Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Info Coronavirus/Vaccinare vs Fake News

Problema pornire

Inlocuire "pornire cu cheie&#...

Peleti amestecati cu boabe porumb...
 Reparatie acoperis din sindrila b...

Multifunctional color 1000 RON max

Nu merge sunetul pe cablu

Am și eu un porcușor ca...
 Black Friday Pro pentru echipamen...

Amplificatoare IPRS Baneasa (cod ...

Montare Jante noi si problema de ...

Rabla pentru becuri.
 Permis suspendat 3 luni

Calculatorul nu mai afiseaza

Recomandare piersic

Sfat instalare termosemineu lemne
 

Racheta romaneasca "serioasa" lansatoare de sateliti

- - - - -
  • Please log in to reply
175 replies to this topic

#37
eugeniusro

eugeniusro

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,958
  • Înscris: 21.08.2005

View PostRosebud09, on 17 septembrie 2013 - 04:46, said:

Depaseste considerabil, de cca. 2 ori. Pentru viitoare platfiorma se va pleca de la 20g. Trebuie tinut cont nu numai de acceleratia de zbor dar si de acceleratiile instantanee date de vibratiile si oscilatiile rachetei
http://www.tehnomil....re-de-sateliti/
Spui ca nu ai legatura cu proiectul dar vad ca esti la curent cu intentiile viitoare :), pe link-ul dat de tine vad un ajutaj aerospike, cred ca stiti ca ajutajul nu va functiona in vid, efectul Coanda nu functioneaza in vid.
In fine in video prezentat se spune ceva de 800 000 E fonduri alocate pentru proiect, deci inteleg ca bani sunt, in conditiile astea nu vad de ce nu se folosesc echipamente profesionale pentru experimente si nu jucarii, ceva ma face sa cred ca platforma aia era achizitionata din banii de buzunar ai studentilor :) iar fondurile alea mari sunt povesti si promisiuni.

#38
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Apropo de fonduri si cine le ia:
Studentul blond avind aspect neserios pentru un cercetator in devenire, cu barbuta si cercel in ureche, care se ocupa de telemetrie (a se vedea clipul video) se numeste Dragos Ronald Rugescu si este probabil fiul coordonatorului proiectului Nerva, profesorul Radu Rugescu. Numele celor doi apar la sfirsitul filmului de pe youtube.

Edited by roaca, 17 September 2013 - 07:40.


#39
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,420
  • Înscris: 02.10.2009
Cu ajutajul ala mai incet, e mai degraba o dorinta. Daca era asa grozav, nu treceau 30 ani fara vreo implementare pe un motor serios, desi au fost multe testari cu rezultate bune.  Poate mai trebuie studiat. Nu inseamna ca nu functioneaza in vid, nici ca se bazeaza doar pe efectul Coanda, doar ca e mai eficient la altitudini mici (realizeaza acea destindere optima, jetul iesind intotdeauna la presiunea ambianta, nu mai ai termenul acela Pa-P care devine zero si poti avea o rata de expansiune si de 200:1 adica 5-6% eficienta in plus). Problemele de racire sunt foarte importante, ca nu e loc de cine stie ce instalatii in “conul” ala iar o foarte mica asimetrie a arderii, sa zicem ca un injector nu este perfect sau asimetrie a blocului de comb. solid dau batai de cap aproape insurmontabile.
Nu cred ca e loc acum de asa ceva, ca se intra pe spirala ARCA. (daca n-au intrat déjà, ca parca asa e obiceiul locului; am citit nu demult un articol despre un experiment facut la lansarea aceea  care m-a dat pe spate prin modul de tratare si inutilitate).
Cred ca au un plan mai serios, nu doar de a ajunge in spatiu ca sa arate altora ce smecheri sunt. Pentru aia e suficienta si a 20-parte din banii aceia.

#40
eugeniusro

eugeniusro

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,958
  • Înscris: 21.08.2005
Eu stiam ca pentru propulsia motorului racheta este necesara o viteza cat mai mare la iesirea gazelor din camera de ardere pentru a maximiza impulsul, daca gazele isi modifica curgerea ulterior pe suprafete exterioare nu are efect sau poate avea chiar un efect negativ cauzat efectul de absortie creat de curgerea gazelor pe langa con.
Si problema de racire este clara dar sa presupunem ca durata de ardere scurta combinata cu folosirea unui con de titan ar rezolva problema.
Daca folosirea acelui con ajuta cu ceva as fi vazut ca se aplica deja la rachete mici militare, eu as dezvolta in alta directie folosirea conului, as face prin el canale pe 4 directii care sa corespunda cu orificii sectoriale pe cate un sfert din suprafata, iar in acele canale as baga gaz sub presiune in proportii bine controlate prin valve electrice si as controla astfel curgerea pe el cauzand desprinderea controlata a jetului de reactie pe directia dorita, in felul acesta as obtine un cuplu de schimbare a directiei mult mai simplu decat sistemul cu voleti introdusi in jetul reactiv.
O racheta antiaeriana cu control pe directie folosind jetul de gaze poate fi capabila de o manevrabilitate mult mai buna Posted Image decat cele cu control pe ampenaj.

Attached Files


Edited by eugeniusro, 17 September 2013 - 17:58.


#41
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,420
  • Înscris: 02.10.2009

View Posteugeniusro, on 17 septembrie 2013 - 17:57, said:

1.  eu as dezvolta in alta directie folosirea conului, as face prin el canale pe 4 directii care sa corespunda cu orificii sectoriale pe cate un sfert din suprafata, iar in acele canale as baga gaz sub presiune in proportii bine controlate prin valve electrice si as controla astfel curgerea pe el cauzand desprinderea controlata a jetului de reactie pe directia dorita, in felul acesta as obtine un cuplu de schimbare a directiei mult mai simplu decat sistemul cu voleti introdusi in jetul reactiv.
2. O racheta antiaeriana cu control pe directie folosind jetul de gaze poate fi capabila de o manevrabilitate mult mai buna Posted Image decat cele cu control pe ampenaj.

1. Sigur ca da, asa ceva s-a exerimentat si folosit, destul de limitat pana acum, dar nu am cunostinta de aplicatie in cazul acestui tip de ajutaj, care e foarte sensibil. Nu e vorba numai de a baga simplu gaz sub presiune dar chiar injectie de combustibil in jetul inca bogat in oxigen sau injectie de fluide care se descompun rapid in acele conditii.
Poate fara sa vrei te-ai apropiat destul de mult de una din caile prevazute deja a fi implementate pe rachetele romanesti... :D

2. Nu m-as aventura sa sustin asta, depinde de specifcul rachetei. La altitudini mari eficienta aripilor scade (si asta e relativ pentru ca de obicei acolo viteza e mult mai mare) si a umbla la jet poate ajuta semnificativ.

#42
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Motorul acela aerospike este asa un plan. Nu cred ca se incearca la modul serios constructia sa.

Motorul aerospike are avantajul (cel putin teoretic) de a tine jetul de gaze indreptat in jos indiferent de presiunea atmosferica, pe cind la motorul normal gazele diverg odata cu scaderea presiunii mediului ambiant ajungindu-se ca o parte semnificativa a acestora sa fie proiectata oblic fata de axa de simetrie a rachetei.

A se vedea explicatiile:
http://en.wikipedia....erospike_engine

#43
ADDA_astronautica

ADDA_astronautica

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 20
  • Înscris: 17.09.2013
Bună seara,

Mă numesc Dragoș-Ronald Rugescu, eu sunt "cercetătorul neserios cu barbă" din poză, sunt administratorul paginilor și sistemelor de calcul ADDA dar mă ocup și de multe altele în cadrul companiei.

O primă clarificare pe care doresc să o fac este acea că site-ul nostru momentan nu functionează datorită unui ISP neserios. Posibil și el cu barbă Posted Image. Vom remedia în cel mai scurt timp problema, probabil relocând tot site-ul la o găzduire externă până remediem problema.

Realizez că lipsa de informații este cea care genrează aproape întotdeauna dezbateri aprinse și uneori reacții atât pro cât și contra. Spiritul combativ românesc se manifestă în nenumărate feluri și este adevărat că după atâtea dezamăgiri ale tranziției și post-tranziției, în toate domeniile, instinctul principal este critica, și foarte bine că este așa. În gândirea științifică, unul din cel mai de preț mecanisme este cel al scepticismului. Critica constructivă, dialogul.

Așadar, în măsura în care vă pot răspunde la întrebări, fiind interfața dintre dumneavoastră și echipa de lucru din cadrul proiectelor NERVA și ORVEAL, voi face acest lucru.

Un lucru care țin să îl subliniez este acela că sunt încă student, la Automatică și Calculatoare, și deși sunt pasionat de fizică, chimie și alte științe ale naturii, nu dețin experiența Domnilor Profesori universitari care lucrează în mod direct cu teoria și practica aerospațială, așadar luați precizările mele în lumina celor spuse mai sus, excepție făcând situațile în care citez direct pe cei în măsură să ofere acele informații din cadrul firmei.

Alt lucru care trebuie spus este acela că societatea noastră este non-profit, cu profil de organizație de cercetare, nu întreprindem activități comerciale și deocamdată nu avem vreun sponsor sau vreun motiv să ne facem reclamă. Forma de SRL este pur conjuncturală, nu am găsit nici un mecanism legislativ să ne organizăm altfel. Lucrăm strict din pasiune, experiență, încăpățânare și, ca și mulți dintre dumneavostră în mod sigur, în ciuda mediului ostil cercetării din țara noastră, dar fără rabat de la calitatea actului de cercetare.

În mod cert, nimeni și nici o activitate nu este perfectă, dar ea trebuie să corespundă unor anumite standarde de calitate. Având în vedere faptul că ne axăm pe actul de cercetare propriu-zisă și nu facem poze multe încă și nu publicăm știri zilnice, cu alte cuvinte, nu avem un PR puternic, este foarte posibil ca mutle informații să nu existe încă pe pagina noastra. Spre exemplu, din câte îmi amintesc, montajul din poză de care s-a discutat a fost un montaj de probă.

Vă mulțumesc pentru atenție și sper să putem conversa constructiv, non-combativ (eventual fără ironii gratuite ad-hominem), în direcția pe care o dorim toți de altfel: direcția către spațiu, cu pași mici, dar siguri.

Cu stimă,

Dragoș-Ronald Rugescu
Administrator ADDA

Edited by ADDA_astronautica, 17 September 2013 - 22:32.


#44
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Imi cer scuze pentru caracterizarea de mai sus insa poate ca a fost utila. Daca nu o faceam posibil nu l-am fi avut niciodata printre noi pe Dragoș-Ronald Rugescu, un tinar care orice s-ar zice stie mult mai multe lucruri despre proiectele Nerva si Orveal decit ceilalti useri de pe Softpedia si in consecinta poate aduce lamuriri mult mai valoroase despre tema lansatorului orbital romanesc decit incercam noi sa obtinem discutind si speculind pornind de la informatii disparate gasite pe internet.

#45
Rosebud09

Rosebud09

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,420
  • Înscris: 02.10.2009

View PostADDA_astronautica, on 17 septembrie 2013 - 22:28, said:

Vă mulțumesc pentru atenție și sper să putem conversa constructiv, non-combativ (eventual fără ironii gratuite ad-hominem), în direcția pe care o dorim toți de altfel: direcția către spațiu, cu pași mici, dar siguri.

Cu stimă,

Dragoș-Ronald Rugescu
Administrator ADDA

Posted Image

#46
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Citeva intrebari adresate administratorului ADDA:

1) O prima intrebare ar fi daca mai exista o alta realizare practica notabila a celor de la ADDA dupa lansarea rachetei RT-759M care apare in imaginile video postate la inceputul topicului.

2) La ce distanta de antenele de receptie a ajuns vectorul RT-759M in momentul cind a cazut in apa si care a fost altitudinea sa maxima atinsa?
3) Au fost ferestre de timp pe care datele receptionate s-au pierdut din cauza problemelor de transmisie?
4) Au fost intervale temporale la care accelerometrul (sau unitatea IMU) de la bord a intrat in saturatie (plafon) datorita faptului ca racheta se deplasa cu o acceleratie superioara a ceea ce putea masura accelerometrul.
5) Care a fost viteza de transmitere a datelor: 1200, 9600, 19200 bps, etc..?
6) La ce altitudine (sau distanta) semnalul video s-a deteriorat dincolo de gradul la care imaginile transmise mai pot fi de vreun folos?

7) Cind putem spera la o racheta ADDA neorbitala care sa se ridice la 100 km.
8) Mai exista, la nivel mondial, vreun grup care a lansat sau macar este in proces avansat de fabricare a unei rachete spatiale provenita din modificarea unui vector antiaerian ca S-75 sau RT-759M.
9) S-au efectuat teste de catre ADDA cu vreun motor racheta pe baza de combustibil lichid, luat de la armata sau alta sursa accesibila, care prin modificari macar sa promita ca va putea functiona suficient de mult si la o tractiune corespunzatoare incit sa plaseze un satelit mic pe o orbita joasa?

Edited by roaca, 17 September 2013 - 23:37.


#47
KR_MAN

KR_MAN

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,463
  • Înscris: 04.03.2013
10) ati intalnit viata extraterestra?

#48
eugeniusro

eugeniusro

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,958
  • Înscris: 21.08.2005
Buna Dragos

Eu am mai multe dubii legate de proiectul vostru, prima este aceea ca ati avut legatura radio pe telemetrie folosind aparatura prezentata, al doilea dubiu este ca dispuneti de acel buget de 800 000 E asa cum sa spus pe prezentarea video.
Un motiv ar fi si ca pare un proiect destul de fantezist pentru posibilitatile romanesti si ma indoiesc ca baga cineva mana in buzunar pentru o finantare consistenta a proiectului daca nu sunt sanse reale de finalizare, oricum si suma propusa este prea mica pentru a face o racheta care sa poata ajunge in spatiu.
Sunt convins ca la experimentul cu racheta cheltuielile de protocol au fost mai mari decat pretul echipamentului testat pe racheta :)
Poate daca sparge-ti proiectul in mai multe etape cu finalitate distincta o sa obtine-ti sponsorizare si inaintati mult mai bine cu proiectul, de pilda daca testati sistemul de telemetrie pe o drona, o drona isi poate gasi aplicabilitate atat in zona civila cat si in zona militara, si ca sa faci AI-ul dronei ca sa ii spui sa se deplaseze de pe coordonata X pe coordonata Z autonom este destul de complicat, dar daca realizezi acest pilot automat, il poti folosii ulterior si pentru ghidajul rachetei.

#49
ADDA_astronautica

ADDA_astronautica

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 20
  • Înscris: 17.09.2013

View Postroaca, on 17 septembrie 2013 - 23:32, said:

Citeva intrebari adresate administratorului ADDA:

1) O prima intrebare ar fi daca mai exista o alta realizare practica notabila a celor de la ADDA dupa lansarea rachetei RT-759M care apare in imaginile video postate la inceputul topicului.

2) La ce distanta de antenele de receptie a ajuns vectorul RT-759M in momentul cind a cazut in apa si care a fost altitudinea sa maxima atinsa?
3) Au fost ferestre de timp pe care datele receptionate s-au pierdut din cauza problemelor de transmisie?
4) Au fost intervale temporale la care accelerometrul (sau unitatea IMU) de la bord a intrat in saturatie (plafon) datorita faptului ca racheta se deplasa cu o acceleratie superioara a ceea ce putea masura accelerometrul.
5) Care a fost viteza de transmitere a datelor: 1200, 9600, 19200 bps, etc..?
6) La ce altitudine (sau distanta) semnalul video s-a deteriorat dincolo de gradul la care imaginile transmise mai pot fi de vreun folos?

7) Cind putem spera la o racheta ADDA neorbitala care sa se ridice la 100 km.
8) Mai exista, la nivel mondial, vreun grup care a lansat sau macar este in proces avansat de fabricare a unei rachete spatiale provenita din modificarea unui vector antiaerian ca S-75 sau RT-759M.
9) S-au efectuat teste de catre ADDA cu vreun motor racheta pe baza de combustibil lichid, luat de la armata sau alta sursa accesibila, care prin modificari macar sa promita ca va putea functiona suficient de mult si la o tractiune corespunzatoare incit sa plaseze un satelit mic pe o orbita joasa?


Bună ziua,

Cu precizările importante că răspunsurile de mai jos vine din partea mea (studentul care a ținut în mână antena de recepție identificată într-una din pozele de mai sus) și că ele vor fi clarificate dacă este cazul la discuția cu echipa care s-a ocupat de montajul platformei inerțiale și de echipamentele de emisie de pe racheta țintă (au existat antene de emisie, ex: https://plus.google....575802520722605) și cele de recepție:

1. Pentru răspunsul la întrebarea nr. 1, chiar în momentul acesta mă ocup de o nouă găzduire pentru site-ul nostru www.addastronautica.ro, unde vor fi informații mai detaliate despre toată activitatea noastră. Fiți sigur că multe răspunsuri, deși în mod sigur nu toate, își vor găsi noul cămin acolo.
2 și 3 și 6. Fiind persoana responsabilă cu orientarea antenei mici de recepție, ținând cont de calculele preliminare referitoare la traiectoria rachetei și duratei zborului, de anticiparea mișcării acesteia după momentul de vizibilitate zero cu ochiul liber și având feedback datele primite pe ecranul laptopului, ultima transmisie văzută pe monitor a fost în jurul secundelor 59-60. De reținut că racheta țintă a avut imprimată, conform lucrării de mai sus din thread, o mișcare de rotație în jurul propriei axe estimată la 0,2 Hz, ceea ce a dus la momente de pierdere a transmisiunii pe parcurs, cel mai probabil datorită corpului rachetei care masca antenele de emisie. Conform lucrării de mai sus, se pot vedea imagini destul de clare transmise chiar și după secunda 39, în timp ce accelerometrul a transmis pe toată durata zborului. Datele "raw" ale accelerometrului și imaginile recepționate sunt stocate și analizate, având bineînțeles mult „zgomot” către final. Am dedus din ce cunosc și din discuțiile informale că transmisia foarte bună pe distanțe atât de mari a avut mai mulți factori, de la vremea foarte bună, la atenția echipei de recepție.
În funcție de interesul dumneavoastră și de prioritățile din zilele acestea, voi avea o discuție cu celelalte echipe din cadrul ADDA pentru a vedea care sunt metodele cele mai bune pentru a atașa întregul film al zborului de la bord dar și datele accelerometrului.
4. Nu au fost intervale temporale la care accelerometrul să fii intrat în saturație. Din câte știu, s-au făcut calcule precise înainte de achiziționarea oricărui echipament astfel încât situațiile acestea să fie evitate.
5. Am intrat în legătură cu echipa care s-a ocupat de montajele electronice și transmisie și aștept un răspuns de la Domnii Profesori.
7. În orizontul de timp permis atât de finanțare, vom continua ca și până acum, cu pași mici dar siguri. Nu vă pot da pe moment un termen, dar voi fi disponibil în continuare pentru lămuri.
8. Nu vă pot da răspuns din partea tuturor membrilor ADDA în momentul acesta, dar din câte cunosc eu personal, nu.
9. Primul test cu un MRL a fost făcut de către ADDA în anii '60 înainte de a fi oprit de Armată. Un istoric prolix veți găsi pe site-ul nostru.

View Posteugeniusro, on 18 septembrie 2013 - 10:11, said:

Buna Dragos

Eu am mai multe dubii legate de proiectul vostru, prima este aceea ca ati avut legatura radio pe telemetrie folosind aparatura prezentata, al doilea dubiu este ca dispuneti de acel buget de 800 000 E asa cum sa spus pe prezentarea video.
Un motiv ar fi si ca pare un proiect destul de fantezist pentru posibilitatile romanesti si ma indoiesc ca baga cineva mana in buzunar pentru o finantare consistenta a proiectului daca nu sunt sanse reale de finalizare, oricum si suma propusa este prea mica pentru a face o racheta care sa poata ajunge in spatiu.
Sunt convins ca la experimentul cu racheta cheltuielile de protocol au fost mai mari decat pretul echipamentului testat pe racheta Posted Image
Poate daca sparge-ti proiectul in mai multe etape cu finalitate distincta o sa obtine-ti sponsorizare si inaintati mult mai bine cu proiectul, de pilda daca testati sistemul de telemetrie pe o drona, o drona isi poate gasi aplicabilitate atat in zona civila cat si in zona militara, si ca sa faci AI-ul dronei ca sa ii spui sa se deplaseze de pe coordonata X pe coordonata Z autonom este destul de complicat, dar daca realizezi acest pilot automat, il poti folosii ulterior si pentru ghidajul rachetei.

Aveți dubii absolut raționale. Când scap de problema spinoasă a website-ului, veți avea mai multe răspunsuri disponibile atât pe www.addastronautica.ro, www.nervaorbital.ro, cât și pe www.addastronautica.ro/orveal.

Pe scurt, referitor la sugestia dumneavoastră, cum ați intuit foarte bine, proiectul NERVA (intern al ADDA) a fost într-adevăr spart în mai multe etape, prima dintre acestea fiind proiectul NERVA cunoscut de dumneavoastră, al doilea fiind proiectul ORVEAL în desfășurare (în parteneriat cu AEROFINA SA și ELECTROMECANICA SA), urmând precizări și despre al treilea, câștigat prin competiție națională anul acesta.

Altă precizare care va avea clarificări pe site este ca la ADDA s-a investit și se investește și  în infrastructură (standuri de probă, camere de comandă, laboratoare) unele în construcție, altele achiziționate deja și în re-amenajare, dar și în crearea unui lanț de producție cât mai românesc pentru a reduce importurile. Spre exemplu, se dorește revigorarea producției de combustibili omogeni românești care aveau mare căutare în trecut. Explicațiile acestea vor fi substanțiate în timp. Cum noi nu ne-am făcut reclamă, aceste lucruri nu se prea cunosc.

Există de asemena un interviu pe TVR Info al Domnului Prof. Dr. Ing. Dragoș-Radu-Dan Rugescu, conducătorul de proiect, unde dezbate un posibil cost estimat cap-coadă al construcției lansatorului, inclusiv infrastructura necesară și reconversia totală a Volkhov-ului. Interviul este mai vechi, dar îl găsiți aici.

Edited by ADDA_astronautica, 18 September 2013 - 15:44.


#50
ADDA_astronautica

ADDA_astronautica

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 20
  • Înscris: 17.09.2013
Revin cu mesajul că site-ul nostru este în picioare după îndelungi strădanii. Nu am putut edita post-ul precedent, aparent a trecut prea mult timp.

Edited by ADDA_astronautica, 18 September 2013 - 17:46.


#51
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Citez din pagina: http://www.addastron...ro/orveal/#team
"Motorul cu combustibil solid (MRS) sursă pentru versiunea 0 a primei trepte a vehiculului suborbital NERVA a fost testat prima oară la data de 15 iunie 2010 (Fig) la Capu Midia, traiectoria ascensională fiind monitorizată cu succes. ...
Cu toate acestea, pentru a ajunge de la viteza suborbitală de aproximativ 3.800 m/s la altitudine orbitală până la prima viteză cosmică de 7.382m/s la aceeași altitudine, se propune o noua treaptă a treia dotată cu un motor superior de tip MRC."


Intrebare:
A ajuns racheta RT-759M la viteza de 3.8 km/s?

#52
roaca

roaca

    Member

  • Grup: Banned
  • Posts: 787
  • Înscris: 15.08.2009
Am citit mai cu atentie articolul urmator despre zborul rachetei RT-759M,
vezi: "EXPERIMENT ON BOARD THE NERVA-1 ROCKET" http://forum.softped...8#entry13807066
La un moment dat se spune, citez: "The nominal flight trajectory of the experiment extentded up to a maximal altitude of 7 km and with a total range of 18 km, into a launching vertical plane positioned at 112º geographycal azimuth over the Black Sea."
Cu toate astea pe graficul din Figura 4, apartinind aceluiasi articol, la secunda 29.4 se atinge altitudinea maxima de 4.9 km nu 7 km.

Edited by roaca, 18 September 2013 - 20:14.


#53
eugeniusro

eugeniusro

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,958
  • Înscris: 21.08.2005
Sigur nu, la altitudinea de care spune ca sa ridicat cca 8000m daca atingea 3,8 Km/s se topea instantaneu, oricum a avut doar prima treapta functionala, nici daca era si a doua treapta functionala nu atingea viteza respectiva.
E interesant interviul de la TVR dat de profesorul Rugescu, el confirma ca au fost doua link-uri radio, pentru date si pentru camera asa cum banuiam, deasemenea imi confirma parerea ca proiectul este subfinantat, in filmul de prezentare se avansa suma de 800 000 E iar in interviu dl Rugescu spune ceva de 200 000 E, si in acelasi timp zice si ceva de reduceri in continuare ale finantarii, dat fiind data interviului putem privi retrospectiv, a spus ceva de satelitul cub (nanosatelit) dar de care nu s-a mai auzit nimic.
Se pare ca proiectul Nerva sa oprit si se continua cu proiectul Orveal care are ca scop studii de calorimetrie si dezvoltarea motorului orbital, si care acum se pare ca e la jumatatea drumului.
http://www.addastron...veal/#financing
Sunt curios daca au mai primit finantari pe criza asta Posted Image

#54
ADDA_astronautica

ADDA_astronautica

    New Member

  • Grup: Members
  • Posts: 20
  • Înscris: 17.09.2013
Lucrarea din care s-au extras pozele precedente a precedat experimentul. Reprezintă una din șirul de lucrări publicate pe această temă. Cifrea de 8.1 km (nu 7) altitudine maximă provine din simulări și analiza inițială a imaginilor, depășind ca actualitate valorile precedente.

Viteza rachetei a fost, după cum se explică și în filmele de pe www.nervaorbital.ro, de doar Mach 2, nicidecum 3800m/s, evident și datorită faptului că a funcționat o singură treaptă.

Așa cum s-a adus în atenție, contractul NERVA, deși câstigat la o valoare inițială de 800.000 de euro , a fost subfinanțat până la 200.000 euro, deci la doar un sfert din valoarea cu care a fost câștigat.

Analizând neoficial, din punct de vedere economic, precizând că impozitele care se întorc spre statul român reprezintă un procentaj semnificativ, finanțarea finală pentru salarii și echipamente este mult sub această cifră.

Am continuat programul NERVA prin programul ORVEAL (care a primit un punctaj foarte bun de la evaluatorii străini după cum se specifică și pe site), dar care a primit alături de toate celelalte proiecte de cercetare din acest an în domeniul său, și el o finanțare de circa 60%, deci a fost deasemenea subfinanțat. Documentele sunt publice și sunt publicate pe pagina ministerului putând fi la orice oră consultate.

O altă precizare este că nanosatelitul recuperabil aflat în dezvoltare nu este de tip/format CubeSat ci producție în întregime proprie. Datorită subfinanțării NERVA, ne-am hotărât ca îndeplinirea tuturor obiectivelor NERVA inițiale să rămână un program intern finanțat pe cât mai multe căi și deci nanosatelitul face în continuare parte din el, chiar dacă nu prin intermediul contractului respectiv care s-a încheiat.

Edited by ADDA_astronautica, 18 September 2013 - 22:02.


Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate