minciuni, a fost impusă latinomania în rîndul populației, dar acea populație din secolul 19 era în marea ei majoritate analfabetă și a avut încredere în unii care se prezentau ca oameni cunoscători în domeniul istoriei. Însă timpul a trecut și marea majoritate a rumînilor pot să citească. Cu toate astea, propagandiștii latinomani continuă să folosească aceeași tactică de acum 200 de ani, în speranța că va fi la fel de eficientă. Culmea e că vor s-o folosească tocmai pe secțiunea de istorie a forumului Softpedia, ignorînd faptul că cei care participă aici la discuții nu se lasă prostiți de vechile minciuni latinomane, care nu au nici cea mai mică acoperire cu surse istorice.

View PostDaDanuca, on 17 noiembrie 2013 - 21:03, said:

Amice, daca izvoarele istorice, antice sau medievale, nu iti plac, atunci dupa ce te iei? Dupa imaginatie, dupa SF? Dupa ce scriu toti habarnistii? Ca tu asta imi propui, sa ignor ce au scris aia acum 2000, 1000 sau 500 de ani, si sa iau de bune afirmatiile unor zanatici din zilele noastre, afirmatii care se bat cap in cap. Nu mersi...

Cred că tu nu înțelegi noțiunea de izvor istoric și o confunzi cu cea de izvor propagandistic. Grigore Ureche sau Miron Costin pot fi considerați izvoare istorice cînd vine vorba de perioada în care au trăit ei sau una apropiată de aceasta, despre care au putut afla informații în mod direct de la persoane care au trăit atunci. Cînd însă vine vorba de perioada antică, Grigore Ureche sau Miron Costin nu pot fi considerați izvoare istorice, pentru că nu au trăit în acea perioadă și tot ce au scris despre ea este ca urmare a citirii unor cărți, pe care le-au interpretat la modul latinoman. O persoană din ziua de azi care citește aceleași cărți pe care le-au citit cei doi cronicari, și apoi scrie o carte cu concluzii diferite, de tip dacoman, nu reprezintă nici ea un izvor istoric. În ambele cazuri avem de-a face cu izvoare de propagandă, care nu au nimic de-a face cu adevărul istoric.

View Postego_zenovius, on 17 noiembrie 2013 - 21:42, said:

Sa inteleg ca pentru tine singurele opinii de incredere in materie de istorie sunt cele girate de autoritatea statului?

Ar trebui să înțelegi altceva, anume că atunci cînd eu răspund la spusele cuiva, atașez înaintea răspunsului meu citatul la care fac referință. Dacă ți-ai fi aruncat privirea pe el ai fi sesizat faptul că totul a pornit de la afirmația lui DaDanuca, cum că latinomania "era "ideologia oficiala" a romanilor din totdeauna. Citeste letopisetele vechi, toate sunt unanime: suntem urmasii romanilor lui Traian". Eu i-am demonstrat prin citatul din P.P. Panaitescu că letopisețele lui Grigore Ureche și Miron Costin, primele în care apare propaganda latinomană, nu erau documente oficiale ale statului moldovean, deci ele nu reprezentau punctul de vedere oficial asupra istoriei acestui stat. Latinomania a devenit ideologie oficială a statului rumîn doar după ce Școala Ardeleană a reușit să infiltreze instituțiile statului format în 1859 prin unirea Țării Rumînești și Moldovei și a reușit să creeze în 1866 o instituție nouă, Academia Română, care a preluat sarcina îndoctrinării latinomane a populației, sarcină pe care o îndeplinește și în prezent.

Trebuie acordată încredere oricăror surse istorice obiective, indiferent dacă sînt oficiale sau nu. Însă, așa cum am zis mai sus, este irațional să se acorde încredere unor propagandiști (Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, membrii Școlii Ardelene) care s-au remarcat prin subiectivism și lipsă de profesionalism în domeniul istoric. Dacă le acordăm acestora încredere atunci cînd vine vorba de istoria antică, atunci ar trebui să le acordăm încredere și dacomanilor cînd spun că dacii vorbeau latina. Pentru că se poate pune semnul egalității între Miron Costin care descrie colonizarea cu 600.000 de italieni a Moldovei și Munteniei de către romani și Napoleon Săvescu, care susține că strămoșii dacilor au colonizat Italia, ducînd acolo o limbă proto-latină. În ambele cazuri avem de-a face cu simple fabulații motivate ideologic, în sprijinul cărora nu au fost aduse dovezi serioase, pentru că acestea nu există. Orice persoană particulară poate să aibă opinii asupra istoriei și le poate expune într-o carte sau pe un forum. Dar aceste opinii nu trebuie luate drept adevăr istoric decît dacă se bazează pe o argumentație rațională, bazată pe sursele (literare sau arheologice) acceptate de specialiști. Imaginația bogată a autorului pusă în slujba unei ideologii nu poate lua locul argumentației raționale.

View Postego_zenovius, on 17 noiembrie 2013 - 21:42, said:

Tu probabil cunosti toate multele limbi ale pamantului pe care le-ai scanat si n-ai gasit nici un caz de, citez, "scriere scindata a unui sunet pe criteriul provenienței lui". E unul cunosc binisor doar engleza, asa ca in secunda 2 de dupa citirea afirmatiei tale mi-a venit in minte urmatorul exemplu din aceasta limba: sunetul f se scrie cel mai adesea f (fun, soft, proof, etc ) dar in cazul cuvintelor provenind din greceste se scrie ph (philosophy, photo, paragraph, etc). Deci iata un caz cat se poate de clar de "scriere scindata a unui sunet pe criteriul provenienței lui".

Cred că ai probleme cu concentrarea, pentru că altfel nu-mi explic cum ai citit mesajul meu și n-ai înțeles ce am vrut să zic. Era vorba de scrierea scindată a unui sunet pe criteriul provenienței lui fonetice, nu etimologice. Adică "Î din I" și "Î din A", nu "Î din slavă" și "Î din latină". Copiii care intră în școală sînt mințiți de profesorii de rumînă cum că există un Î care provine din I, și de aceea trebuie scris Î, și există un Î care provine din A, și de aceea trebuie scris Â. Nu li se spune că se scrie Î în cuvintele de origine nelatină și  în cuvintele de origine latină, deci proveniența etimologică a cuvintelor în care apare sunetul Î nu este luată în considerare în stabilirea regulii de scriere a acestui sunet. Este luată în considerare proveniența fonetică (din I sau din A), care stă la baza regulii de scriere scindată.

Am demonstrat cu pe parcursul discuției despre modificările ortografice ale limbii rumîne, că această regulă de scriere scindată nu are o bază științifică, ci una propagandistică. Așa-zisul "Î din A", scris Â, nu provine din A decît în cel mult 30% din cazuri, în rest provenind din celelalte vocale, inclusiv din I (ca în "rîu", ce provine din "rivus", "sîn" ce provine din "sinus", "rîpă" ce provine din "ripa", etc.). Chiar și în cazul lui "Î din I" există situația cînd nu provine din I, ca în cazul "înger" (provenit din lat. "angelus"), "încă" (provenit din lat. "unquam"), etc. Deci scrierea scindată a lui Î este doar o prostie latinomană, care are scop exclusiv propagandistic. În nici o altă limbă din lume nu se scrie scindat un sunet pe criteriul provenienței lui fonetice, și închipuite pe deasupra, pentru că așa cum am zis "Î din A" provine mai mult din celelalte vocale decît din A.

Deci demonstrația cu scrierea în engleză a lui F ca F sau PH (dacă provine din greacă) nu are nici o relevanță în cazul de față, mai ales că F se scrie PH în engleză și în unele cuvinte ce nu au origine greacă ("nephew, "Murphy", "caliph", "cypher", etc.).

View PostDaDanuca, on 18 noiembrie 2013 - 00:31, said:

Te inseli amarnic, s-au pastrat si nume (Floarea, Lupu, Vintila etc.) dar si nume de localitati gen Rosia, Rosiori (Rusiori in trecut, dupa regula lui o in u ca si in ruman), Petra, Romanati (zona unde inainte era cetatea Romula, poate chiar de acolo ii vine numele, de la "romanites"), Fantana si multe altele.

Specialiștii, adică lingviștii, nu sînt de acord cu tine. Poți să fabulezi în continuare cu etimologia de origine latină a unor nume de persoane sau localități rumînești, dar nu te va lua nimeni în serios. Nu există nici măcar un singur antroponim (nume de persoană) sau toponim (nume de localitate, apă, formă de relief) care să fie demonstrat că e moștenit din latină. Dacă populația ar fi continuat să folosească nume romane după plecarea romanilor în 271, atunci ar fi rămas odată cu trecerea timpului numele latine cel mai folosite în antichitate, care se regăsesc în inscripțiile romane, găsite inclusiv pe teritoriul Rumîniei. Însă aceste nume au murit, rămînînd doar pe pietre, pînă să fie reînviate sub formă de modă onomastică de către latinomani în secolele 18-19. În ce privește toponimele de origine latină, ele nu există la noi, dar există în număr mare în Europa de Vest, așa cum se spune în citatul de mai jos, extras dintr-o lucrare scrisă de lingviști.

<-----------------------Începutul citatului------------------->
În sec. 18 se introduc pe cale cărturărească [prenume] latine: Octavian, Duiliu, Sever, Remus, Romulus, Tiberiu, Traian, în legătură cu mișcarea latinistă din Transilvania.

Articolul "Prenume" - pag. 456
Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan": Enciclopedia Limbii Române (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2001)
-------------------------------------------------------------

Stratificarea istorică a toponimelor este corelată cu cea a cuvintelor românești comune, dar are și multe aspecte specifice.

Stratul autohton (dacic sau predacic) este reprezentat de cîteva nume de ape mari (Argeș, Buzău, Criș, Mureș, Olt, Someș, Timiș, etc.), de cîteva oiconime (Abrud, Hîrșova) și probabil de oronimele Carpați, Bucegi.

Stratul latin este aproape inexistent, spre deosebire de Romania Occidentală [partea vestică a Imperiului Roman], unde este bine reprezentat. Cauza principală o constituie decăderea civilizației după retragerea armatelor și a administrației romane, urmată de invaziile barbare succesive. Singura urmă pare a fi structura unor toponime ca Rîu de Mori, Cîmpulung, Cărbunarea.

Stratul vechi slav este consistent și cuprinde nume de așezări umane și de ape: Bistrița, Cernavodă, Dîmbovița, Ialomița, Milcov, Prahova, Putna, Snagov, Suceava, Slatina, Tîrnava, Toplița, Vodița, Zlatna.

Stratul pecenego-cuman este constituit din cîteva hidronime și oiconime: Bahlui, Bohui, Călmățui, Covurlui, Vaslui. Ecouri ale acestei influențe poartă probabil și numele Comana și Peceneaga.

Stratul maghiar acoperă aproape exclusiv partea de vest a țării: Adjud, Aiud, Beiuș, Căptălan, Farcașa, Firiza, Geoagiu, Hășmaș, Hidg, Ieud, Mărăjdia, Nădaș, Racoș, Sebeș, Sighet, Trotuș. Există și toponime aparent maghiare, dar care, fiind formate de la apelative care funcționează și în limba română puteau fi create de români: Berc, Borviz, Cherendeu, Chinghiș, Ciurgău, Covaci, Făgădău, Horda, Surduc, Tău, etc.

Stratul german, redus numeric și restrîns la cîteva zone din vestul României, cuprinde îndeosebi compuse cu formanții -garten (Bungard, Vingard), -bach (Dîrbav, Ghimbav, Porumbac, Rodbav). Cîteva pesudogermanisme pot fi formate de la apelative regionale de origine germană: Bunguriș, Hoșleaga, Obșineț, Șnaiț, Ștric.

Stratul neo-slav apare în zonele limitrofe cu limbile respective: sîrba (Blajovăț, Bozovici, Domașnea, Jitnul, Oravița, Tisovița), bulgara (Camenița, Dragov, Grivița, Lișteava, Plevna, Rahova, Sadova, Studenița, Toplița), ucraineana și rusa (Bobinof, Balotina, Basău, Berezenca, Cacica, Golovița, Holod, Hliboca, Iama, Poleana, Zahorna).

Stratul turcesc este limitat la Dobrogea: Agigea, Altîntepe, Babadag, Caraorman, Carcaliu, Casicea, Cerchezu, Cobadin, Cuiugiuc, Hisarlîc, Mahmudia, Murighiol.

Există toponime de origine românească și în teritoriile vecine țării noastre: Buèum, Cipitor (Ațipitor), Durmitor, Funtura (Fîntîna), Kormatura, MarŸinea, Èerèel, Bukuroviè, Krnul (Cîrnul), Krecul (Crețul), Pasarel, Vacarel.

Articolul "Toponime" - pag. 582
Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan": Enciclopedia Limbii Române (editura Univers Enciclopedic, 2001)
<-----------------------Sfîrșitul citatului------------------->

În plus de asta, tu faci confuzia între numele de origine latină și cele de origine rumînă. Numele de origine latină sînt cele folosite de romani și rămase în inscripții. Numele de origine rumînă sînt nume făcute de rumîni, și nu se regăsesc în inscripțiile latine. Rumînii nu erau stupizi încît să nu fie în stare să creeze nume ca "Floarea", "Lupu", "Ursu" sau altele asemănătoare. Astfel de nume există la multe popoare (rușii au "Medved" = "Urs") și au fost date copiilor pentru ca însușirile plantelor (frumusețe, delicatețe) sau animalelor (putere, rezistență) să devină caracteristici fizice ale acestora.

#1082
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,656
  • Înscris: 12.12.2008
Ce sa raspund acestui rechizitoriu al tau?
Faptul ca limba romana este un idiom neolatin este arhicunoscut, si nu dintr-o dorinta politica (vezi ca pe vremea lu'Miron Constin inca nu era scoala ardeleana), ci dintr-o analiza chibzuita, sustinuta pe probe, a ceea ce se vorbea la nord de Dunare.
Realitatea aceasta cuantificabila, analizabila, a fost observata in primul rand de calatorii italieni (comercianti si mestesugari), ce-au strabatut principatele romanesti din evul mediu sa faca bisnita. Ei au fost primii sa semnaleze ca "valahii vorbesc o latina corupta, stricata, ce seamana foarte mult cu italiana".

#1083
DaDanuca

DaDanuca

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,594
  • Înscris: 23.06.2013

View PostCrugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

Mi-e greu să înţeleg un lucru care este doar clamat la modul propagandistic şi nu este demonstrat cu surse credibile.

Vad ca nu iti este deloc greu, altfel nu ai debita atatea aberatii.

Daca ai cu adevarat obiectiv ai vedea ca istoria noastra este jalonata de marturii despre constiinta originii latine a romanilor (de la marturiile calatorilor straini, pana la cronicarii noastri si la astepte din folclor), dar pana la 1800 nu gasesti niciun izvor romanesc care sa afirme descendenta noastra din daci. Astea apar dupa 1800, la cenaclurile Junimii.Posted Image

Dacii tai acolo s-au nascut, in cenaclurile Junimii, si sunt foarte diferiti de dacii antichitatii.

View PostCrugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

Numele de origine rumînă sînt nume făcute de rumîni, şi nu se regăsesc în inscripţiile latine. Rumînii nu erau stupizi încît să nu fie în stare să creeze nume ca "Floarea", "Lupu", "Ursu" sau altele asemănătoare.

Pai dar numele alea sunt de origine latina. Le regasesti si inscriptii latine: Lupus, Flora, Florinus etc.

Un alt toponim interesant, de origine latina, este Vulcan/Valcan. Mai multi munti si localitati montane din Romania pastreaza in denumire amintirea zeului Vulcan din mitologia romana.

View PostCrugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

Astfel de nume există la multe popoare (ruşii au "Medved" = "Urs")

Pai exista dar la noi ursu nu e ca medved, e ca ursus din latina. Nici atata lucru nu vezi? Lupu e ca Lupus, doar un "s" ii lipseste, Floarea, e ca Flora. Ce vrei mai simplu de atat?

View PostCrugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

Am adăugat lîngă textul original în italiană şi traducerea automată în rumînă făcută de Google Translate. Faptul că ea nu e foarte inteligibilă arată că în pofida a ceea ce zic latinomanii, traducerea din italiană în rumînă sau invers nu este deloc uşoară.

Posted Image Posted Image Posted Image


View PostCrugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

Cît despre aşa-zisa opinie a domnitorilor noştri, care spuneau că "a fi roman si a fi ortodox [...] erau lucruri de la sine intelese" ar fi interesant să oferi măcar o sursă pe care îţi bazezi afirmaţia.

Pe faptul ca erau romani si erau ortodocsi si nu aveau nicio problema cu asta. La 1643 ai Carte românească de învăţătură : din multe scripturi tălmăcită din limba slovenească pre limba Romeniască / de Varlaam ; cu zisa şi cheltuiala a lui Vasile Voivodul.

View PostCrugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

altfel rumînii ar fi fost făcuţi catolici de către domnitorii ce s-ar fi socotit urmaşii romanilor, iar limba ar fi fost scrisă cu alfabetul latin

Si imparatii de la Constantinopol se socoteau urmasii romanilor, la fel ca si supusii lor greci, dar nu au trecut la catolicism. In schimb ungurii sau polonezii, care nu aveau nici in clin, nici in maneca, cu latinitatea, s-au facut catolici. De unde, ai fi putut sa iti dai seama ca religia e una si originea etnica e alta.

#1084
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008

View Postmarcuzzzo, on 24 noiembrie 2013 - 11:10, said:

Ce sa raspund acestui rechizitoriu al tau?
mai bine taci, că nu știi ce spui.

View PostDaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 15:00, said:

Vad ca nu iti este deloc greu, altfel nu ai debita atatea aberatii.
Un alt toponim interesant, de origine latina, este Vulcan/Valcan.Mai multi munti si localitati montane din Romania pastreaza in denumire amintirea zeului Vulcan din mitologia romana.
Tu scoți aiureli pe bandă, nu Crugasic.Păcat de efortul lui. Vă dă vouă mărgăritare.
Vulcan nu e de origine latină.Vulcan în primul rînd este  poreclă, apoi nume de familie, apoi toponim.În orice caz acolo unde e toponim nu e nici un vulcan!! Nu are înelesul de vulcan care aruncă lavă. Vulcan e în romînește variantă de la numele Vîlcu, iar vîlc în romînește e sinonim pt lup.
Ursu (nume)....Ursan.
Vîlcu (nume) variantă Vulcu....Vulcan. Numele Vulcan nu are a face cu vulcanul care erupe. Habar nu avei ce vorbești!!Dacă te-ai vedea ce caraghios eti i-ai plînge de milă.De la tine la Crugasic și Leogoto e o distană astronomică.
Chiar cunosc o persoană care se numete Vulcu.Din moment ce există Vulcu e clar că numele Vulcan e variantă de la numele Vulcu.

Edited by florincroitoru, 24 November 2013 - 16:25.


#1085
Resolute

Resolute

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 784
  • Înscris: 28.08.2013

View Postflorincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 16:16, said:

Tu scoți aiureli pe bandă, nu Crugasic.Păcat de efortul lui. Vă dă vouă mărgăritare.

Crugasic e un slavoman rusofil ortodoxist. Din ce vad, teoriile lui bat spre ipoteza conform careia poporul "rumîn" (asa scris cum il scriu rusii, румын) e un popor eminamente slav.
Dupa astia, poporul roman trebuie sa fie despartit de spatiul central-european si pozitionat alaturi de rusi.

Edited by Resolute, 24 November 2013 - 17:54.


#1086
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008
Măi, Resolute, ești și tu un superficial. RUMÎN....RUMÎNIA. E foarte clar.  Rumîn e termenul vechi. Noi l-am stîlcit,nu rușii.Nu am făcut noi ROMÎN și apoi ROMÂN din RUMÎN? Acu îi acuzi pe ruși că nu s-au conformat la fantasmagoria noastră și pe Crugasic că e realist?
Crucasic NU a scris că poporul romîn e slav!!! Și încă eminamente!!!  Te minți singur ca un fraier.
Nu a scris Crugasic că trebuie să fie despărțit poporul romîn de spațiul central-european!
Te rog nu mai scrie aiureli dacă nu ai ce scrie.

#1087
DaDanuca

DaDanuca

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,594
  • Înscris: 23.06.2013

View Postflorincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 16:16, said:

În orice caz acolo unde e toponim nu e nici un vulcan!!


Pai nu e niciun vulcan, dar e tot timpul munte, iar Vulcan era zeul muntilor la romani.

View Postflorincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 16:16, said:

Nu are înelesul de vulcan care aruncă lavă.

Nu a spus nimeni asta.

View Postflorincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 16:16, said:

iar vîlc în romînește e sinonim pt lup.

Poate la Tiraspol, in niciun caz in limba romana pe care o vorbim noi. Posted Image

View Postflorincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 16:16, said:

Ursu (nume)....Ursan.
Vîlcu (nume) variantă Vulcu....Vulcan.

Ciocu....Ciocan, sau nu? :)

#1088
Resolute

Resolute

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 784
  • Înscris: 28.08.2013

View Postflorincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 18:12, said:

Măi, Resolute, ești și tu un superficial. RUMÎN....RUMÎNIA. E foarte clar.  Rumîn e termenul vechi. Noi l-am stîlcit,nu rușii.Nu am făcut noi ROMÎN și apoi ROMÂN din RUMÎN? Acu îi acuzi pe ruși că nu s-au conformat la fantasmagoria noastră și pe Crugasic că e realist?
Crucasic NU a scris că poporul romîn e slav!!! Și încă eminamente!!!  Te minți singur ca un fraier.
Nu a scris Crugasic că trebuie să fie despărțit poporul romîn de spațiul central-european!
Te rog nu mai scrie aiureli dacă nu ai ce scrie.

Bun bun. Eu zic sa-l intrebam pe Crugasic direct:

1. Este poporul roman un popor cu afinitati mai degraba slave?
2. Sunt proto-slavii stramosii romanilor?
3. De care spatiu cultural ar trebui sa apartina poporul roman, cel est-european/slavo-ortodox sau cel central-european?
4. Romana (sau rumîna..) ar trebui scrisa cu caractere romanice sau chirilice?

Edited by Resolute, 24 November 2013 - 19:28.


#1089
DaDanuca

DaDanuca

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,594
  • Înscris: 23.06.2013

View Postflorincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 18:12, said:

RUMÎN....RUMÎNIA. E foarte clar.  Rumîn e termenul vechi. Noi l-am stîlcit,nu rușii.Nu am făcut noi ROMÎN și apoi ROMÂN din RUMÎN?

Sa-ti arat Palia de la Orastie, unde ai "romaneasca" cu "o" pe la 1500 si ceva? Mai sus am adus in discutie "Carte Romaneasca de invatatura", tot cu "o" de la 1600 si ceva.

Noi am facut ROMÂN din ROMAN, dar asta nu azi, ci acum multe sute de ani, pe masura ce latina vorbita de stramosii nostri se "strica" si devenea romana noastra sub influente limbii slave si a izolarii.

#1090
lupu2

lupu2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,365
  • Înscris: 01.11.2007

View PostDaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:16, said:



Pai nu e niciun vulcan, dar e tot timpul munte, iar Vulcan era zeul muntilor la romani.


Posted Image

Vulcan a fost o veche divinitate romană, identificată de timpuriu cu Hefaistos din mitologia greacă. Vulcan, fiul lui Jupiter și al Iunonei, era considerat zeul focului.

#1091
DaDanuca

DaDanuca

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,594
  • Înscris: 23.06.2013

View PostResolute, on 24 noiembrie 2013 - 17:42, said:

Crugasic e un slavoman rusofil ortodoxist.

Probabil tasteaza de dincolo de Prut si voteaza cu Voronin, cel putin ideologia moldovenista si-a insusit-o destul de bine.

#1092
Resolute

Resolute

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 784
  • Înscris: 28.08.2013

View PostCrugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

Cei care se pun voluntar în slujba latinomaniei trebuie să fie conştienţi de faptul că în acelaşi timp devin soldaţi în lupta catolicismului contra ortodoxiei. ...

P.P. Panaitescu spune foarte clar: "Ca şi cronica lui Ureche, şi cronica lui Miron Costin este o cronică boierească, independentă de oficialitate, spre deosebire de cronicile slavone din secolele al XV-XVI-lea, care erau cronici oficiale ale curţii domneşti." Deci au existat cronici oficiale ale curţii domneşti din Moldova, însă cronicile scrise de Grigore Ureche şi Miron Costin nu făceau parte dintre acestea.

Cît despre aşa-zisa opinie a domnitorilor noştri, care spuneau că "a fi roman si a fi ortodox [...] erau lucruri de la sine intelese" ar fi interesant să oferi măcar o sursă pe care îţi bazezi afirmaţia. Dar evident că aşa ceva nu există, iar tu eşti doar un propagandist latinoman care crede că poate prosti lumea cu minciuni sfruntate, ca în secolul 19. Pînă la apariţia latinomaniei iniţiate de cronicarii moldoveni Grigore Ureche şi Miron Costin, educaţi la şcolile catolice din Polonia, noţiunea de descendenţă din romani nu exista la nivelul poporului şi cu atît mai puţin la nivelul domnitorilor, altfel rumînii ar fi fost făcuţi catolici de către domnitorii ce s-ar fi socotit urmaşii romanilor, iar limba ar fi fost scrisă cu alfabetul latin. În cancelariile Ţării Rumîneşti şi Moldovei au existat dintotdeauna persoane însărcinate cu traducerea în limba latină a unor documente oficiale, deci existau cunoscători ai alfabetelor latin şi slavon. Cu toate astea, nici un domnitor nu a hotărît catolicizarea rumînilor şi trecerea rumînei de la scrierea chirilică la cea latină, tocmai pentru că domnitorii nu credeau în minciunile propagandei catolice, singura care susţinea, pentru scopurile proprii, descendenţa rumînilor din italieni.

Se vede în ziua de azi că latinomania a dus la dezastrul Moldovei, care din stat ce-şi avea prestigiul său, a ajuns o provincie săracă şi înapoiată a statului latinoman numit România, iar pe deasupra şi-a pierdut şi aproape jumătate din teritoriu. Ha, ma intreb care jumatate...

====
Stratul vechi slav este consistent şi cuprinde nume de aşezări umane şi de ape: Bistriţa, Cernavodă, Dîmboviţa, Ialomiţa, Milcov, Prahova, Putna, Snagov, Suceava, Slatina, Tîrnava, Topliţa, Vodiţa, Zlatna.


Articolul "Toponime" - pag. 582
Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan": Enciclopedia Limbii Române (editura Univers Enciclopedic, 2001)
<-----------------------Sfîrşitul citatului------------------->
^^
Chestiile astea spuse de Crugasic ma pun pe mine pe ganduri. Posted Image

Tocmai de aia vreau raspunsul la cele 4 intrebari puse si mai sus:

1. Este poporul roman un popor cu afinitati mai degraba slave?
2. Sunt proto-slavii stramosii romanilor?
3. De care spatiu cultural ar trebui sa apartina poporul roman, cel est-european/slavo-ortodox sau cel central-european?

4. Romana (sau rumîna..) ar trebui scrisa cu caractere romanice sau chirilice?

Edited by Resolute, 24 November 2013 - 19:41.


#1093
DaDanuca

DaDanuca

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,594
  • Înscris: 23.06.2013

View Postlupu2, on 24 noiembrie 2013 - 19:20, said:

Vulcan a fost o veche divinitate romană, identificată de timpuriu cu Hefaistos din mitologia greacă. Vulcan, fiul lui Jupiter și al Iunonei, era considerat zeul focului.

Da, si se credea ca traieste sub munti. Posted Image

#1094
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008

View PostDaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:16, said:

[/size][/size]

Pai nu e niciun vulcan, dar e tot timpul munte, iar Vulcan era zeul muntilor la romani.
Numele romînesc VULCAN nu are legătură cu muntele sau cu Vulcan zeul roman. Băi, tu nu pricepi nici lucruri simple, adică nu ești fin. Vulcan e variantă de la VULCU și e format în romînește!

View PostResolute, on 24 noiembrie 2013 - 19:17, said:

Bun bun. Eu zic sa-l intrebam pe Crugasic direct:

1. Este poporul roman un popor cu afinitati mai degraba slave?
2. Sunt proto-slavii stramosii romanilor?
3. De care spatiu cultural ar trebui sa apartina poporul roman, cel est-european/slavo-ortodox sau cel central-european?
4. Romana (sau rumîna..) ar trebui scrisa cu caractere romanice sau chirilice?
Pînă răspunde el îți răspund eu:
1) Nu există afinități slave. Slavi există doar dpdv lingvistic.Nu există slavi dpdv genetic sau cultural.
2. Protoslavii nu sînt strămoșii genetici ai nimănui, adică ai nici unui popor cunoscut.
3)De cel est european.
4) Romîna, ca și altă limbă de ex germană,franceză, poloneză etc poate fi scrisă cu caractere latine sau grecești, din  care provin cele slavone.Contează numărul literelor, calitatea lor, regulile dee scriere.Alfabetul latin are la noi 27 de litere Unele nu sînt necesare, de ex  X, K. Altele sînt folosite doar pt nume sau cuvinte  străine de ex Q, Y
Alfabetele grecești vechi au fost superioare celui latin. ca urmare alfabetele bulgar și rus actuale sînt mai bune decît oricare alfabet cu litere latine folosit în europa.

View Postlupu2, on 24 noiembrie 2013 - 19:20, said:


Posted Image

Vulcan a fost o veche divinitate romană, identificată de timpuriu cu Hefaistos din mitologia greacă. Vulcan, fiul lui Jupiter și al Iunonei, era considerat zeul focului.
da, așa este. Are vreo legărură asta cu numele romînesc Vulcan?

View PostDaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:21, said:


Probabil tasteaza de dincolo de Prut si voteaza cu Voronin, cel putin ideologia moldovenista si-a insusit-o destul de bine.
dacă nu ai nimic de zis nu mai bate cîmpii, că nu sîntem aici la școala primară.

View PostDaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:48, said:

Da, si se credea ca traieste sub munti. Posted Image
Termină cu tumbele, că nu avem chef. Mergi pe aria Fun.

#1095
Ghita_Bizonu

Ghita_Bizonu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,855
  • Înscris: 16.10.2012

View PostCrugasic, on 24 noiembrie 2013 - 10:54, said:

Este o reacţie normală să-i critici dur pe aceia (Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir) care prin minciunile lor propagandistice au iniţiat latinomania ce a făcut atît de mult rău poporului rumîn. Sigur că pentru un străin, aflat într-o ţară care a beneficiat de pe urma latinomaniei rumîneşti, lucrurile stau complet diferit. În fapt în ţări ca Italia, Spania, Franţa, Portugalia, latinomanilor rumîni ar trebui să li se ridice statui monumentale, pentru a li se mulţumi pentru influxul de populaţie tînără rumînească care s-a stabilit acolo. Aceste ţări nu au cheltuit nici un ban şi s-au trezit cu sute de mii sau milioane de rumîni tineri, care au ajutat la depăşirea problemelor legate de îmbătrînirea populaţiei. Aşa că aceste ţări au primit o transfuzie vitală de tinereţe, pe cînd Rumînia este probabil în momentul de faţă ţara cu cea mai îmbătrînită populaţie din Europa, în plus faţă de faptul că este şi ţara care a pierdut procentual cea mai multă populaţie după 1990.

Acest lucru s-a produs în mare parte datorită faptului că rumînii au fost spălaţi la creier de către latinomani în a crede că strămoşii lor vin din Europa de Vest, deci prin emigrarea în Italia, Spania, Franţa şi Portugalia ei nu fac decît să se întoarcă la origini după un exil îndelungat în barbaria Europei de Est. O să se spună că şi alte ţări au pierdut populaţie prin emigrare, de exemplu Italia, de unde au plecat mulţi oameni în America de Nord şi de Sud. E adevărat, însă emigrarea italienilor s-a realizat într-o vreme în care lumea avea mulţi copii, deci populaţia Italiei s-a refăcut în cîteva zeci de ani. Asta nu mai e valabil acum, cînd mijloacele contraceptive sînt la dispoziţia oricui, iar femeile s-au emancipat şi decît să facă mulţi copii preferă să se distreze, să studieze un timp cît mai îndelungat sau să-şi desăvîrşească cariera profesională. Evident că în această situaţie, ţările europene vestice (în special Italia, Spania, Franţa şi Portugalia) au primit cu braţele deschise mulţimea de rumîni emigraţi, pentru că o asemenea infuzie de populaţie europeană tînără primită pe gratis este o binefacere pentru orice stat. Mai mult decît atît, rumînii sînt bineveniţi şi pentru că se integrează foarte repede în societatea ţării unde emigrează, uitîndu-şi rapid limba şi ţara de origine, deci ţara de adopţie nu are probleme cu apariţia unei minorităţi naţionale masive pe teritoriul ei.

Această dezintegrare rapidă a identităţii naţionale a rumînilor emigraţi se datorează latinomaniei cu care ei au fost îndoctrinaţi. În şcoala rumînească se predă de la cele mai mici clase religia propagandistică inventată de latinomanii fundamentalişti, ale căror scrieri formează Coranul latinoman, din care unele versete (de ex. "De la Rîm ne tragem") trebuie învăţate pe dinafară şi repetate mereu pentru o spălare cît mai eficientă şi continuă a creierului. Faptul că aceste versete sînt satanice este demonstrat de emigraţia masivă a rumînilor în ţările vestice aşa-zise latine, fiindcă li s-a spus mereu că ei trebuie să fie cît mai latini, deci cu cît trăiesc mai aproape de Roma, cu atît sînt nişte credincioşi mai fideli ai religiei latinomane. Se face atîta caz de îndoctrinarea din ţările islamice, dar se uită că şi în Rumînia avem o îndoctrinare asemănătoare, această ţară fiind un stat fundamentalist latinoman, în care copiii sînt obligaţi să înveţe preceptele unei religii mincinoase, care pe deasupra este şi distructivă pentru ţară. La noi nu teroriştii sînt sinucigaşi, ci statul însuşi a devenit sinucigaş de cînd a început să fie parazitat de către latinomanii cu a căror otravă propagandistică s-a intoxicat. Teroriştii fundamentalişti de la noi îşi desfăşoară activitatea la vedere, fiind plătiţi chiar de stat pentru a distruge ţara prin bombele propagandistice latinomane ce duc la depopularea ţării în favoarea ţărilor latine vestice şi a religiei catolice, al cărei număr de credincioşi a crescut pe seama copiilor rumînilor emigraţi.

Toată această evoluţie a Rumîniei către auto-distrugere a fost iniţiată de cronicarii moldoveni latinomani, cei care minţeau că moldovenii (şi rumînii în general) sînt de origine italiană. Iată ce otravă propagandistică monstruoasă putea să secrete latinomanul pro-italian şi anti-rumîn, pe numele lui Miron Costin.

<-----------------Începutul citatului------------------->
Toate lucrurile, dacă să încep a spune din ceputul său, mai lesne să înţeleg. Şi neamul moldovénilor fiindŭ dintru o ţară care să chiamă Italiia, de Italiia şi de Împărăţiia Rîmului, a căriia împărăţii scaunul, oraşul Rîmul, în dricul Italiei ieste, a pomeni întăi ne trage rîndul.
[...]
Caută-te dară acum, cetitoriule, ca într-o oglindă şi te privéşte de unde eşti, lepădîndŭ de la tine toate célelalte basne, cîte unii au însemnatŭ de tine, din neştiinţă rătăciţi, alţii din zavistie, care din lume între neamuri n-au lipsitŭ niciodată, alţii de buiguite scripturi şi deşarte. Iară nu numai numele acesta, precum ai înţeles că ieste tot unul, la toate ţările, şi al tău şi Italiei, precum vei înţelége şi mai pre largŭ, la capul deosebi de numele acestor ţări, că şi turcii şi grecii ne zic vlah, ce şi dintr-altele te vei cunoaşte: obicéiuri, hire, graiul şi pănă astăzi, că eşti dreptŭ vloh, adecă italiian şi rîmlean.
[...]
Multe obicéiuri într-acest neam [moldovean] trăiesc a italiianilor, pănă astăzi: aşa de oaspeţi la casile lor, nemăreţi, voioşi, şi libovnici (nu ştiu din ce munténii, o samă, s-au abătut puţintel den aceasta hire), aşa la petrecănii, la întrebare unul pre altul de viiaţă, firea, clătirea. Cine au fost la Italiia, să vază pre italiiani, să ia aminte, nu-i va trebui mai mare dovadă, să crează că un neam sîntŭ cu moldovénii.
În casa noastră au fostŭ această voroavă, în Iaşi cu un episcop italian, care între alte, foarte pre voia gîndului mieu, mi-au zis cuvinte de acéste neamuri, dzicînd aşa, şi era om de înţeles : Mie nu-m trebuiéşte să mai citescŭ la istorii de moldovéni, cine sîntŭ; pre o samă de obicéiuri, foarte bine îi cunoscŭ de unde sîntŭ, aşa liubovnici la oaspeţi, aşa femeile lorŭ să ferescŭ de vedérea streinilorŭ şi să dau în laturi, aşa să nu treacă feméia pe dinaintea bărbatului pe drum sau pe cărare, aşa toată viiaţa, în mîncare cu dulceaţa curechiului, numai acéştea sărat, atîta osăbire, acéia şi iarna şi vara tot verde, nemurat. Toate acestea atocma cu italiienii sînt şi a vedere să mărturiséşte o fire.

http://ro.wikisource...._I_-_de_Italia
<-----------------Sfîrşitul citatului------------------->

Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir şi urmaşii lor spirituali din Şcoala Ardeleană, prin inconştienţa de care au dat dovadă minţind poporul rumîn asupra originii sale, merită un loc de frunte între trădătorii neamului, alături de Academia Română, instituţia care a creat şi menţinut latinomania oficială, devenită ideologie de stat. Se vede în ziua de azi că latinomania n-a adus nici un beneficiu Rumîniei, pentru că Rumînia a rămas la coada Europei, aşa cum era şi în secolul 19. Latinomania nu a salvat Rumînia, ci este pe cale să o îngroape, prin ideea imbecilă că rumînii sînt latini şi s-ar trage de la Roma, unde rumînii sînt cu adevărat la ei acasă pentru că acolo se află centrul spiritual al latinităţii ce reprezintă în opinia latinomanilor sufletul poporului rumîn.



Am adăugat lîngă textul original în italiană şi traducerea automată în rumînă făcută de Google Translate. Faptul că ea nu e foarte inteligibilă arată că în pofida a ceea ce zic latinomanii, traducerea din italiană în rumînă sau invers nu este deloc uşoară.

Se vede din citatul de mai sus cum propaganda latinomană şi religia catolică sînt nedespărţite, ca două feţe ale aceleiaşi monede. Măgulirea lui Ioniţă Caloian cu presupusa lui origine romană este făcută în scopul convertirii lui şi a poporului pe care-l conducea la religia catolică, prezentată ca fiind singura religie potrivită pentru nişte descendenţi pretinşi ai romanilor. Agentul propagandei catolice, sub întruchiparea unui episcop italian, apare şi în citatul din Miron Costin dat un pic mai sus. În general, clericul catolic (călugăr, preot, episcop, papă) este nelipsit ca personaj din textele ce proclamă originea italiană a rumînilor, ceea ce demonstrează că scopul propagandei latinomane este de fapt catolicizarea populaţiei rumîneşti.

Trebuie să recunoaştem că propagandiştii latinomani şi preoţii catolici care i-au sprijinit în activitatea lor şi-au făcut bine datoria de agenţi în slujba intereselor străine. Efectul intoxicant maxim la nivelul populaţiei a fost obţinut atunci cînd propagandiştii erau ei înşişi clerici catolici, aşa cum a fost în cazul preoţilor greco-catolici (Samuil Micu, Petru Maior, etc.) care au fondat mişcarea teroristă intelectuală numită Şcoala Ardeleană. Aceşti propagandişti vînduţi străinătăţii au lucrat neobosit în slujba latinomaniei şi a religiei catolice, iar azi se vede ce beneficii demografice enorme a adus munca lor pentru ţări ca Italia, Spania, Franţa şi Portugalia, care ar trebui să le ridice statui prin care să le mulţumească. Iar biserica catolică ar trebui să-i treacă în rîndul sfinţilor, pentru că şi-au dedicat viaţa, uneori pînă la sacrificiu, în scopul creşterii numărului de credincioşi catolici. Chiar şi în ziua de azi latinomanii lucrează cu toate forţele la convertirea religioasă a populaţiei rumîneşti, intensificarea propagandei latinomane de după 1990 aflîndu-se la baza strategiei de catolicizare prin emigrare. Cei care se pun voluntar în slujba latinomaniei trebuie să fie conştienţi de faptul că în acelaşi timp devin soldaţi în lupta catolicismului contra ortodoxiei. Mulţi latinomani rumîni nu par să-şi dea seama de acest lucru.




Se pare că tu eşti cel naiv, pentru că confunzi persoanele particulare, chiar aflate în posturi de conducere, cu statul însuşi. Dacă un politician rumîn de azi scrie o cronică a vremurilor pe care le-a trăit, ea reprezintă doar punctul lui de vedere, nu punctul de vedere al statului rumîn, indiferent dacă politicianul respectiv se află sau nu la putere. Lucrurile stăteau la fel şi pe vremea cronicarilor moldoveni. P.P. Panaitescu spune foarte clar: "Ca şi cronica lui Ureche, şi cronica lui Miron Costin este o cronică boierească, independentă de oficialitate, spre deosebire de cronicile slavone din secolele al XV-XVI-lea, care erau cronici oficiale ale curţii domneşti." Deci au existat cronici oficiale ale curţii domneşti din Moldova, însă cronicile scrise de Grigore Ureche şi Miron Costin nu făceau parte dintre acestea.

Ce argument raţional există pentru ca aberaţiile latinomane ale lui Grigore Ureche sau Miron Costin să fie socotite ca poziţie oficială a statului moldovean? Nici unul. Dacă un politician rumîn actual, chiar aflat la putere, se apucă să scrie o carte de istorie în spirit dacoman, poziţia lui trebuie identificată cu poziţia oficială a statului rumîn? În nici un caz. Concluzia este că politicienii sînt persoane particulare care pot scrie şi spune ce vor, însă părerile lor nu se identifică cu cele ale statului.

În ce-l priveşte pe Dimitrie Cantemir, el n-a fost niciodată "statul în persoană" aşa cum susţii tu. Cariera politică a lui Cantemir a fost extrem de scurtă tocmai pentru că el nu a urmărit interesul statului moldovean, ci interesul său personal, acela de a obţine tronul Moldovei pe viaţă, care apoi să fie transmis ereditar la urmaşii săi. Graba lui de a-şi atinge scopul prin alianţa cu ruşii l-a pus în conflict cu boierii, care iniţial îi fuseseră favorabili, dar care nu voiau transformarea Moldovei în cîmp de bătălie între Imperiul Ţarist şi Imperiul Otoman. Nesăbuinţa lui Dimitrie Cantemir a adus multe suferinţe rumînilor, pentru că actul lui pripit de trădare faţă de turci (care-l apreciau mult şi la care trăise cea mai mare parte a vieţii) a dus la instituirea regimului fanariot în Ţara Rumînească şi Moldova. Dar a produce suferinţe rumînilor este ceva obişnuit pentru orice latinoman, deci Cantemir nu a făcut excepţie de la asta.



Imperiul Roman de Răsărit, numit azi Imperiul Bizantin, era roman doar cu numele, fiind în fapt controlat de greci după prăbuşirea adevăratului Imperiu Roman, cel de Apus, cu capitala la Roma, oraş care a devenit apoi capitala catolicismului şi a luptei contra ortodoxiei.

Cît despre aşa-zisa opinie a domnitorilor noştri, care spuneau că "a fi roman si a fi ortodox [...] erau lucruri de la sine intelese" ar fi interesant să oferi măcar o sursă pe care îţi bazezi afirmaţia. Dar evident că aşa ceva nu există, iar tu eşti doar un propagandist latinoman care crede că poate prosti lumea cu minciuni sfruntate, ca în secolul 19. Pînă la apariţia latinomaniei iniţiate de cronicarii moldoveni Grigore Ureche şi Miron Costin, educaţi la şcolile catolice din Polonia, noţiunea de descendenţă din romani nu exista la nivelul poporului şi cu atît mai puţin la nivelul domnitorilor, altfel rumînii ar fi fost făcuţi catolici de către domnitorii ce s-ar fi socotit urmaşii romanilor, iar limba ar fi fost scrisă cu alfabetul latin. În cancelariile Ţării Rumîneşti şi Moldovei au existat dintotdeauna persoane însărcinate cu traducerea în limba latină a unor documente oficiale, deci existau cunoscători ai alfabetelor latin şi slavon. Cu toate astea, nici un domnitor nu a hotărît catolicizarea rumînilor şi trecerea rumînei de la scrierea chirilică la cea latină, tocmai pentru că domnitorii nu credeau în minciunile propagandei catolice, singura care susţinea, pentru scopurile proprii, descendenţa rumînilor din italieni.



Eu cunosc perioada antică din scrierile istoricilor profesionişti moderni, care au apărut după perioada în care trăiau Grigore Ureche şi Miron Costin. Dar chiar dacă aceştia doi ar fi avut acces la scrierile unor istorici profesionişti, ei tot ar fi ţinut-o pe-a lor, cu descendenţa rumînilor din italienii antici, pentru că ţelul lor nu era investigaţia istorică obiectivă, ci impunerea unei minciuni inventate de preoţii catolici care îi spălaseră la creier în Polonia.

Latinomanul Dimitrie Cantemir voia iniţial să ajungă domn pus de turci în Ţara Rumînească, şi probabil că nu a abandonat această dorinţă nici mai tîrziu, cînd probabil se visa domnitor atît al Moldovei, cît şi al Ţării Rumîneşti, poate chiar şi al Ardealului, cucerit de la Imperiul Otoman cu ajutorul Imperiului Ţarist. Însă din toate aceste vise ale boierilor şi domnitorilor moldoveni intoxicaţi cu latinomanie s-a ales praful şi pulberea, pentru că latinomania este un drog care slăbeşte un stat, nu-l întăreşte. Se vede în ziua de azi că latinomania a dus la dezastrul Moldovei, care din stat ce-şi avea prestigiul său, a ajuns o provincie săracă şi înapoiată a statului latinoman numit România, iar pe deasupra şi-a pierdut şi aproape jumătate din teritoriu. Grigore Ureche şi Miron Costin au fost nişte Lenini care au vîndut iluzii moldovenilor şi rumînilor în general, dar rezultatul final al propagandei latinomane a fost acelaşi ca al propagandei comuniste, adică sărăcie şi suferinţă a poporului.



Mi-e greu să înţeleg un lucru care este doar clamat la modul propagandistic şi nu este demonstrat cu surse credibile. Numai un propagandist latinoman care se crede în secolul 19 poate să mintă spunînd că "rom^nii s-au considerat mereu urasii romanilor" şi "strabunii nostri se considerau romani si nu daci", fără să ofere nimic în sprijinul spuselor sale. Este adevărat că cu astfel de tactici de convingere, prin repetarea apăsată a unor minciuni, a fost impusă latinomania în rîndul populaţiei, dar acea populaţie din secolul 19 era în marea ei majoritate analfabetă şi a avut încredere în unii care se prezentau ca oameni cunoscători în domeniul istoriei. Însă timpul a trecut şi marea majoritate a rumînilor pot să citească. Cu toate astea, propagandiştii latinomani continuă să folosească aceeaşi tactică de acum 200 de ani, în speranţa că va fi la fel de eficientă. Culmea e că vor s-o folosească tocmai pe secţiunea de istorie a forumului Softpedia, ignorînd faptul că cei care participă aici la discuţii nu se lasă prostiţi de vechile minciuni latinomane, care nu au nici cea mai mică acoperire cu surse istorice.



Cred că tu nu înţelegi noţiunea de izvor istoric şi o confunzi cu cea de izvor propagandistic. Grigore Ureche sau Miron Costin pot fi consideraţi izvoare istorice cînd vine vorba de perioada în care au trăit ei sau una apropiată de aceasta, despre care au putut afla informaţii în mod direct de la persoane care au trăit atunci. Cînd însă vine vorba de perioada antică, Grigore Ureche sau Miron Costin nu pot fi consideraţi izvoare istorice, pentru că nu au trăit în acea perioadă şi tot ce au scris despre ea este ca urmare a citirii unor cărţi, pe care le-au interpretat la modul latinoman. O persoană din ziua de azi care citeşte aceleaşi cărţi pe care le-au citit cei doi cronicari, şi apoi scrie o carte cu concluzii diferite, de tip dacoman, nu reprezintă nici ea un izvor istoric. În ambele cazuri avem de-a face cu izvoare de propagandă, care nu au nimic de-a face cu adevărul istoric.



Ar trebui să înţelegi altceva, anume că atunci cînd eu răspund la spusele cuiva, ataşez înaintea răspunsului meu citatul la care fac referinţă. Dacă ţi-ai fi aruncat privirea pe el ai fi sesizat faptul că totul a pornit de la afirmaţia lui DaDanuca, cum că latinomania "era "ideologia oficiala" a romanilor din totdeauna. Citeste letopisetele vechi, toate sunt unanime: suntem urmasii romanilor lui Traian". Eu i-am demonstrat prin citatul din P.P. Panaitescu că letopiseţele lui Grigore Ureche şi Miron Costin, primele în care apare propaganda latinomană, nu erau documente oficiale ale statului moldovean, deci ele nu reprezentau punctul de vedere oficial asupra istoriei acestui stat. Latinomania a devenit ideologie oficială a statului rumîn doar după ce Şcoala Ardeleană a reuşit să infiltreze instituţiile statului format în 1859 prin unirea Ţării Rumîneşti şi Moldovei şi a reuşit să creeze în 1866 o instituţie nouă, Academia Română, care a preluat sarcina îndoctrinării latinomane a populaţiei, sarcină pe care o îndeplineşte şi în prezent.

Trebuie acordată încredere oricăror surse istorice obiective, indiferent dacă sînt oficiale sau nu. Însă, aşa cum am zis mai sus, este iraţional să se acorde încredere unor propagandişti (Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, membrii Şcolii Ardelene) care s-au remarcat prin subiectivism şi lipsă de profesionalism în domeniul istoric. Dacă le acordăm acestora încredere atunci cînd vine vorba de istoria antică, atunci ar trebui să le acordăm încredere şi dacomanilor cînd spun că dacii vorbeau latina. Pentru că se poate pune semnul egalităţii între Miron Costin care descrie colonizarea cu 600.000 de italieni a Moldovei şi Munteniei de către romani şi Napoleon Săvescu, care susţine că strămoşii dacilor au colonizat Italia, ducînd acolo o limbă proto-latină. În ambele cazuri avem de-a face cu simple fabulaţii motivate ideologic, în sprijinul cărora nu au fost aduse dovezi serioase, pentru că acestea nu există. Orice persoană particulară poate să aibă opinii asupra istoriei şi le poate expune într-o carte sau pe un forum. Dar aceste opinii nu trebuie luate drept adevăr istoric decît dacă se bazează pe o argumentaţie raţională, bazată pe sursele (literare sau arheologice) acceptate de specialişti. Imaginaţia bogată a autorului pusă în slujba unei ideologii nu poate lua locul argumentaţiei raţionale.



Cred că ai probleme cu concentrarea, pentru că altfel nu-mi explic cum ai citit mesajul meu şi n-ai înţeles ce am vrut să zic. Era vorba de scrierea scindată a unui sunet pe criteriul provenienţei lui fonetice, nu etimologice. Adică "Î din I" şi "Î din A", nu "Î din slavă" şi "Î din latină". Copiii care intră în şcoală sînt minţiţi de profesorii de rumînă cum că există un Î care provine din I, şi de aceea trebuie scris Î, şi există un Î care provine din A, şi de aceea trebuie scris Â. Nu li se spune că se scrie Î în cuvintele de origine nelatină şi  în cuvintele de origine latină, deci provenienţa etimologică a cuvintelor în care apare sunetul Î nu este luată în considerare în stabilirea regulii de scriere a acestui sunet. Este luată în considerare provenienţa fonetică (din I sau din A), care stă la baza regulii de scriere scindată.

Am demonstrat cu pe parcursul discuţiei despre modificările ortografice ale limbii rumîne, că această regulă de scriere scindată nu are o bază ştiinţifică, ci una propagandistică. Aşa-zisul "Î din A", scris Â, nu provine din A decît în cel mult 30% din cazuri, în rest provenind din celelalte vocale, inclusiv din I (ca în "rîu", ce provine din "rivus", "sîn" ce provine din "sinus", "rîpă" ce provine din "ripa", etc.). Chiar şi în cazul lui "Î din I" există situaţia cînd nu provine din I, ca în cazul "înger" (provenit din lat. "angelus"), "încă" (provenit din lat. "unquam"), etc. Deci scrierea scindată a lui Î este doar o prostie latinomană, care are scop exclusiv propagandistic. În nici o altă limbă din lume nu se scrie scindat un sunet pe criteriul provenienţei lui fonetice, şi închipuite pe deasupra, pentru că aşa cum am zis "Î din A" provine mai mult din celelalte vocale decît din A.

Deci demonstraţia cu scrierea în engleză a lui F ca F sau PH (dacă provine din greacă) nu are nici o relevanţă în cazul de faţă, mai ales că F se scrie PH în engleză şi în unele cuvinte ce nu au origine greacă ("nephew, "Murphy", "caliph", "cypher", etc.).



Specialiştii, adică lingviştii, nu sînt de acord cu tine. Poţi să fabulezi în continuare cu etimologia de origine latină a unor nume de persoane sau localităţi rumîneşti, dar nu te va lua nimeni în serios. Nu există nici măcar un singur antroponim (nume de persoană) sau toponim (nume de localitate, apă, formă de relief) care să fie demonstrat că e moştenit din latină. Dacă populaţia ar fi continuat să folosească nume romane după plecarea romanilor în 271, atunci ar fi rămas odată cu trecerea timpului numele latine cel mai folosite în antichitate, care se regăsesc în inscripţiile romane, găsite inclusiv pe teritoriul Rumîniei. Însă aceste nume au murit, rămînînd doar pe pietre, pînă să fie reînviate sub formă de modă onomastică de către latinomani în secolele 18-19. În ce priveşte toponimele de origine latină, ele nu există la noi, dar există în număr mare în Europa de Vest, aşa cum se spune în citatul de mai jos, extras dintr-o lucrare scrisă de lingvişti.

<-----------------------Începutul citatului------------------->
În sec. 18 se introduc pe cale cărturărească [prenume] latine: Octavian, Duiliu, Sever, Remus, Romulus, Tiberiu, Traian, în legătură cu mişcarea latinistă din Transilvania.

Articolul "Prenume" - pag. 456
Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan": Enciclopedia Limbii Române (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2001)
-------------------------------------------------------------

Stratificarea istorică a toponimelor este corelată cu cea a cuvintelor româneşti comune, dar are şi multe aspecte specifice.

Stratul autohton (dacic sau predacic) este reprezentat de cîteva nume de ape mari (Argeş, Buzău, Criş, Mureş, Olt, Someş, Timiş, etc.), de cîteva oiconime (Abrud, Hîrşova) şi probabil de oronimele Carpaţi, Bucegi.

Stratul latin este aproape inexistent, spre deosebire de Romania Occidentală [partea vestică a Imperiului Roman], unde este bine reprezentat. Cauza principală o constituie decăderea civilizaţiei după retragerea armatelor şi a administraţiei romane, urmată de invaziile barbare succesive. Singura urmă pare a fi structura unor toponime ca Rîu de Mori, Cîmpulung, Cărbunarea.

Stratul vechi slav este consistent şi cuprinde nume de aşezări umane şi de ape: Bistriţa, Cernavodă, Dîmboviţa, Ialomiţa, Milcov, Prahova, Putna, Snagov, Suceava, Slatina, Tîrnava, Topliţa, Vodiţa, Zlatna.

Stratul pecenego-cuman este constituit din cîteva hidronime şi oiconime: Bahlui, Bohui, Călmăţui, Covurlui, Vaslui. Ecouri ale acestei influenţe poartă probabil şi numele Comana şi Peceneaga.

Stratul maghiar acoperă aproape exclusiv partea de vest a ţării: Adjud, Aiud, Beiuş, Căptălan, Farcaşa, Firiza, Geoagiu, Hăşmaş, Hidg, Ieud, Mărăjdia, Nădaş, Racoş, Sebeş, Sighet, Trotuş. Există şi toponime aparent maghiare, dar care, fiind formate de la apelative care funcţionează şi în limba română puteau fi create de români: Berc, Borviz, Cherendeu, Chinghiş, Ciurgău, Covaci, Făgădău, Horda, Surduc, Tău, etc.

Stratul german, redus numeric şi restrîns la cîteva zone din vestul României, cuprinde îndeosebi compuse cu formanţii -garten (Bungard, Vingard), -bach (Dîrbav, Ghimbav, Porumbac, Rodbav). Cîteva pesudogermanisme pot fi formate de la apelative regionale de origine germană: Bunguriş, Hoşleaga, Obşineţ, Şnaiţ, Ştric.

Stratul neo-slav apare în zonele limitrofe cu limbile respective: sîrba (Blajovăţ, Bozovici, Domaşnea, Jitnul, Oraviţa, Tisoviţa), bulgara (Cameniţa, Dragov, Griviţa, Lişteava, Plevna, Rahova, Sadova, Studeniţa, Topliţa), ucraineana şi rusa (Bobinof, Balotina, Basău, Berezenca, Cacica, Goloviţa, Holod, Hliboca, Iama, Poleana, Zahorna).

Stratul turcesc este limitat la Dobrogea: Agigea, Altîntepe, Babadag, Caraorman, Carcaliu, Casicea, Cerchezu, Cobadin, Cuiugiuc, Hisarlîc, Mahmudia, Murighiol.

Există toponime de origine românească şi în teritoriile vecine ţării noastre: Bučum, Cipitor (Aţipitor), Durmitor, Funtura (Fîntîna), Kormatura, Maržinea, Čerčel, Bukurovič, Krnul (Cîrnul), Krecul (Creţul), Pasarel, Vacarel.

Articolul "Toponime" - pag. 582
Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan": Enciclopedia Limbii Române (editura Univers Enciclopedic, 2001)
<-----------------------Sfîrşitul citatului------------------->

În plus de asta, tu faci confuzia între numele de origine latină şi cele de origine rumînă. Numele de origine latină sînt cele folosite de romani şi rămase în inscripţii. Numele de origine rumînă sînt nume făcute de rumîni, şi nu se regăsesc în inscripţiile latine. Rumînii nu erau stupizi încît să nu fie în stare să creeze nume ca "Floarea", "Lupu", "Ursu" sau altele asemănătoare. Astfel de nume există la multe popoare (ruşii au "Medved" = "Urs") şi au fost date copiilor pentru ca însuşirile plantelor (frumuseţe, delicateţe) sau animalelor (putere, rezistenţă) să devină caracteristici fizice ale acestora.

Tu scrtii pe aici : Rumînia , rumînil.
De unde vine aceasta radacina : Rum ? Nu cumva de la Roma ? Roma cetetea, roma Imperiul Roman nu ... rrom ,
Sau lata BUUNA rau : Traian . De acord ca nu afce parte din onomastioca mai veche ... Insa e naiba facem cu colindele ? Alea cu d\badita Traian pe un cal cu fraul de aur cu numele Graur? Despre care Traina o fi vorba ? Nu cu,va despre imperatorul despre care Marx scria ca era pe aici (pem la 1850) un soi de semizeu ?!
Bun nu avem toponime romane. Macar ptr ca oastele au disparut iar ruarile mari ... ei binme romanii au prleuat numele . Insa ce ne facem cu biserica?
A dra... scuze cestie. basilica. Peste tot este ecclesia pe o radacina greaca da numa aici este pe radacina latina !!! In :, in franceza église , iitaliana : chiesa ,portugheza  glèisa,  spaniola: Iglesia,  galego (lb Galoiteiei spaniole) igrexa, walona eglijhe, catalona : església, occitana : glèisa, veneta : cesa, latina : Ecclesia (!) , ba si in euskara (limba tarii Eusdkadi zisa Tara a bascilor, unica lkimba europeana "veche" de dinainte de indoeuropeni) Eliza, ba si in turca :Kilise, (astia seciolpe s-au dat adevratii mostenitiori ai Biaantului deci a Imperiului Roiman!!!) . Aragibneza : ilesia. BNumnai in aromana mai este Bisearica!!!!
E drept termenul de "bazilica" este inatlnit si in alte limbi. INSA numai cu sensul de "biserica foarte mare si importanta , mai ceva decat o (amarata) de catedrala" . Si findca mi s epare c a esti nitel (cam prea mult!) filorus asta ar fi lavra.
Ins aromanii folosesc tremenul de biserica in sensul cel mai comun - aedica oroice cladire de cult crestin este biserica (achis si dintr-un lemn!)
Este curios ... Nu se stie data de crestinare .. unii si8 lati8 doresc sa lege crestinarea romanilor de slavi .. insa cum dracu7 se face ca nu avem zverkca sau alkta varionata din asdta insa suntem siungurii care folosim termenul roman (adica latina vorbita in IIMperiul Roman ala adevrratau) de basilica?!  SI nu numai noi romani de la N de Dunare i ci si aromanii ?!?!?!?!!! Asta e mai grozav decta misterele Parisului (Eugene Sue) !!!

Ipotenuza bizonica : crestinarea a avut loc ininate de Constantion cel Mare . Poa' a fost cam "salbateca" (adica la intamplare fara legaturi cu centrele de gandire crestian care erau cam orientale adica elinofone)  A continuat fara aport al Bisericii oficoale (catolice dupa Constantin si zdrobirea arianismului)  in forme "romane" (adica nu latinizanter sub comnyrtol papal ci in frome populare a vorbitorilor uneiu latine nu vulgare ci de-a dreptul "de castru"  a unei populatii care sustinea ca vorbeste "limba romana" c anu prea mai stioa ce e aia latina [cevga cam cum cvred ca se gasesc nsite neispraviti prin Apalsi care cred ca enbgleza ester o lata limba sau poa unii prin Australia drspre care prof Huggins ar zice cu duspret ca viorbesc "australiana" adica o engelza pe langa care vorbirea cockney este elevata si academica)  .
Zic asta fiindca este de prsupus ca in vrermea aia .. era mai rau drecat in cupletu asta :

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/EAYUuspQ6BY?rel=0 - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Atunci care ar fi fots situatia cand nu exista tipar? Ca daca azi se zice ca SUA si Anglia sunt 2 tari despartie de o limba comuna i8 care tari era desoartit  imperiul roman de o .. latina comuna?!
Da cu ziceam coiidata ca noi zicem biserica. Singurii ... Si ne mai zicem si români ...

#1096
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008

View PostDaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:20, said:

Sa-ti arat Palia de la Orastie, unde ai "romaneasca" cu "o" pe la 1500 si ceva? Mai sus am adus in discutie "Carte Romaneasca de invatatura", tot cu "o" de la 1600 si ceva.

Noi am facut ROMÂN din ROMAN, dar asta nu azi, ci acum multe sute de ani, pe masura ce latina vorbita de stramosii nostri se "strica" si devenea romana noastra sub influente limbii slave si a izolarii.
O știu. Erau loviți de atunci de prostia latinomană.
Vorbești prostii într-o veselie: nu am făcut român din roman ci din RUMÎN!!!Posted Image  Iar RUMÎN nu provine din ROMAN!! RUMUN se află pe plăcile dacice de plumb în mai multe locuri și nu se referă la romani!!
Nu s-a stricat nici o latină, că strămoșii nu au vorbit latină.Asta e o închipuire de a vostră fantasmagorică.Voi presupuneți că a vorbit latină populația. Nu există vreo dovadă.Pietrele alea scrise cu nume latinești nu sînt dovezi.
Influența slavă a fost minimă. Nu a influențat lb romînă decît foarte puțin numai la nivel de vocabular.

#1097
lupu2

lupu2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,365
  • Înscris: 01.11.2007

View Postflorincroitoru, on 24 noiembrie 2013 - 20:03, said:



da, așa este. Are vreo legărură asta cu numele romînesc Vulcan?


Evident ca nu.
Cel mai probabil e cum ai zis, nume romanesc inspirat din Vulcu, in genul Ursu-Ursan

#1098
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008

View PostDaDanuca, on 24 noiembrie 2013 - 19:16, said:

[/size][/size]
Poate la Tiraspol, in niciun caz in limba romana pe care o vorbim noi. Posted Image

Tu habar nu ai din limba romînă nici 10% din cuvinte.Vulcu și Vîlcu e un nume purtat numai de romîni, așa că e format în romînește! Numele de localitate Vîlcea vine de la numele de persoană Vîlcu.
Vîlcolaci e un sinonim pt lupi.E spus uneori cu rotacism, vîrcolaci.
Sînt finețuri astea.Nu sînt pt tine.

View Postlupu2, on 24 noiembrie 2013 - 20:18, said:


Evident ca nu.
Cel mai probabil e cum ai zis, nume romanesc inspirat din Vulcu, in genul Ursu-Ursan
mai poți găsi o sumedenie făcute pe acelaș model.Există și Lupan.

Bizonu bate cîmpii într-o veselie. Mai noi  a decoperit Biserica Catolică după moartea lui Constantin cel Mare, mort în sec 4.Săracul, ăsta nu are habar de mai nimic!

Anunturi

Neurochirurgie minim invazivă Neurochirurgie minim invazivă

"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv. Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate