Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Info Coronavirus/Vaccinare vs Fake News

Ciudatenie STB

Screen Mirroring pe TV Philips mo...

Scut metalic sub motor - recomand...
 Se poate vira la stanga in aceast...

Credit pe 5 ani achitat intr un an

Muzee inchise in lunile de concediu

Nu pot sterge foldere,fisiere ?&#...
 La craterul vulcanului Vezuviu

Centru recuperare alcoolism / dep...

Sistem desktop buget 5000 lei

Pensionare la 45 de ani clovn, da...
 Cum se varuieste un perete pe car...

The Feeling - Sewn

Cine e producatorul dispozitivulu...

Mostenire auto
 

Racheta romaneasca "serioasa" lansatoare de sateliti

- - - - -
  • Please log in to reply
175 replies to this topic

#55
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009

View PostADDA_astronautica, on 18 septembrie 2013 - 21:51, said:

Lucrarea din care s-au extras pozele precedente a precedat experimentul. Reprezintă una din șirul de lucrări publicate pe această temă. Cifrea de 8.1 km (nu 7) altitudine maximă provine din simulări și analiza inițială a imaginilor, depășind ca actualitate valorile precedente.

Citez din lucrarea "EXPERIMENT ON BOARD THE NERVA-1 ROCKET" ( http://forum.softped...8#entry13807066 )  in care odata se zice ca racheta RT-759M a atins altitudinea maxima de 7 km, alta data, pe graficul din fig. 4, apare h_max =~ 4.9 km.
"A genuine, preliminary inertial platform was built into the Astrionics laboratory at UPB and flown on board the Drone Rocket RT-759M on June 15, 2010, under the name NERVA-1 space experiment."
Este evident ca articolul a fost scris dupa experimentul din 15 Iunie 2010, nu inainte si de asemenea este clar ca se refera la testul practic din acea zi si nu la simulari.

Daca exista alte articole mai exacte, mai complete despre experimentul din 15 Iunie 2010 m-ar interesa sa le stiu adresele de internet unde se pot consulta.

View Posteugeniusro, on 18 septembrie 2013 - 20:14, said:

Sigur nu, la altitudinea de care spune ca sa ridicat cca 8000m daca atingea 3,8 Km/s se topea instantaneu
Haideti sa nu ne mai dam cu parerea nedocumentat ca derutam lumea.

S-a tras din tun, de la nivelul solului, proiectil cu viteza de 3.6 km/s si nu s-a topit.
"In the Project HARP a U.S. Navy 16 in (410 mm) 100 caliber gun was used to fire a 180 kg (400 lb) slug at 3600 m/s or 12,960 km/h (8,050 mph), reaching an apogee of 180 km (110 mi), hence performing a suborbital spaceflight."
vezi: http://en.wikipedia.org/wiki/Space_gun

Edited by roaca, 18 September 2013 - 23:57.


#56
ADDA_astronautica

ADDA_astronautica

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 20
  • Înscris: 17.09.2013

View Postroaca, on 18 septembrie 2013 - 23:50, said:

Citez din lucrarea "EXPERIMENT ON BOARD THE NERVA-1 ROCKET" ( http://forum.softped...8#entry13807066 )  in care odata se zice ca racheta RT-759M a atins altitudinea maxima de 7 km, alta data, pe graficul din fig. 4, apare h_max =~ 4.9 km.
"A genuine, preliminary inertial platform was built into the Astrionics laboratory at UPB and flown on board the Drone Rocket RT-759M on June 15, 2010, under the name NERVA-1 space experiment."
Este evident ca articolul a fost scris dupa experimentul din 15 Iunie 2010, nu inainte si de asemenea este clar ca se refera la testul practic din acea zi si nu la simulari.

Daca exista alte articole mai exacte, mai complete despre experimentul din 15 Iunie 2010 m-ar interesa sa le stiu adresele de internet unde se pot consulta.

Pentru a ne lămuri, am contacat pe Domnii Profesori, și din precizările echipei care a scris lucrarea: „articolul se referă strict la analizarea rapidă a imaginilor și a interperetării geometrice a imaginilor” - așadar nu cuprinde și nu sunt relevante analize mai exacte ale datelor lansării. Există și alte lucrări. Noi am cedat drepturile de publicare ale tuturor lucrărilor, pentru cea analizată mai sus, către DAAAM, așadar nu putem publica direct respectivele lucrări, dar vom căuta dacă există resurse publice sau dacă au fost publicate gratis pe internet. Personal cunosc o altă lucrare publicată în cadrul International Conference on Mechanical Engineer, Robotics and Aerospace (ICMERA 2010) (978-1-4244-8867-4/10/$26.00 © IEEE) cu titlul First flight experiment with the NERVA-1 inertial platform. Conține informații mai detaliate legate de echipamentele folosite, transmisie, traiectorie. Dacă o găsește cineva puteți pune un link aici. Începem și noi căutările.

