Racheta romaneasca "serioasa" lansatoare de sateliti

Asa zici,  e curios ca ne adresam politicos unuia "din tabara adversa" ...  

Da de banuit, e aiurea,  nu se mai obsinuieste sau cum?

De aia n-ai somn... mai sa fie!

"Rebelii" sirieni lansind o lacheta:
 RachetaForteDeMercenariSUAInSiria.jpg   170.93K   18 downloads
Sursa: http://www.cnn.com/2....html?hpt=hp_t2

Edited by roaca, 26 September 2013 - 09:03.

 Rosebud09, on 25 septembrie 2013 - 23:51, said:

1) Absolut corect. Îndemnurile cu „dați bătaie” nu-și au locul. Chiar în zilele astea una din echipele ADDA este în deplasare la sediul ADDA din Făgăraș pentru experimente în cadrul ORVEAL. Vă rog să nu cădeți în capcana în care au căzut alții pe acest thread. Mi-aș dori să pot răspunde la toate aberațiile și concluziile pripite cu urme de acuzații ale altor utilizatori de mai sus, dar nu am voie. Încă.

2) Mi-aș dori să vă răspund aici dar nu pot deocamdată. Tot ce pot să spun este că aveți intuiție bună dar curentul general al comentariilor din acest thread vă afectează și pe dumneavoastră.

Pe de altă parte „să se cumpere și motoare atunci” este îndemnul pentru inițiative antreprenoriale care nu au nici o legătură cu știința, tehnologia sau lumea științifică. Dacă acesta este sfatul dumneavoastră, vă propun să găsiți antreprenori dispuși să cumpere totul de-a gata și să facă un mare LEGO în România din diversele piese la care creierele lumii au contribuit, astfel încât România să fie un utilizator, și nu un generator de cercetare și noutăți. Noi am fost și rămânem un grup de cercetători care fac munca grea pe care puțini sunt dispuși să o facă inclusiv la nivel internațional. Mulți se cred în stare, dar puțini pot. În acest thread văd exclusiv acest îndemn, la nivel general. Pentru ce doriți dumneavoastră nu e nevoie de cercetare, e nevoie de un antreprenor cu mână largă. Îmi pare bine să dezamăgesc oamenii care se uită la ce facem și nu văd acest lucru. Nu se poate aroga nici un merit pentru ce cereți dumneavoastră, decât meritul de a da mulți bani altora să facă munca grea.

4) Vă dau un exemplu personal, în momentul de față nu există la nivel mondial nici un lansator orbital de cost scăzut pentru nanosateliți; dumneavoastră vă referiți la produsul finit, pe orbită, al unei lansări, care poate fi oricare. Se poate comercializa serviciul de lansare. Odată ce toată cercetarea fundamentală și proiectarea au fost realizate, costul unui lansator indigen poate fi un „incentive” deosebit de mare pentru instituțiile din toată lumea (inclusiv cele naționale) care au nevoie de un astfel de serviciu. Pe de altă parte, în exemplul dumneavoastră compania la care lucrează soția dumneavoastră achiziționează un serviciu. De ce să nu fie România sau o companie din România în poziția de a vinde acel serviciu, în condițiile noastre, cu profitul întros la noi, să schimbăm un pic rolurile? Dacă extindem exemplul, de ce există industrie în România și nu cumpărăm produsele finite din străinătate (lucru care oricum se întâmplă mai mult decât ar trebui)? Răspunsurile sunt aceleași în orice ramură economică. Poți fi un consumator sau poți fi un producător. În economia modernă atât protecționismul autarhic cât și importul general reprezintă greșeli grosolane. O economie sănătoasă are câteva nișe bine dezvoltate. România ar putea avea IT-ul și aerospațialele.
5) Aici suntem de acord. Combinați această dorință cu o doză de realism, ambiție și pregătire fără egal în domeniul propulsiei. Amestecați, urmăriți și așteptați să vedeți cum progresăm.

Edited by ADDA_astronautica, 26 September 2013 - 15:23.

Argumentele celor de la ADDA, potrivit carora racheta dezvoltata de ei ar fi buna pentru lansarea satelitilor de fotografiere a pamintului, nu stau in picioare atita timp cit acestia au greutatea unei masini (vezi: http://en.wikipedia.org/wiki/GeoEye-1) iar racheta Nerva nu poate lansa corpuri mai mari de citeva kg.

Nici macar ca lansator de nanosateliti (1 kg fiecare) Nerva nu este rentabila deoarece costul de orbitare al unui kg scade odata cu cresterea marimii rachetei.
Ca un exemplu, Proton-M poate aseza 21600 kg pe o orbita joasa la un cost de 4302 $/kg de incarcatura utila (http://en.wikipedia.org/wiki/Proton-M).
Ca sa fie competitiva racheta Nerva ar trebui sa coste sub 21510 $ (o imposibilitate) pentru a lansa 5 kg (5 nanosateliti, de ex.) in jurul Pamintului!!

Edited by roaca, 26 September 2013 - 18:57.

 ADDA_astronautica, on 26 septembrie 2013 - 15:22, said:

Imi place cum reactionezi.  Pe zi ce trece mai bine.
Este vreun plan concret care se se potriveste cu “strategia” nationala in domeniu? Stiu ca exista acea strategie / plan de perspectiva si ca parea serios si rezonabil si nu se limita la nano sateliti. Pentru a obtine ceva util, nu doar experienta, se cere evident mai mult decat nano, cu toate imbunatatirile aduse in tehnologie.

Zici ca imaginea mea si a altora este alterata de unele situatii sau intamplari si afirmatia este corecta. Cum ai vrea sa fie dupa experientele de pana acum, si nu e vorba de echipa de arcasi si dorinta lor de a se intinde mai mult decat plapuma, eu pun problema in contextul general, in cadrul caruia mai toate firmele din domeniu fie si-au redus activitatea fie sunt doar remorci ale unor companii straine.
O echipa ca a voastra are niste limite in ceea ce priveste capacitatea de a pune in practica lucrurile gandite, este nevoie de sprijinul unei industrii (nationale, ca sa tinem linia dreapta). Aici apare nevoia de management, colaborare cu alte firme – lucru pe care l-ati si inceput de altfel- si trebuie vazut cat de interesate sunt acestea in ceea ce propuneti, pe termen lung. E vorba de bani, ce “le iese” din afacerea asta, pentru ca este foarte posibil sa sprijine activitatea mai mult ca sponsorizare in sensul de a da o mana de ajutor unor baieti inimosi si pusi pe treaba, dar pana la un anumit punct si sa va lase balta cand va apare necesitatea unor investitii serioase. Mai ales daca respectivele firme sunt filiale sau lucreaza pentru companii straine cu interes in acelasi domeniu.

Ei imi aduc aminte de sectia de la Fagaras, am prins-o inca pe vremea cand functiona din plin si era o “oaza” incredibil de avansata fata de alte domenii industriale romanesti, la nivelul mondial de atunci as zice. Aveau tot ce le trebuie (si va trebuie…), nu ar fi fost nevoie sa mesteriti la Ploiesti toate fiarele alea, nu stiu in ce stare mai sunt toate echipamentele.  Numai ca atunci era si mai usor de a arunca cu promisiuni, ca tot nu stiam ce va fi maine si chiar asa a si fost; trebuie sa le “iasa” si lor ceva, munca voluntara e treaba de duminica.

Chinezii fac misto de programul spatial romanesc.
Tocmai au lansat o racheta purtatoare de satelit, numita mersul vioi....

 loock, on 26 septembrie 2013 - 22:13, said:

China este o forta, este normal sa traga tare la programul spatial, mai ales ca au pornit tarziu de tot.
Nu exista comparatie intre ei si Ro inustrial/financiar, ca sa nu mai vorbim de motive sau interese.
Stiti ca dupa ce o racheta de-a lor a luat-o razna si la cadere a distrus un orasel, aia implicati au fost unii impuscati altii trimisi la ocna? Sa fi vazut "mers vioi" dupa aia!

E interesant (dar nu ma mira, vazand e se mai intampla in Ro) ca se considera demn a face postare pentru lucruri cum ar fi " China lanseaza al x- lea satelit" dar nu exista postari sau macar mentionari despre unele lucruri mult mai semnificative si apropiate de subiectele tot discutate pe forum: ca de ex zilele trecute compania particulara Orbital Sciences, a lansat racheta lor, cu cabina Cygnus spre Statia Spatiala. Plus Dragon al SpaceX tot particulari porniti cu mai putin de 10 ani in urma. E mult mai interesant de aflat cum au facut aia jucariile lor, dar asta e un punct de verere personal.

S-a mai gasit o lucrare pe aceasta tema (NERVA) gratis pe internet și anume

Gimbals for vector control of NERVA liquid motor transporters

http://www.imsar.ro/..._a4_Rugescu.pdf

Atentie la data, 7 iulie 2010.

O altă lucrare care aparent costă pentru a fi citită:

Orbital injection errors and sensor requirements for NERVA space launchers. R. D. Rugescu, Cr. E. Constantinescu, M. Al. Barbelian, Alina B.

Alte lucrări ADDA:

Check injector transient for the ADDA combined rocket engine, RUGESCU Radu D. et al.
Environmental issues regarding space launches over the Black Sea, Dragos R. Rugescu
(timpurie - 2006) CAD-Technology for the NERVA hypersonic recoverable body - Dragos. R. D. Rugescu
(timpurie - 2006) NERVA Romanian Non-Orbital Entry-Return Vehicle Assessor Project, Radu Rugescu
Results of the first stage development for the Romanian Orbital Launcher NERVA - Radu Rugescu
Half-Orbital Block of the Nerva Launcher under Development - Radu Rugescu et al.
Composites Technology in PUBSAT and NERVA Spacecraft - Radu Rugescu et al.
Composites fuel tank technology for the NERVA launcher - Radu Rugescu et al.
Staging Mechanism Status of the Orbital Launcher Nerva - Radu Rugescu et al.
Experimental Set-Up for the Development of the ADDASAT Attitude Control System - Radu Dan Rugescu, Mihai Alexandru Barbelian, Andrei Ilincariu

O nouă lucrare va fi prezentată la sfârșitul acestei luni la conferința ICMERA.

Edited by ADDA_astronautica, 27 September 2013 - 17:16.

Wave Propagation in a Pulse Detection Engine with Application in Airborne Propulsion - Cirligeanu R., Rugescu R.
Stability Constraints Reduction during the Ascent Flight of the Orbital Launcher - Ionescu F., Gurau-Tudoran M., Constantinescu C.E., Rugescu R.
Aerodynamic of a Small Orbital Launcher Regarding Flight Stability and Control - Rugescu R., Bogoi A., Dumitrache C., Lorincz I.
Hybrid Rocket Engine Novel Technology for the Orbital Launcher NERVA - Predoi S., Coman C., Bogoi A., Rugescu R.
Bank boosters de-synchronization of the Orbital Launcher NERVA - Dumitrache, Ciprian et al
Autopilot development phase for the NERVA Small Orbital Rocket Launchers - Dr. Radu D. Rugescu, Drd. Cristian E. Constantinescu, Drd. Mihai Al. Barbelian

Edited by ADDA_astronautica, 27 September 2013 - 17:37.

Frumoasa bibliografie, si remarcabil efortul depus de dl. profesor si colaboratorii.

Cu toate astea, articolele mentionate, chiar daca sunt doar articole de prezentare si nu descrierea completa a muncii efectuate imi par foarte teoretice si nesustinute de rezultate practice care sa indice ca s-au aplicat cele determinate teoretic sau prin testari.

Eu nu stiu cum se mai obisnuieste prin cercurile stiintifice si daca cei carora le sunt adresate aceste articole sunt multumiti sa afle ca “rezultatele au fost bune” si atat. Orice schema, desen sau prezentare a unui proiect zis realizat ar trebui insotit de mai multe date si fotografii. Nu e vorba de a dezvalui secrete dar sa nu uitam ca pe hartie se poate pune orice.

Zice undeva ca “se foloseste experienta de decade” a UPB in constructia de motoare cu combustibil lichid. Hopa! O fi ceva serios si publicul nu stie. Ori nu trebuie sa stie, ori nu are ce sa stie. Care este nivelul actual?
Este o diferenta semnificativa de a trece de la mici motoare demonstrative facute exclusiv pentru stand si testari de materiale (cu pompele de combustibil si de racirea cu apa, actionate din exterior) si un sistem independent, pe deasupra cu lichide crio.

Se zice altundeva ca rezervorul cutare a rezistat la impactul produs de un glont. Nu stim ce se intampla daca era glontul mai mare (poate pusca mai lunga?) etc. Nu mai zic de gradul de relevanta al testului pentru utilizarea specifica a rezervorului.

Hai sa vedem cu trateaza altii subiectul
http://www1.eere.ene...dfs/30535bd.pdf

Asa NU: (1) GIMBALS FOR VECTOR CONTROL OF NERVA LIQUID MOTOR TRANSPORTERS (RADU D. RUGESCU)
 GIMBALS FOR VECTOR CONTROL OF NERVA.pdf   229.88K   7 downloads

Asa DA: (2)Thrust Vector Control of an Upper-Stage Rocket with Multiple Propellant Slosh Modes
 Thrust Vector Control with Slosh Modes.pdf   1.58MB   6 downloads

Unde sunt in (1) unghiurile de deflexie ale axei de simetrie a motorului MRL de pe racheta Nerva, ca functie de timp?
Articolul se opreste inainte de a aborda subiectul sugerat in titlu!

De exemplu, lucrarea (2), care trateaza o problema similara, are expus un model teoretic clar ilustrat intr-o imagine si descris prin formule complicate, dupa care pe baza teoriei elaborate si a unor date numerice concrete se calculeaza atit deflexia(t) cit si impulsul treptei(t). Stii de unde pleaca si unde ajunge iar titlul corespunde cu subiectul tratat.

Edited by roaca, 28 September 2013 - 06:50.

CAD-TECHNOLOGY FOR THE NERVA HYPERSONIC RECOVERABLE BODY (Radu Rugescu)
 CAD-TECHNOLOGY FOR THE NERVA HYPERSONIC RECOVERABLE BODY.pdf   317.13K   5 downloads

Articolul incepe cu un rezumat, urmeaza introducerea, se vorbeste apoi de motorul cu combustibil lichid, asa la general, dupa care apare o schema tip plan de lucru cu subsistemele rachetei Nerva. In paragraful 4 se discuta despre satelitul ce urmeaza sa fie pus pe orbita, printre altele facindu-se si afirmatia, citez: "Although a very small system, where usually the specific costs are high, it is expected for the actual costs to remain well below 1000 $/kg LEO payload.", o enormitate! Cum sa lansezi citeva kilograme cu citeva mii de dolari. Radu Rugescu a inventat minisatelitul care costa cit un automobil. Aiureala totala. Dar sa revenim, in sfirsit la paragraful 5 incepe sa se vorbeasca despre capsula de reintrare in atmosfera (subiectul din titlu). La 6 sunt date doua grafice luate din niste lucrari publicate in 1969 si 1971, citate in bibliografie. Paragraful 7 continua cu ceva formule pentru reintrare atmosferica, nimic calculat, totul luat din carti. La 8 se vorbeste despre aterizari - decolari de pe Titan, dupa care sunt trase citeva rinduri de concluzii, copiate din cele doua lucrari publicate acum peste 40 ani. Nimic! O compilatie doar asa sa scriem ceva si sa demonstram ca avem activitate stiintifica.

Edited by roaca, 28 September 2013 - 07:42.

@rosebud.
1) Atenție la momentul publicării lucrărilor analizate. Este adevărat că mai ales lucrările cu data pre-2008 au acea puternică componentă teoretică. Multe și azi și-o mențin, altele se ocupă de teorie și concept, altele de date experimentale și analiza lor.
2) O bibliografie completă a lucrărilor publicate legate de NERVA și ORVEAL este dificil de alcătuit, numărul de articole ridicându-se la peste 60.
3) Trebuiesc căutate și lucrările mai noi. Asta presupune mai multă muncă din partea mea (alții văd că nu caută) și 1 octombrie vine acuș; voi încerca să întocmesc o listă de lucrări mai completă zilele acestea, sunt sigur că multe lucrări pot fi găsite gratuit pe net.
4) Experiență de decade să știți că se poate referi mai cu seama la acea porțiune din UPB care se ocupă și s-a ocupat de proiect. Înainte de 1989 unele lucruri nu erau tocmai legale, și nu se făceau oriunde. Eu nu vorbesc degeaba când spun că ADDA stă pe munți de proprietate intelectuală de valoare maximă. O mare parte nu este publicată, și se va vedea pe parcurs, în costuri, în timp de dezvoltare al diverselor componente, etc.
4) În lucrarea de referință dată de dumneavoastră http://www1.eere.ene...dfs/30535bd.pdf apar o mulțime de teste distructive, camere de viteza mare, două poligoane și instalații speciale alături probabil de un număr de oameni plătiți. Pe lângă cantiatea de bani, timp și oameni necesară văd nu mai puțin de paisprezece (14) rezervoare distruse, prin metoda pur empirică; unica formulă pe care o văd este cea a energiei de penetrare, trântită și simțindu-se aparent foarte solitară. Pe scurt, reprezintă un raport al distrugerii a 14 rezervoare și a observației atente a lor. Experiment, experiment, dar empirismul pur, fără calcule, fără concluzii, extras din context  are ceva lipsă - poate o comparație cu determinări teoretice și analizarea diferențelelor și a cauzelor lor; niște concluzii; Rezervoarele nu au apărut din neant și nu și-au terminat misiunea după publicarea acelui articol.

Edited by ADDA_astronautica, 28 September 2013 - 19:22.

Am gasit o referinta bibliografica care spune de fapt ca prof. Radu Rugescu si-a luat doctoratul la cel putin 43 ani!!
"RUGESCU, R. D., Contributions in Optimization of Rocket Vehicles, Ph.D. Thesis Draft, Inst. Politehnic, Bucharest, 1987, pp. 183-213."
Faptul ca a avut nevoie de peste 20 ani pentru a-si termina doctoratul, desi lucra la facultate, spune multe despre Radu Rugescu. Se si vede din calitatea foarte slaba a articolelor si patentelor sale ca nu este un mare cercetator in domeniul rachetelor.

Edited by roaca, 28 September 2013 - 20:13.

@ Roaca
Cred ca exagerati. Nu are importanta la ce varsta ia cineva doctoratul, cat mai degraba de ce il ia si ce face cu el. In plus  pe vremea aceea lucrurile stateau un pic altfel. Puteai intr-adevar sa o intinzi mult si bine). Eu stiu cum era in Ro pe atunci dar acum e aproape la fel ca si in Vest: pentru o cariera in invatamantul superior sau in cercetarea foarte avansata, un PhD este obligatoriu. Cel putin, daca nu si un postdoctoral. In afara acestor domenii, in vest este aproape inutil, la fel ca si masterul (exceptie Ro), din contra creaza probleme mari la cautarea de slujbe, trebuie pur si simplu ascuns cumva. Dar asta e alta treaba, probabil mai greu de inteles pentru unii.

Eu am incetat demult sa ma tot uit inapoi si sa judec oamenii. Conteaza mai mult ce este acum si ce va fi. Vrabia din mana. Nu e treaba mea sa rascolesc lucruri care nu ma privesc. Si eu pot foarte simplu sa ma uit in bibliografia publicata de diversi autori, romani sau straini, ca anexa la lucrarea lor si sa vad ce nume si ce lucrari sunt citate. Pentru cineva avizat lista aia spune foarte multe.

Lucrarile de care spuneti par a nu avea finalitate. In realitate multe din lucrarile din domeniu par a nu avea acea concluzie simpla si clara, numai buna de luat de-a gata de cineva si aplicat in practica, fara efort. Internetul (pe gratis) nu e chiar cel mai bun loc de cautat lucruri foarte "adanci". Majoritatea patentelor sau inventilor folosite in domeniul acesta, cu reala valoare aplicativa nu sunt chiar asa usor de gasit si de fapt nici nu sunt brevetate sau cunoscute in afara unui grup restrans.
@ ADDA_a

1-3. Intotdeauna am observat tentinta majoritatii profesorilor pe care i-am avut in Ro de a se ascunde dupa formule. 2-3 table de formule, corespunzatoare la cateva pagini bune in partea scrisa sau 30 cadre de PowerPoint si abia cateva randuri despre unde vrea sa ajunga. De multe ori noi trebuia sa tragem concluzia ca care a fost motivul. Cand era vorba de vreun laborator sau o lucrare practica, trei sferuri din toata teoria aia nu se mai aplica,  nu puteam ingnora conditiile initiale si simplificarile facute in descrierea matematica (aia mai trebuia, niste conditii initiale greu de controlat!). In afara de asta, daca stam si ne uitam inapoi vedem ca aproape toate teoriile a trebuit sa fie validate de practica, pentru asta s-au construit zeci de motoare si rezervoare supuse la teste distructive, s-au construit tunele aerodinamice sau trenuri reactive de foarte mare viteza pentru studiul aerodinamic. Pot fi nenumarate exemple. In plus, mai toata "teoria" de azi se bazeaza pe unele observatii empirice, iar toate caracteristiciele, constante fizice si parametrii sunt rezultatul cercetarii experimentale, cat se poate de empirice la inceput.
Uite, eu fac sa zicem un echipament pentru inalta presiune (pe bune), am o tona de formule si observatii, rezultate ale testarilor anterioare, pe deasupra am mai facut ceva asemanator: tot trebuie sa-l supun la teste, la inceput nedistructive apoi trebuie sa merg la maxim adica pana la distrugere ca sa fiu sigur ca nu am gresit in calcule. Apoi produstul final iar trebuie sa-l testez nedistructiv de data asta pentru ca niciodata doua produse nu sunt perfect identice (mai ales daca e vorba de compozite!). Datele culese cu aceste ocazii vor fi bune data viitoare, mie sau altora. Pe baza lor chiar pot determina o formula de calcul, pe baza unor formule de calcul pot dezvolta un mod de calcul.  Nu pot da drumul produsului final bazandu-ma doar pe teorie pentru ca daca e ceva gresit in teoria aia pot muri oameni, si eu sunt de vina ca am folosit teoria sau programul, nu autorii lor!
Nu am capacitate de testare, nu fac!

4. Lucrarea am dat-o ca exemplu de structurare a unei lucrari, pe o anumita tema, in care nu se spune doar ca am luat un rezervor, l-am impuscat si n-a murit. Sunt date clare despre energie, situatii, etc. Scopul lucrarii era doar de a arata rezultatele testarii la rezistenta la lovituri concentrate a unor rezervoare existente, nu de a dezvolta o teorie.  Eu insa pot sa-mi fac o idee despre rezistenta acelui tip de rezervor, pot icerca sa extrapolez niste valori. Cat priveste dotarea, intr-adevar este dotare corespunzatoare, cei care au cerut testarea au platit bani grei pentru asta. Fii convins ca si ei au facut testri asemanatoare inainte de a merge la laboratoarele Lawrence Livermore (numarul 1 in US, un fel de "gruru" pe acolo), doar ca numai cei de la laborator au stampila aia desteapta care "certifica".

Brevet OSIM 2010: Eleroane Gazodinamice (Autori: Radu Rugescu si altii)
 Eleroane Gazodinamice.pdf   455.83K   4 downloads

Trei motoare auxiliare Vernier sunt puse in virfurile eleroanelor de cirmire ale treptei a doua a rachetei Nerva.
Noutatea conceptului consta in faptul ca mecanismul de dirijare a eleroanelor este folosit si pentru directionarea motoarelor Vernier, lucru care ar aduce simplificari constructive sistemului combinat de cirmire a rachetei in aer si vid.

Citeva remerci:
In primul rind motoarele Vernier din patent nu pot avea diametre si mase neglijabil de mici deoarece trebuie sa fie suficient de puternice sa redreseze racheta. In consecinta ele introduc forte de frecare suplimentare si greutate in plus lucruri care duc la pierderi de viteza. De asemenea, alimentarea lor se face prin eleroane ceea ce complica constructia aripioarelor de directie.
Este posibil sa apara si un efect Coanda in atmosfera inalta ce face ca jetul motoarelor Vernier sa adere la peretii corpului rachetei. Pe urma, ideea pare prea simpla ca sa nu mai fi venit si altora acum zeci de ani. 99% ca se gaseste deja descrisa pe undeva.

Trebuie calcule serioase care sa demonstreze viabilitatea acestor Eleroane Gazodinamice. Deocamdata patentul este la stadiul de naivitate.

Edited by roaca, 29 September 2013 - 01:36.

Ai n motoare Vernier de masa Mv montate in virfurile a n eleroane de masa Me.
Daca pentru motorul principal reusesti sa faci o suspensie cardanica (si mecanismele de inclinare a sa) cu o masa nu mai mare de n(Mv+Me), adica cel mult egala cu masa eleroanelor si a motoarelor Vernier, incluzind sistemul de alimentare al acestora, dintr-o data iesi in avantaj deoarece scapi de Rezistenta Aerodinamica generata de eleroane si vectorii Vernier, atunci cind racheta traverseaza atmosfera.

Este greu de crezut ca suma n(Mv+Me)*g + Rezistenta Aerodinamica Medie poate fi facuta mai mica decit  M_gimbal*g, unde g este acceleratia gravitationala. (asta asa ca o apreciere grosiera a rentabilitatii inventiei Eleroane Gazodinamice).

 roaca, on 29 septembrie 2013 - 01:29, said:

Ca sa fie acceptata ca inventie, propunerea trebuie sa aiba caracter de noutate si sa fie teoretic posibila. Daca e greu de facut si la ce foloseste, astea nu sunt treaba celor care sunt pusi sa evalueze si sa acorde brevet.

Normal ca e greu de crezut ca nu a fost aplicata ideea asta pana acum (adica verniere in varful unor aripi),  e chiar banala, dar se prea poate sa nu fi fost aplicata pentru ca a fost prea dificil de facut ca sa merite osteneala. Motoare vernier orientabile se folosesc din anii 50.
Modul cum se descrie in propunere cum ca "e simplu ieftin, etc" ar putea fi acceptat daca ar fi vorba sa pui un furtun la capatul caruia sa fie un ajutaj. Orice altceva creaza probleme  serioase daca vrei sa ai si aripioara functionala.

Pe de alta parte, racheta trebuie sa aiba verniere chiar daca are motorul principal articulat, intrucat odata ca nu poti avea control pe axa roll fara moment lateral, adica doar din rotirea motorului principal apoi ca dupa ce se opreste motorul principal trebuie un sistem de control al atitudinii. E mult mai simplu sa ai mai multe ajutaje/motoare reactive fixe, in jurul rachetei (catre varf, ca sa serveasca intregul ansamblu, in toate fazele) decat sa ai motoare, transmisii, articulatii sub presiune, sa rotesti verniere,etc.
Doar faptul ca exista deja acele aripioare face ca ideea sa aiba oarecare valoare, altfel nu va face nimeni de la inceput un sistem ca acesta.