LE: aparent lucrarea respectivă costă în jur de $28 pentru a fi accesată.

Separat de acest subiect, am găsit un link pe internet cu câteva informații în plus și o schiță a ADDASAT. http://www.wseas.org....action?id=2489. Firește că înainte de a mă putea consulta cu echipa, având în vedere faptul că apar brevete și informații confidențiale, mă limitez de cele mai multe ori la precizări care deja se găsesc public pe internet undeva.

Edited by ADDA_astronautica, 19 September 2013 - 00:30.


#57
eugeniusro

eugeniusro

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,958
  • Înscris: 21.08.2005
"S-a tras din tun, de la nivelul solului, proiectil cu viteza de 3.6 km/s si nu s-a topit.
"In the Project HARP a U.S. Navy 16 in (410 mm) 100 caliber gun was used to fire a 180 kg (400 lb) slug at 3600 m/s or 12,960 km/h (8,050 mph), reaching an apogee of 180 km (110 mi), hence performing a suborbital spaceflight."
"
Proiectul ala HARP este destul de controversat, plus ca experimentul se intampla in timpul razboiului rece si foarte probabil beneficia de exagerarile de rigoare, oricum este mai plauzibil sa aduci in atmosfera la viteza respectiva (3,6 Km/s) un proiectil solid masiv decat sa obtii aceasi viteza pe o constructie relativ usoara a unei rachete.
Revenind la racheta noastra, din datele oficiale racheta poate atinge cu ambele trepte 25000m, dat fiind ca in experiment a fost folosita doar prima treapta e clar ca performantele au fost mult mai reduse. Oricum testul respectiv trebuia sa indeplineasca doua obiective, sa testeze platforma inertiala si aici sunt mai incerte rezultatele, si sa atraga atentia asupra proiectului intr-un mod spectaculos, obiectivul asta a fost mai bine indeplinit.
Sa nu uitam ca intre timp au cazut cateva guverne si e foarte posibil sa fi cazut si finantarea (asa se intampla cand folosesti fonduri de la buget Posted Image), din cate vad pe site-ul lor, echipa IT sa reprofilat pe jocuri si webdesign din lipsa de fonduri.

Attached Files


Edited by eugeniusro, 19 September 2013 - 06:54.


#58
Tin_Tin

Tin_Tin

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 36
  • Înscris: 16.11.2011
Din acelasi link de mai sus : "The micro-launcher is under current experimental development, with the first flight test of the solid booster and of the guiding inertial platform performed at the NATO flight test range Cape Midia in June 2010 and the second on June 2011, under the NERVA project."
Daca inteleg bine, toate informatiile publicate pana acum se refera la testul din Iunie 2010. Care au fost rezultatele testului din 2011?

Edited by Tin_Tin, 19 September 2013 - 11:40.


#59
ADDA_astronautica

ADDA_astronautica

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 20
  • Înscris: 17.09.2013
Site-ul NERVA necesită reconfigurare și actualizare. Experimentul din 2011 nu s-a mai făcut în principal datorită lipsei de fonduri, dar și altor obstacole birocratice. Acutalizarea informațiilor poate fi făcută doar după câteva ședințe pentru consultarea și punerea în acord asupra detaliilor planurilor pe termen mediu și lung ale ADDA.

@eugeniusro:
”Sa nu uitam ca intre timp au cazut cateva guverne si e foarte posibil sa fi cazut si finantarea (asa se intampla cand folosesti fonduri de la buget), din cate vad pe site-ul lor, echipa IT sa reprofilat pe jocuri si webdesign din lipsa de fonduri.”

Așa cum s-a mențonat mai sus, ADDA își desfășoară în continuare activitățile în cadrul a cel puțin 2 proiecte, unul activ și cu 2 etape finalizate, urmând a treia (unde se muncește intens și vor apărea în timp util și filme cu actualizări), altul câștigat și în stadiu de începere.

Echipa IT nu s-a reprofilat niciodată, a fost întotdeauna pluridisciplinară, cu oameni talentați, tineri, bine pregătiți, care au lucrat atât în cercetare cât și comercial; ea caută, ca de altfel și celelalte echipe de lucru, diverse metode de suplimentare a fondurilor pentru cercetare, având în vedere din nou, caracterul nostru non-profit.

Inițiativele și programele noastre perene și proiectele la care participăm de mulți ani, dar și experiența profesională de decenii în vârful astronauticii ne fac foarte bine pregătiți să facem față inclusiv schimbărilor „de guverne” care în principiu, în orice țară civilizată, nu trebuie să afecteze cercetarea. Am avut mereu evaluări solide la proiectele noastre. Chiar dacă am fost subfinanțați, acest trend a fost general în cercetare în ultimii ani; noi însă ne continuăm munca, și țin să reamintesc faptul că noi răspundem pentru progresul nostru etapizat în mod direct, avem termene și activități care trebuie și sunt îndeplinite conform contractelor semnate cu statul român.

Așadar progresul este mai lent, dar este sigur.

Edited by ADDA_astronautica, 19 September 2013 - 16:09.


#60
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Articolul "First flight experiment with the NERVA-1 inertial platform." (http://www.scientifi...AMM.325-326.990) pare, dupa prima sa pagina care se poate consulta, ingrijit scris si interesant. Daca apare cumva free pe net il voi citi. 28 dolari nu pot da pe el. Cu banii acestia imi iau un accelerometru care se interfateaza cu microcontrolerul pe I2C.

#61
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Sincer vorbind, am aflat mai multe despre proiectul Nerva inainte de aparitia userului "ADDA_astronautica" decit dupa.
Acest Dragos Rugescu are mai mult discurs de politician decit de cercetator.

Exemplu:
"Inițiativele și programele noastre perene și proiectele la care participăm de mulți ani, dar și experiența profesională de decenii în vârful astronauticii ne fac foarte bine pregătiți să facem față inclusiv schimbărilor „de guverne” care în principiu, în orice țară civilizată, nu trebuie să afecteze cercetarea. Am avut mereu evaluări solide la proiectele noastre. Chiar dacă am fost subfinanțați, acest trend a fost general în cercetare în ultimii ani; noi însă ne continuăm munca, și țin să reamintesc faptul că noi răspundem pentru progresul nostru etapizat în mod direct, avem termene și activități care trebuie și sunt îndeplinite conform contractelor semnate cu statul român."

Asta este pura oratorie de parlament.

Este tot mai clar ca nu banii ci oamenii si vointa de a realiza o racheta serioasa lipsesc la ADDA.

Testul acela din 15 Iunie 2010 a fost mai mult de spectatol. Nu se justifica cheltuiala lansarii unui S-75 modificat (RT-759M),  pentru a testa o platforma inertiala.

Cred ca, fara nici o exagerare, proiectul de mai jos:
vezi: https://www.sparkfun.com/news/499
care include un magnetometru - accelerometru - gyroscop, instalate pe un rachetomodel, este superior a ceea ce realizat ADDA.
Fisier cu parametrii de zbor: Mag, Acc, Gyro Attached File  SparkFunRocketDataMagAccGyro.zip   176.09K   3 downloads corespunzator proiectului de la adresa indicata.
Graficul ax, ay, az functie de timp intre secundele 134 si 138 (zborul efectiv)
Attached File  AccRachetaSparkFun.jpg   82.81K   4 downloads
Ca o remarca, se vede cum intra in plafon ay (acc. in lungul axei de simetrie a rachetei) la 2g si cu asta toata informatia despre zborul accelerat, sub impulsul motorului, s-a dus. ay isi revine abia cind racheta incetineste cu sub 2g.

Edited by roaca, 19 September 2013 - 23:04.


#62
ADDA_astronautica

ADDA_astronautica

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 20
  • Înscris: 17.09.2013

View Postroaca, on 19 septembrie 2013 - 22:39, said:

Sincer vorbind, am aflat mai multe despre proiectul Nerva inainte de aparitia userului "ADDA_astronautica" decit dupa.
Acest Dragos Rugescu are mai mult discurs de politician decit de cercetator.

Exemplu:
"Inițiativele și programele noastre perene și proiectele la care participăm de mulți ani, dar și experiența profesională de decenii în vârful astronauticii ne fac foarte bine pregătiți să facem față inclusiv schimbărilor „de guverne” care în principiu, în orice țară civilizată, nu trebuie să afecteze cercetarea. Am avut mereu evaluări solide la proiectele noastre. Chiar dacă am fost subfinanțați, acest trend a fost general în cercetare în ultimii ani; noi însă ne continuăm munca, și țin să reamintesc faptul că noi răspundem pentru progresul nostru etapizat în mod direct, avem termene și activități care trebuie și sunt îndeplinite conform contractelor semnate cu statul român."

Asta este pura oratorie de parlament.

Este tot mai clar ca nu banii ci oamenii si vointa de a realiza o racheta serioasa lipsesc la ADDA.

Testul acela din 15 Iunie 2010 a fost mai mult de spectatol. Nu se justifica cheltuiala lansarii unui S-75 modificat (RT-759M),  pentru a testa o platforma inertiala.

Cred ca, fara nici o exagerare, proiectul de mai jos:
vezi: https://www.sparkfun.com/news/499
care include un magnetometru - accelerometru - gyroscop, instalate pe un rachetomodel, este superior a ceea ce realizat ADDA.
Fisier cu parametrii de zbor: Mag, Acc, Gyro Attachment SparkFunRocketDataMagAccGyro.zip corespunzator proiectului de la adresa indicata.
Graficul ax, ay, az functie de timp intre secundele 134 si 138 (zborul efectiv)
Attachment AccRachetaSparkFun.jpg
Ca o remarca, se vede cum intra in plafon ay (acc. in lungul axei de simetrie a rachetei) la 2g si cu asta toata informatia despre zborul accelerat, sub impulsul motorului, s-a dus. ay isi revine abia cind racheta incetineste cu sub 2g.


0) Să știți că vă înțeleg, nici mie nu îmi place discursul politicianist. Dacă așa vi s-a părut, îmi cer scuze, nu a fost intenția mea. M-a luat valul, sunt și eu mândru că fac parte dintr-un colectiv ca acesta.
1) Eu sunt aici din interesul pe care vi l-ați manifestat pentru noi și pentru a vă prezenta după posibilitățile mele (programul meu va deveni complicat după reînceperea facultății), detalii despre ce facem. Nici nu sunt plătit cumva să apar pe forumuri. Este o activitate pe care o fac din plăcere, dar și în urma unui acord de confidențialitate. Nu pot să divulg orice informație. Dacă dumneavostră considerați că nu v-am informat cu nimic în plus față de ce știați, înseamnă că am eșuat pe undeva în comunicare.
2) S-a mai explicat, rachetele Volkhov sunt din stocul care va fi aruncat/tras pentru a se scăpa de ele. Cheltuiala cu ele este așadar zero.
3) NERVA a fost un prim pas vizibil pentru multă lume, dar nu este primul nostru pas și nu a fost nici ultimul. Din întâmplarea că a fost televizat, a avut impactul mediatic mai mare. Cercetarea și dezvoltarea din compania noastră este mult mai extinsă și mult mai îndelungată, atât pre-NERVA cât și post-NERVA (proiectul finanțat de stat). Spre exemplu, chiar dacă nu a mai fost un zbor în 2011, noi deținem echipamentele care ar fi trebuit lansate.
4) Ca remarci personale: rachetomodele lansam și eu în liceu ca hobby. Dacă în mod serios comparați dezvoltarea unui nou motor (activitatea noastră curentă) și a unei întregi platforme de lansare cu rachetomodelismul, dacă singura finalizare a unui proiect în acest domeniu pentru dumneavoastră trebuie să fie o lansare de rachetă, pentru că vi se pare cea mai spectaculoasă și orice altă finalitate are valoare mai mică, nu este în regulă. Cercetarea fundamentală și practică nu poate aduce peste noapte un lansator orbital la finanțări reduse. Din ce am înțeles, fără dezvoltarea unui nou MRC cu performanțe superioare, s-a anticipat că ar fi prea scump proiectul intern NERVA pentru posibilitățile de finanțare curente din România. Ne adaptăm și mergem înainte. Nu se stă.
5) Acestea fiind spuse, simt nevoia să clarific faptul că ADDA se ocupă preponderent de cercetarea fundamentală, simulări, proiectare avansată, tehnologie de fabricație la nivel mondial, unde avem experiență vastă și suntem lideri incontestabili naționali. Este exact partea care lipsește din multe inițiative experimentale, aici este buba. Machete se pot fabrica ușor, tehnologia de fabricație a motoarelor e „buba” în acest domeniu. Prin intermediul parteneriilor noștri dorim să concretizăm un lanț de dezvoltare complet, împreună cu AEROFINA și ELECTROMECANICA cu care colaborăm deja de ani buni și care se ocupă preponderent de partea de fabricație. Aceste activități nu sunt simple, scurte sau ieftine, oricum le-ați lua. Și dacă se putea face ceva în domeniul acesta „fără cap”, adică exact rolul pe care îl îndeplinim în proiectele pe care le conducem, s-ar fi făcut lansatoare în România până astăzi, posibilități de fabricație au existat și există. Asta trebuie să vă spună ceva.
6) Aveți dreptate, este penurie de oameni bine pregătiți în acest domeniu în România, asta se știe de ani de zile. Noi sperăm să menținem un nucleu strâns de cercetători și colaboratori cu pregătire specială în domeniu, din țară și din străinătate care să genereze cândva o masă critică. Așa e când educația suferă în țară. Nu numai că voința nu lipsește la noi, dar voința nu e suficientă, mai trebuie să fim și bine pregătiți. Poate de aceea nu avem încă o armată de cercetători în spate și suntem mai puțini.

Sper că v-am clarificat câteva dubii prin explicațiile de mai sus. Am impresia că ați dedus eronat că ADDA fabrică practic rachetele în sediu, din entuziasmul meu, că suntem toți tineri, și de la TV că nu avem alte realizări decât un reportaj cu un zbor de încercare și un interviu. Acestea nu sunt realizări, ne puteam lipsi de ele, ce e în spatele lor contează.

Vă invităm să urmăriți progresul etapei 3 a proiectului ORVEAL, către sfârșitul anului. Până atunci nu mai sunt multe alte lămuriri de făcut, iar la acel moment veți vedea seria următoare de rezultate inclusiv, foarte probabil, arderi pe bancul de probă ale noului motor. Am reținut doleanțele și se va filma și publica la noi pe site. Echipele care lucrează în mod direct la proiectul ORVEAL au realizat și ele într-un final că lansările au cel mai mare impact mediatic. Le-am transmis necesitatea comunicării mai bune.

Edited by ADDA_astronautica, 20 September 2013 - 00:49.


#63
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009

View PostADDA_astronautica, on 20 septembrie 2013 - 00:21, said:

2) S-a mai explicat, rachetele Volkhov sunt din stocul care va fi aruncat/tras pentru a se scăpa de ele. Cheltuiala cu ele este așadar zero.
Cheltuiala nu este zero deloc deoarece s-a folosit o racheta RT-759M provenita din modificarea unui Volkhov dar destinata pentru a servi ca tinta realista (imitatoare de avioane cu reactie din cele mai performante) armatei romane. Utilitatea unui asemenea vector este foarte mare si ca urmare are valoare semnificativa. RT-759M modeleaza, prin marime si viteza, un F-16, Mig 29, F-35, etc..

#64
ADDA_astronautica

ADDA_astronautica

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 20
  • Înscris: 17.09.2013
Din informațiile mele, care pot fi inexacte, propulsantul solid din interior are un termen de valabilitate care era în decurs de depășire la momentul discuțiilor (în jur de 20 de ani de la data fabricației) și care a atras echipa ADDA întocmai din acest motiv. Modificați, nemodificați, ar fi expirat oricum. Am reținut că ar fi fost fie trași cât mai mulți în gol pentru a se scăpa de ei, fie aruncați, fie ambele. Permiteți-mi un răgaz de timp pentru a întreba echipa și a mă informa cu exactitate referitor la vectorul țintă și dacă am informațiile corecte.

Edited by ADDA_astronautica, 20 September 2013 - 00:56.


#65
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009

View PostADDA_astronautica, on 20 septembrie 2013 - 00:21, said:

Vă invităm să urmăriți progresul etapei 3 a proiectului ORVEAL, către sfârșitul anului. Până atunci nu mai sunt multe alte lămuriri de făcut, iar la acel moment veți vedea seria următoare de rezultate inclusiv, foarte probabil, arderi pe bancul de probă ale noului motor. Am reținut doleanțele și se va filma și publica la noi pe site. Echipele care lucrează în mod direct la proiectul ORVEAL au realizat și ele într-un final că lansările au cel mai mare impact mediatic. Le-am transmis necesitatea comunicării mai bune.
Asta este esentialul, realizarea unor motoare serioase pentru cele (probabil) 3 trepte ale rachetei spatiale. Trebuie sa vada oamenii la TV ca ADDA este capabila, macar pe bancul de proba, sa testeze niste motoare care sa functioneze mult si la forta de tractiune necesara.
Atentie, nu prezentati pe post motor testat 2 secunde in loc de 50s, cit ar trebui sa mearga, si la o tractiune de 10 ori mai mica decit cea nominala. Asta este spectacol gen ARCA.

ADDA trebuie sa realizeze minim o racheta ca aceasta:
http://en.wikipedia....nguard_(rocket)
ca sa puna un satelit pe orbita.

Este suficient sa consulti pagina de wikipedia a proiectului Vanguard ca sa vezi cite sunt de facut. Date fiind realizarile de pina acum si viteza cu care se avanseaza este practic imposibil ca ADDA sa construiasca asa ceva in viitorii 50 ani.

#66
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009

View PostADDA_astronautica, on 20 septembrie 2013 - 00:21, said:

4) Ca remarci personale: rachetomodele lansam și eu în liceu ca hobby. Dacă în mod serios comparați dezvoltarea unui nou motor (activitatea noastră curentă) și a unei întregi platforme de lansare cu rachetomodelismul....
Testarea pe un rachetomodel (mai mare) a platformei inertiale de masura (accelerometru, gyroscop, etc.), a circuitului acela pe placa de test cu gaurele, ar fi adus informatii foarte valoroase despre modul cum se comporta montajul in conditii de zbor. In exemplul pe care l-am dat mai sus accelerometrul pe Y (in sus) a fost prost setat (ales) si a intrat in saturatie tocmai pe perioada de functionare a motorului. Un asemenea test facut de ADDA pe un rachetomodel ar fi evitat situatia neplacuta a plafonului in care cel mai probabil s-a intrat in experimentul din Iunie 2010.

Testele pe rachetomodel nu sunt folositoare proiectarii de motoare racheta mari dar sunt bune pentru a sti cit de utila si precisa este platforma inertiala electronica la o racheta mare si ce informatii relevante rezulta din datele inregistrate de ea.

Pe traiectoria ascendenta, pina la 1 km altitudine, RT-759M a inregistrat acceleratii de peste 20g. Circuitul acela ADDA pe placa de test are un accelerometru care merge pina la +/-8g. Tot ce a fost peste 8g s-a pierdut, si daca nu ai acceleratia cu exactitate ca functie de timp, a(t) intre t=0 si t=t1 nu poti calcula viteza la t1 si nici distanta parcursa.

Edited by roaca, 20 September 2013 - 02:17.


#67
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,220
  • Înscris: 02.10.2009
Ce au facut aia cu racheta de pionieri e doar distractie, din dorinta de a se afla in treaba dar indica niste lucruri prezente atat la arcasi cat si din pacate, la noua echipa:
1 - ocupatul timpului cu inventarea apei calde
2 - pornirea la drum fara pregatire elementara (scuze pentru termenul dur)
3 - preocuparea pentru rezultate imediate, in dauna celui final.

Explicatii pe scurt:
La 1. Efortul de a cauta componente electronice, stabilirea schemei optime, realizarea, testarea, imbunatatirea, re-testarea si omologarea costa, ca timp si efort material mai mult decat a cumpara de-a gata sisteme specializate si perfectionate. Desigur ca exista o limita in ceea ce se poate cumpara cu usurinta, dar acea limita este deocamdata foarte indepartata. Se poate castiga timp si experienta, inainte de a trece la realizarea unor electronice proprii (daca ar fi nevoie).
La 2. Inainte de lansare ar fi trebuit facuta o simulare pe calculator, ca sunt destule programe, chiar pe gratis, care ar fi indicat de altfel ceea ce orice rachetist ar fi spus fara sa clipeasca: jucaria poate depasi considerabil 10g, asa ca a pune senzori care lucreaza sub aceasta limita inseamana pierdere de vreme. Eu cred ca s-au facut simulari dar nu s-a tinut cont de ele, s-au pus componente proaste sau s-a zis ca merge si asa, lansam si am bifat actiunea....
La 3. ...care ne aduce sursa pentru 10 articole stiintifice care nu au alt scop decat de a justifica efortul si a de a aduce ceva puncte la lucrarea de doctorat. Vezi scandalul cu "Metalurgia International".
As vrea sa ma insel si sa daramati cu usurinta cele spuse mai sus, prin fapte. Nu maine si nu poimaine, dar sa stiti ca evolutia unui proiect se poate aprecia destul de bine inca de la primii pasi. Nu repetati ceea ce a facut echipa cealalta.

#68
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Platforma inertiala, a rachetomodelului (https://www.sparkfun.com/news/499), cu 9 grade de libertate si care cintareste 5.26 grame cu datalogger si baterie cu tot nu este apa de ploaie nici pe departe. As putea spune ca este superioara celei facute de ADDA care ce este drept are in plus modul de transmitere radio a datelor.

Accelerometrul ADXL345 de pe stickul inertial (cel cu senzorii de mag., acc. si gyro, vezi: https://www.sparkfun.../products/10724) merge pina la +/-16g. De ce s-au limitat cu inregistrarea la +/-2g nu este foarte clar. Poate au facut o setare gresita, poate au vrut sa faca economie de memorie in datalogger (vezi: https://www.sparkfun.com/products/9530), neasteptindu-se la acceleratii prea mari, sau din alt motiv tehnic. Vad ca acc. nu depaseste 512=2^9 ca numar nescalat.
Trebuie tinut cont ca proiectantul stickului inertial este electronist de meserie si lucra la Sparkfun ca designer placi. Nu era un specialist in rachete.

#69
ADDA_astronautica

ADDA_astronautica

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 20
  • Înscris: 17.09.2013
Aici lucrează și Profesori Universitari cu vastă experiență. Dumneavoastră scoateți în evidență o eroare pe care nici eu, ca tânăr student la 22 de ani, nu aș face-o dacă nu aș ști nimic despre mișcare.

Eu am specificat de mai multe ori în decursul discuției faptul că montajul din poză este experimental, montajul final din racheta (care apare și el în poze dar în carcasa de aluminiu) este un PCB care a fost făcut special pentru condițiile din rachetă în timpul zborului și care nu a intrat niciodată în saturație. Am lista componentelor în față, nu am voie să o public deoarece sunt informații confidențiale, dar senzorii finali au o tolență de accelerație cu mult peste orice a fost în timpul zborului, cel puțin pe axa longitudinală. Ca să vă dau o cifră folosită și înainte, și în timpul, și după experiment, noi folosim un coeficient de siguranță foarte mare. Adică valorile de rezistență/grosime/toleranță ale diverselor materiale și componente sunt înmulțite cu 3, cum se obișnuiește în domeniu. Tot ce pot să spun este că, spre exemplu, unul din acceleratoarele din fața mea de pe lista de achiziții are un coeficient de siguranță de mai mult de 3 față de cea mai mare accelerație vehiculată aici, și de aproape nouă ori mai mare decât pragul de accelerație pe care l-ați considerat de mai multe ori în decursul discuției de mai sus. Acest accelerometru are și variante de +/- sute de g și are sub jumătate de centimetru latura și a fost folosit pe placa finală.

Îmi dau seama că cea mai mare greșeală făcută la acel moment a fost să nu fie fotografiată noua placă și a rămas doar montajul experimental în prim plan. Asta lasă loc de speculații. Nu vom mai repeta greșeala aceasta.

Vă apreciez îngrijorarea dar este nefondată. Aici nu lucrează studenți fără îndrumători și în niciun caz nu s-ar face astfel de greșeli grosolane. Iar dacă etapele nu ar fi fost parcurse corect, nu am fi primit finanțare. Noi nu primim bani la fiecare etapă decât după raporturi detaliate și proceduri corecte, evaluate individual.

Ce ați identificat mai sus cu exemplul de rachetomodel este corect. Toată lumea poate construi rachetomodele, chiar dacă nu se pricep prea bine, dar doar cineva cu o bază solidă poate să o facă corect de la cap la coadă, de la teorie, la proiectare, la construcție.

Spre exemplu, toată lumea a văzut cum arată ajutajele unei rachete. Fără să cunoască decât în principiu ce face, un nespecialist poate pur și simplu trânti un ajutaj care i se pare lui ca se comportă mai bine și cu o vagă acoperire teoretică, însă vârful în materie îl reprezintă utilizarea celor mai noi teorii aerodinamice pentru forma ajutajului, care să fie validată astfel nu numai ochiometric; asta e diferența dintre un specialist și un nespecialist. Toate procedurile noastre de proiectare sunt riguroase cum nu prea se obișnuiește în țară așa că vă înțeleg îngrijorarea, dar din nou, este nefondată.

Edited by ADDA_astronautica, 20 September 2013 - 10:04.


#70
Tin_Tin

Tin_Tin

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 36
  • Înscris: 16.11.2011

View PostADDA_astronautica, on 20 septembrie 2013 - 00:21, said:

.
3) NERVA a fost un prim pas vizibil pentru multă lume, dar nu este primul nostru pas și nu a fost nici ultimul. Din întâmplarea că a fost televizat, a avut impactul mediatic mai mare. Cercetarea și dezvoltarea din compania noastră este mult mai extinsă și mult mai îndelungată, atât pre-NERVA cât și post-NERVA (proiectul finanțat de stat). Spre exemplu, chiar dacă nu a mai fost un zbor în 2011, noi deținem echipamentele care ar fi trebuit lansate.

Care erau obiectivele pentru lansarea programata in 2011 si care erau diferentele fata de echipamentele folosite in 2010?

#71
picpro52

picpro52

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 534
  • Înscris: 01.11.2004
Dragos, te-ai bagat in gura lupului!
Cum cei de la ARCA tac malc, colegii de pe forum (dintre care unii avizati in domeniu,sa stii) abia asteapta sa te pape(la figurat, bineinteles). Me included!
Toata stima ca iti asumi responsabilitatea de purtator de cuvant. E un act de curaj.
Numai ca ar fi bine sa ai grija ce scrii, altfel veti fi bagati in aceeasi oala cu arcasii. Daca nu stapanesti termenii, mai bine ii eviti.
De exemplu: "noi folosim un coeficient de siguranță foarte mare. Adică valorile de rezistență/grosime/toleranță ale diverselor materiale și componente sunt înmulțite cu 3, cum se obișnuiește în domeniu.Tot ce pot să spun este că, spre exemplu, unul din acceleratoarele din fața mea de pe lista de achiziții are un coeficient de siguranță de mai mult de 3 față de cea mai mare accelerație vehiculată aici, și de aproape nouă ori mai mare decât pragul de accelerație pe care l-ați considerat de mai multe ori în decursul discuției de mai sus". Coeficient de siguranta insamna altceva. In plus, nu-l confunda cu domeniul de masura (range) al unui senzor.
Si de ce nu poti sa dai relatii despre componente? Nu sunt cumparate de la un producator specializat? Daca ar fi facute de voi, as intelege. Aceasta secretomanie de tip Coreea de Nord induce suspiciuni asupra proiectului.
Ai zis ca nu vrei sa dai impresia de discurs "politicianist".
Atunci da-mi 2-3 exemple de "experiența profesională de decenii în vârful astronauticii".  De 33 de ani lucrez in domeniu si m-as simti si eu (in sfarsit) mandru.
Aici suntem pe un topic de stiinta, asa ca discutia trebuie sa aiba mai mult continut tehnic si cat mai putina "gargara". Cu cat dai mai multe amanunte tehnice, cu atat veti fi mai credibili. Altfel, eticheta ARCA va va fi lipita imediat.
Pana la urma eu nu sunt lamurit despre:
1. Care este organizatia care se ocupa de proiect(e) si de ce tip este. Parca am citit pe undeva un SRL?
2. Ce urmareste acest proiect? Ca sa lanseze un satelit romanesc in spatiu, fie el si nano, pico sau micro.... nu cred ca e eficient decat din punct de vedere didactic.
3. Care sunt sursele de finantare?

Acum, pentru colegii softpedisti:
Sa punem semnul egal intre ADDA si ARCA nu-i corect.
Macar pentru motivul ca oamenii care se ocupa de proiect(e) sunt de specialitate. Si vorbesc de Dl. Dan Rugescu pe care-l stiu din facultate (era asistent cand eram eu student ). Parca nu s-a mentionat pe aici ca este profesor la sectia de "Rachete" (sau cum s-o numi acum) a facultatii Inginerie Aerospatiala si a pastorit acest domeniu de cand s-a infiintat aceasta sectie, prin anii 1973-1976, nu mai stiu exact. Cred ca este unul dintre putinii specialisti in domeniu din Romania.
Este om serios, competent si curajos. Asta nu inseamna ca nu poate fi atras in capcane comercialo-mediatice, dar sa speram ca nu.
Parca e altceva decat Dl. Dumitru de la ARCA, nu?
Sa asteptam pasii urmatori.

Edited by picpro52, 20 September 2013 - 19:11.


#72
eugeniusro

eugeniusro

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,958
  • Înscris: 21.08.2005
Ei nu mai dati cu pietre, lucrurile pot sa mearga prost si la fime mari, uite aici o secventa de la cursul prof Malan care prezinta o problema soft de la rachetele patriot.
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/vdIJ0bZGbD8?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Anunturi

Bun venit pe Forumul Softpedia!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate