Second Opinion
Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale. Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit. www.neurohope.ro |
Bhakti-yoga - Discuția dintre Ramananda Ray și Șri Cetanya
Last Updated: May 09 2023 18:49, Started by
madhukar
, Aug 23 2013 14:29
·
2
#37
Posted 10 October 2013 - 18:03
searcher-star, on 10 octombrie 2013 - 14:18, said:
Tu ai incercat? Neplăcut este faptul că mă mai ocup cu lurcruri care nu ar trebui să mă mai intereseze, ca scrierea pe acest site. searcher-star, on 10 octombrie 2013 - 14:18, said:
Deci pana la urma tot la un fel de arhetipalitate ne referim. Un cuplu care le prefigureaza pe toate. Problema este inversă și ceva mai ... confidențială. |
#38
Posted 10 October 2013 - 18:16
#39
Posted 10 October 2013 - 19:27
110-112
sadharana-preme dekhi sarvatra 'samata' radhara kutila-preme ha-ila 'vamata' Vedem că Iubirea în general este pretutindeni la fel - dekhi preme sadharana sarvatra samata (Însă) iubirea sucită a Radhei se datorează (atitudinii) de a se opune (avansurilor lui Krișna) - preme kutila radhara ha-ila vamata aher iva gatih premnah svabhava-kutila bhavet ato hetor ahetos ca yunor mana udancati Natura iubirii este asemnea naturii mișcării întortocheate a unui șarpe – svabhava premnah iva bhavet gatih kutila aheh De aceeea cu, sau fără cauză apare o mânie între tinerii (iubiți) - atah hetoh ahetoh udancati manah yunoh krodha kari' rasa chadi' gela mana kari' tanre na dekhiya vyakula haila sri-hari Aceasta (Radha) devenind furioasă părăsi dansul Rasa – tanre kari kari krodha chadi gela rasa Șri Hari (Krișna) nemaivăzând-o deveni neliniștit- sri-harina na dekhiya haila vyakula |
#40
Posted 11 October 2013 - 10:35
Preeminența Radhei
continuare 113-116 amyak-sara vasana krishnera rasa-lila rasa-lila-vasanate radhika srinkhala Esenţa dorinţelor lui Krişna devine desăvârşită în dansul Rasa – sara vasana samyak krishnera rasa-lila Radha este legătura acelei dorinţe cu dansul Rasa – radhika srinkhala vasante rasa-lila-vasanate tanha vinu rasa-lila nahi bhaya citte mandali chadiya gela radha anveshite itas-tatah bhrami' kahan radha na pana vishada karrena kama-bane khinna hana Fără ea dansul Rasa nu iluminează inima (Sa) – vinu tanha rasa-lila nahi bhaya citte Părăsind cercul (dansului) Rasa (Krişna) plecă în căutarea Radhei – chadiya mandali chadiya rasa gela anveshite radha Alergând încoace şi-n colo - bhrami itah-tatah Şi negăsind-o pe Radha nicăieri - na pana radha kahan Începu să se lamenteze fiind rănit de săgeata dorinţei erotice– karrena visada hana khinna bane kama sata-koti-gopite nahe kama-nirvapana tahatei anumani sri-radhikara guna De vreme ce dorinţele sale erotice nu au putut fi satisfăcute - tahatei nahe kama-nirvapana De sute de mii de gopii - sata-koti gopite Ne putem imagina calităţile Radhei - anumani sri-radhikara Edited by madhukar, 11 October 2013 - 10:36. |
#41
Posted 12 October 2013 - 08:04
117-123
prabhu kahe — ye lāgi' āilāma tomā-sthāne sei saba tattva-vastu haila mora jñāne ebe se jāniluń sādhya-sādhana-nirṇaya āge āra āche kichu, ¶unite mana haya Domnul spuse: Am venit aici la tine - prabhu kahe āilāma sthāne tomā Pentru a cunoaște - ye lāgi' jñāne Toate aceste principii de adevăr - sei saba tattva-vastu Acum am aflat considerațiile despre scopul (vieții) și practica (necesară pentru a-l atinge) - ebe se jāniluń nirṇaya sādhya sādhana Mai este ceva mai mult - āche haya kichu āra Mintea (Mea vrea) să audă în continuare - mana ¶unite āge kṛṣṇera svarūpa kaha rādhāra svarūpa rasa kon tattva prema kon tattva rūpa Vorbește despre forma proprie (spirituală) a lui Krișna și a Radhei - kaha svarūpa kṛṣṇera svarūpa rādhāra Care sunt principiile de adevăr despre gusturile iubirii divine (și) iubirea divină - kon tattva rasa prema Care sunt principiile de adevăr despre forma (lor) - kon tattva rūpa kṛpā kari' ei tattva kaha ta' āmāre tomā-vinā keha ihā nirūpite nāre Fii milos și explică-mi aceste adevăruri - kari kṛpā kaha āmāre ei ta tattva În afara ta nu e nimeni în stare să o facă - tomā-vinā nāre keha ihā nirūpite rāya kahe, — ihā āmi kichui nā jāni tumi yei kahāo, sei kahi āmi vāṇī Šrī Rāmānanda Rāya spuse: "Nu știu nimic despre acest topic - rāya kahe, āmi nā jāni ihā Cea ce tu mă faci să rostesc - yei tumi kahāo Aceea rostesc eu ca mesaj - sei kahi āmi vāṇī tomāra ¶ikṣāya paḍi yena ¶uka-pāṭha sākṣāt ī¶vara tumi, ke bujhe tomāra nāṭa Eu recit instrucțiunile Tale ca un papagal recitator - paḍi ¶ikṣāya tomāra yena ¶uka-pāṭha Tu ești direct Personalitatea Supremă - tumi sākṣāt ī¶vara Cine poate înțelege dansul (activitățile) tău - ke bujhe nāṭa tomāra hṛdaye preraṇa kara, jihvāya kahāo vāṇī ki kahiye bhāla-manda, kichui nā jāni Tu mă direcționezi în inimă - kara preraṇa hṛdaye Și pe limbă (apar) cuvintele pe care le rostesc - jihvāya vāṇī kahāo Nu știu dacă ceea ce spun e bine sau rău - nā jāni ki kichui kahiye bhāla-manda |
#42
Posted 14 October 2013 - 10:54
124-128
prabhu kahe, -- mayavadi ami ta' sannyasi bhakti-tattva nahi jani, mayavade bhasi Domnul spuse: desigur eu sunt un sannyasi al şcolii mayavada - prabhu kahe ta'ami sannyasi mayavadi (şi ca urmare) nu cunosc adevărul transcendental despre devoţiunea divină - nahi jani bhakti-tattva plutind in filozofia ce consideră corpul unui avatar al Domnului Suprem făcut din energie iluzorie- bhasi mayavade sarvabhauma-sange mora mana nirmala ha-ila 'krishna-bhakti-tattva kaha,' tanhare puchila În asocierea lui Sarvabhauma Bhattacarya mintea mi s-a purificat - sarvabhauma-sange mana mora ha-ila nirmala Şi i-am cerut să vorbească - tanhare puchila kaha Despre adevărul transcendental al devoţiunii divine pentru Krişna- krishna-bhakti-tattva tenho kahe -- ami nahi jani krishna-katha sabe ramananda jane, tenho nahi etha Acesta replică: Eu nu cunosc topicurile despre Krişna - tenho kahe ami nahi jani krishna-katha Totul e cunoscut de Ramananda Raya - sabe jane ramananda (dar) acesta nu este aici - tenho nahi etha. tomara thani ailana tomara mahima suniya tumi more stuti kara 'sannyasi' janiya Auzind despre măreţia ta am venit (în acest) loc al tău- suniya mahima tomara ailana thani tomara (iar) tu mă preamăreşti, ştiind că sunt un sannyasi - tumi more kara stuti janiya sannyasi kibā vipra, kibā nyāsī, śūdra kene naya yei kṛṣṇa-tattva-vettā, sei 'guru' haya De ce nu, fie că e brahman, sannyasi, sau şudra - kene naya kibā vipra kibā nyāsī śūdra cel ce cunoaşte adevărul transcendental despre Krişna - yei kṛṣṇa-tattva-vettā acela e maestru spiritual - sei haya guru Tika: Cu alte cuvinte Şri Caitanya spune că la urma urmei el ca sannyasi ar putea fi preamărit, dacă ar cunoaşte kṛṣṇa-tattva, pentru că oricine, independent de poziţia sa în varnaşram poate deveni un învăţător spiritual, dacă va cunoaşte adevărul transcendental despre Krişna. Adevărul despre Domnul Suprem Şri Krişna are diferite niveluri, care sunt prezentate indirect de Şri Caitanya în această convorbire a Sa cu Ramananda Raya, şi în mod conrespunzător există diferite niveluri de învăţători ce pot să prezinte anumite adevăruri despre Krişna. |
#43
Posted 15 October 2013 - 09:49
129-135
'sannyāsī' baliyā more nā kariha vañcana kṛṣṇa-rādhā-tattva kahi' pūrṇa kara mana Nu mă înşela - - nā kariha vañcana more Vorbindu-Mi ca unui sannyasi - sannyāsī baliyā Te rog să-mi satisfaci mintea şi să-mi spui adevărul complet - kara mana kahi pūrṇa tattva Despre Krişna şi Radha - kṛṣṇa-rādhā yadyapi rāya premī mahā-bhāgavate tāńra mana kṛṣṇa-māyā nāre ācchādite tathāpi prabhura icchā parama prabala jānileha rāyera mana haila ṭalamala Deşi Rāmānanda Rāya era un devot de cel mai înalt rang - yadyapi rāya mahā-bhāgavate ce degusta iubirea divină - premī Iar mintea nu-I putea fi acoperită de energia iluzoirie a lui krişna -tāńra mana nāre ācchādite kṛṣṇa-māyā Totuşi datorită intensei dorinţe a Domnului - tathāpi prabhura parama prabala icchā deşi Rāmānanda Rāya ştia ce se petrece -jānileha rāyera mintea I se afla într-o oarecare confuzie - mana haila ṭalamala rāya kahe āmi naṭa, tumi sūtra-dhāra yei mata nācāo taiche cāhi nācibāra mora jihvā vīṇā-yantra tumi vīṇā-dhārī tomāra mane yei uṭhe, tāhāi uccāri Rāmānanda Rāya replică: Sunt asemenea unei marionette ce dansează - rāya kahe āmi naṭa Şi tu eşti Cel ce trage sforile - tumi sūtra-dhāra Modul în care mă faci să dansez, este exact modul în care dansez - yei mata nācāo taiche cāhi nācibāra Limba mea este asemenea unui instrument cu coarde -mora jihvā vīṇā-yantra Iar Tu eşti Cel ce cântă la acest instrument -tumi vīṇā-dhārī Ceea ce-Ţi vine în minte - yei uṭhe tomāra mane Întocmai aceasta rostesc - tāhāi uccāri parama isvara krishna svayam bhagavan sarva-avatari sarva-karana-pradhana Domnul Suprem Însuși (original) este Krișna, Controlorul Suprem - bhagavan svayam krishna parama isvara Conducătorul tuturor avatarurilor și al tuturor cauzelor - pradhana sarva-avatari sarva-karana ananta vaikuntha ara ananta avatara ananta brahmanda ihan sabara adhara (El este) locul de odihnă a nenumărate universuri- adhara sabara ananta brahmanda nenumărate avataruri, nenumărate planete spirituale - ananta avatara ara ananta vaikuntha |
#44
Posted 17 October 2013 - 16:46
CC Madya 136-137
sac-cid-ananda-tanu, vrajendra-nandana sarvaisvarya-sarvasakti-sarvarasa-purna Corpul fiului conducătorului din Vraja (Krișna) - tanu nandana vrajendra este existență pură (spirituală), cunoaștere și extaz - sat-cit-ananda complet din punct de vedere al tuturor opulențelor, energiilor și tuturor gusturilor iubirii - purna sarva-aisvarya sarva-sakti sarva-rasa. Tika: Pentru a susține cele de mai sus Ramanda Raya citează din Brahma samhita 5.1 isvarah paramah krishnah sac-cid-ananda-vigrahah anadir adir govindah sarva-karana-karanam Controlorul Suprem este Krișna - paramah isvarah krishnah al cărui corp este existență pură (spirituală), cunoaștere și extaz - vigrahah sac-cid-ananda Govinda (Krișna) este originea fără început - govindah adih anadir cauza tuturor cauzelor - -karana sarva karanam . Edited by madhukar, 17 October 2013 - 16:46. |
#45
Posted 18 October 2013 - 12:26
138
vṛndāvane 'aprākṛta navīna madana' kāma-gāyatrī kāma-bīje yāńra upāsana În Vrindavan nemanifestată (în această lume) - vṛndāvane aprākṛta Venerarea acelui mereu proaspăt Cupidon (Krișna) - upāsana yāńra navīna madana (Este făcută) prin imnurile dorinței erotice divine (și) sămânța dorinței erotice - kāma-gāyatrī kāma-bīje Tika: kāma-gāyatrī mantra este pentru acei vaișnava care doresc o relație de iubire erotică cu Krișna. Aceștia meditează asupra corpului lor spiritual ca fiind - acela al unei soții a lui Krișna, asemenea reginelor din Dwarka, dacă doresc iubirea conjugală – svakya bhava - sau - acela unei gopii, asemenea celor din Vrindavan, dacă doresc iubirea extraconjugală – parakya bhava. - kāma-gāyatrī: klīḿ kāma-devāya vidmahe puṣpa-bāṇāya dhīmahi tan no 'nańgaḥ pracodayāt Să ne concentrăm asupra seminței dorinței erotice, Zeul iubirii erotice - vidmahe klīḿ kāma-devāya (Krișna - aprAkRta-navina-madana din Vrindavan) Să medităm asupra Celui ce poartă arcul de flori - dhīmahi tan bāṇāya puṣpa Să ne ilumineze cel ce nu are corp (ananga- nume pe care Cupidon l-a primit după Șiva l-a tranformat în cenunșă cu privirea sa furioasă) - pracodayāt 'nańgaḥ Vrindavan nemanifestată (în această lume) vṛndāvane aprākṛta este prezentată în Brahma Samhita 5.56 sriyah kantah kantah parama-purushah kalpa-taravo druma bhumis cintamani-gana-mayi toyam amritam katha ganam natyam gamanam api vamsi priya-sakhi cid-anandam jyotih param api tad asvadyam api ca sa yatra kshirabdhih sravati surabhibhyas ca su-mahan nimeshardhakhyo va vrajati na hi yatrapi samayah bhaje svetadvipam tam aham iha golokam iti yam vidantas te santah kshiti-virala-carah katipaye Venerez acea prea măreață Sveta-dvip numită Goloka - aham tam bhaje su-mahan sveta-dvipam akhyah golokam unde Zeițele Fericirii sunt iubitele Desfătătorului Suprem - yatra sriyah kantah kantah parama-purushah Toți copacii sunt copaci dorință - druma kalpa-taravo Solul este făcut din pietre filozofale transcendentale - bhumih cintamani-gana-mayi Apa e ca nectarul, vorbirea e un cântec, și fiecare pas e un pas de dans - toyam amritam katha ganam gamanam natyam Iar flautul (lui Krișna) este însoțitorul constant - api vamsi priya-sakhi Suprema strălucire este extaz transcendental - param jyotih cit-anandam Iar acesta e gustat - api tat asvadyam De asemenea oceanul de lapte curge din vacile transcendentale - api ca sah kshira-abdhih sravati surabhibhyah și cu siguranță nici măcar o jumătate de secundă a timpului nu este irosită aici - ca api hi nimesha-ardha va samayah vrajati na iha Astfel acel (tărăm) este rar cunoscut puținor suflete realizate în această lume - iti yam virala vidantah te katipaye santah kshiti. |
#46
Posted 24 October 2013 - 21:01
139
puruṣa yoṣit kibā sthāvara-jańgama sarva-cittākarṣaka sākṣāt manmatha-madana Cel ce Degustă Plăcerea (în Vrindavan) (Krişna) atrage minţile -puruṣa sarva-cittākarṣaka tuturor femeilor şi fiinţelor imobile sau mobile - kibā yoṣit sthāvara-jańgama (El este atât de frumos incât îl) atrage direct pe însuşi Cupidon - sākṣāt manmatha-madana Tika: Krişna şi gopiile s-au întâlnit în pădure, după care au plecat împreună spre râul Yamuna. Krişna şi-a aruncat braţele în jurul gopiilor şi le-a îmbrăţişat. El a excitat sentimente erotice în tinerele fete din Vraja atingându-le mâinile, părul, coapsele, cingătorile şi sânii, zgâriindu-le în joacă cu unghiile sale, de asemenea glumind cu ele, privindu-le şi râzând cu ele. Gopiile au devenit mândre pentru că au fost astfel tratate de Krişna, şi ca urmare Krişna a dispărut. Gopiile au plecat în căutarea lui Krişna, dar negâsindu-l, au început să se lamenteze datorită dorului de El, lucru ce la făcut pe Krişna să se hotărască să apară din nou în faţa lor. Acest ultim lucru este relatat în continuare de Ramananda Ray citând din Şrimad Bhagavatam. 140 tāsām āvirabhūc chauriḥ smayamāna-mukhāmbujaḥ pītāmbara-dharaḥ sragvī sākṣān manmatha-manmathaḥ Śrīmad-Bhāgavatam (10.32.2). Domnul Kṛṣṇa apăru printre ele- śauriḥ āvirabhūt tāsām Cu faţa sa asemenea lotusului zâmbind - mukha-ambujaḥ smayamāna Îmbrăcat cu haine aurii şi decorat cu o ghirlandă de flori- pīta-ambara-dharaḥ sragvī fiind direct Cupidonul ce suceşte mintea însuşi a lui Cupidon - sākṣāt manmatha manmathaḥ |
|
#47
Posted 26 October 2013 - 11:20
141-142
nānā-bhaktera rasāmṛta nānā-vidha haya sei saba rasāmṛtera 'viṣaya' 'ā¶raya' Așa cum există multe feluri de devoți există multe feluri de gusturi nectariene ale iubirii divine -nānā-bhaktera rasāmṛta nānā-vidha haya Dar în toate aceste relații există un obiect al iubirii (vișaya) (Domnul Suprem) și cel ce caută adăpostul Său (așraya) – devotul - sei saba rasāmṛtera 'viṣaya' 'ā¶raya' akhila rasāmṛta mūrtiḥ prasṛmara ruci ruddha tārakā pāliḥ kalita ¶yāmā lalito rādhā preyān vidhur jayati Toată victoria Celui asemenea Lunii (Krișna) - jayati vidhur forma tuturor gusturilor nectariene ale iubirii divine -mūrtiḥ akhila rasāmṛta (care) a sujugat prin gusturile (iubirii divine) ce emană (din El) pe Taraka și Pali - ruddha ruci prasṛmara Și a absorbit mințile lui Șyama, Lalita și a iubitei sale Radha - kalita ¶yāmā lalito preyān rādhā. Tika: Acest vers arată încă o mare diferență dintre sufletele ce au emanat din Sufletul Suprem și Krișna care este considerat forma primară a acelui Suflet Suprem, căci El conține și degustă toate gusturile nectariene ale iubirii divine, iar noi nu. |
#48
Posted 30 October 2013 - 13:26
143
sringara-rasaraja-maya-murti-dhara ataeva atma-paryanta-sarva-citta-hara (Krișna este) Forma ce deține iubirea erotică divină, (care este) regina gusturilor iubirii divine – - murti-dhara maya sringara rasaraja (Sau El este) Forma regelui gusturilor iubirii divine (ce) deține iubirea erotică divină - - murti rasaraja dhara maya sringara De aceea (El este Cel ce) atrage inimile tuturor, (și) chiar (și) pe Sine Însuși - ataeva hara citta sarva paryanta atma Pentru a exemplifica acest lucru, Ramanada Raya citează Gīta-govinda (1.11) lui Geayadev: 144 vi¶veṣām anurañjanena janayann ānandam indīvara- ¶reṇī-¶yāmala-komalair upanayann ańgair anańgotsavam svacchandaḿ vraja-sundarībhir abhitaḥ praty-ańgam ālińgitaḥ ¶ṛńgāraḥ sakhi mūrtimān iva madhau mugdho hariḥ krīḍati Prietenele (mele) sunt perplexă (văzându-L) pe Domnul Suprem- sakhi mugdhaḥ hariḥ Însuși forma iubirii erotice divine - iva mūrti-mān ¶ṛńgāraḥ Jucându-se în anotimul primăverii - krīḍati madhau Dând plăcere și extaz tuturor - janayan anurañjanena ānandam vi¶veṣām Cu brațele și picioarele Sale delicate asemenea unor lotuși albaștri închis- ańgaiḥ komalaiḥ indīvara-¶reṇī ¶yāmala Producând fără reținere un festival al iubirii cu prea-frumoasele din Vrindavan- upanayan svacchandam anańga-utsavam vraja-sundarībhiḥ De ambele părți fiecare parte a corpului fiindu-i îmbrățișată - abhitaḥ prati-ańgam ālińgitaḥ 145-147 lakṣmī-kāntādi avatārera hare mana lakṣmī-ādi nārī-gaṇera kare ākarṣaṇa (Krișna) încântă mintea avatarurilor conduse de iubitul Zeiței Fericirii (Nārāyaṇa) - hare mana avatārera ādi kānta lakṣmī (Krișna) le atrage pe toate femeile, în frunte cu Zeița Fericirii - kare ākarṣaṇa nārī-gaṇera ādi lakṣmī Tika: Pentru a aduce evidențe în sprijinul afirmației sale, Ramanada Raya citează cuvintele lui Mahā-Viṣṇu din Šrīmad-Bhāgavatam (10.89.58 ), în momentul în acesta se adresează lui Krișna și Arjuna, care veniseră la el, în căutarea fiilor brahmanului care îl acuzase pe Yudiștira (fratele lui Arjuna), care ca rege nu era în stare să-i protejeze pe supușii săi, că fiii săi dispăruseră fără nici un motiv. Arjuna a jurat că va face tot posibilul ca așa ceva să nu se repete. Dar acest lucru s-a repetat, așa că Krișna s-a hotărât să-l ajute pe Arjuna, să-i găsească pe cei dispăruți, și în cele din urmă au ajuns la Maha-Vișnu, care-i furaseră pe acei copii ai brahmanului. În versul de mai jos este redat motivul furtului. dvijātmajā me yuvayor didṛkṣuṇā mayopanītā bhuvi dharma-guptaye kalāvatīrṇāv avaner bharāsurān hatveha bhūyas tvarayetam anti me Dorind să vă văd i-am luat pe fii brahmanului la Mine- me didṛkṣuṇā yuvayoḥ upanītāḥ dvija-ātma-jāḥ mayā voi ați coborât cu toate energiile în lumea materială pentru a proteja Datoria Ocupațională - avatīrṇau kalā bhuvi guptaye dharma După ce veți îndepărta marea povară a demonilor din lume - hatvā bhara-asurān avaneḥ Să reveniți curând aici lângă Mine - itam bhūyaḥ tvarayā iha anti me Tika: Din acest vers se poate de asemenea vedea că atât Krișna cât și Vișnu nu au un corp temporar, ci unul etern, care există în lumea spirituală. Totodată ambele forme ale Domnului Suprem există etern în lumea spirituală și deși aceste forme sunt diferite, ambele sunt Domnul Suprem, ele aparținând categoiei Bhagavan-tattva. În următorul vers Ramananda Raya citează un vers din Šrīmad-Bhāgavatam (10.16.36) în care soțiile șarpelui Kāliya vorbesc despre relația Zeiței Fericirii – Șri cu Krișna. kasyānubhāvo 'sya na deva vidmahe tavāńghri-reṇu-spara¶ādhikāraḥ yad-vāñchayā ¶rīr lalanācarat tapo vihāya kāmān su-ciraḿ dhṛta-vratā Oh, Doamne noi nu știm cum acesta (șarpele Kāliya) a realizat - deva na vidmahe kasya asya anubhāvaḥ calificarea de a fi atins de praful picioarelor Tale - adhikāraḥ spara¶a reṇu tava ańghri Care a fost dorit de cea mai de seamă femeie, Zeița Fericirii - yat vāñchayā lalanā ¶rīḥ (Astfel ea) a luat asupra Sa jurăminte și a executat pentru mult timp austerități și meditații- vratā acarat su-ciram tapaḥ dhṛta Renunțând la orice alte dorințe - vihāya kāmān |
#49
Posted 01 November 2013 - 15:38
148-149
āpana-mādhurye hare āpanāra mana āpanā āpani cāhe karite ālińgana Dulceața Sa îi fură propria-i minte - āpana-mādhurye hare āpanāra mana (Și astfel) dorește să se îmbrățișeze pe El Însuși - cāhe karite ālińgana āpani āpanā aparikalita-pūrvaḥ ka¶ camatkāra-kārī sphurati mama garīyān eṣa mādhurya-pūraḥ ayam aham api hanta prekṣya yaḿ lubdha-cetāḥ sa-rabhasam upabhoktuḿ kāmaye rādhikeva Cine poate manifesta o abundență de dulceață mai mare decât a Mea - kaḥ sphurati pūraḥ mādhurya garīyān mama (o dulceață) care nu a fost experimentată până acum - eṣaḥ aparikalita pūrvaḥ Și care te face să rămâi înmărmurit - ayam camatkāra-kārī Oh, chiar și Eu însummi la vederea acesteia devin stupefiat- hanta api aham prekṣya yam lubdha-cetāḥ Și asemenea Radhei, dorința de a mă desfăta cu ea devine impetuoasă - iva rādhikā kāmaye upabhoktum sa-rabhasam Tika: Acesta este un vers apare in Lalita-mādhava lui Šrīla Rūpa Gosvāmī (8.92), rostit de Krișna în momentul în care Își vede reflexia într-un perete din pietre prețioase. Pentru a gusta propria-i dulceață, Krișna coboară în Kali-yuga sub forma lui Cetania Mahaprabhu, adoptând iubirea Radhei - Maha-bhava - învățând prin propriul Său exemplu, această cale prin care poate fi degustată propria-i dulceață. |
#50
Posted 03 November 2013 - 18:23
150-152
ei ta' sankshepe kahila krishnera svarupa ebe sankshepe kahi suna radha-tattva-rupa "Astfel ți-am vorbit pe scurt despre forma originală a lui Krișna - ei ta' sankshepe kahila svarupa krishnera Acum voi face o descriere concisă a formei adevărate a Radhei, te rog ascultă - ebe sankshepe kahi tattva-rupa radha suna krishnera ananta-sakti, tate tina -- pradhana 'cic-chakti', 'maya-sakti', 'jiva-sakti'-nama "Krișna are energii nelimitate, dintre care trei sunt cele mai proeminente - krishnera ananta-sakti tate tina pradhana . numite energia spirituală, energia materială și energia ființelor vii – nama cic-chakti maya sakti jiva-sakti antaranga bahiranga tatastha kahi yare antaranga svarupa-sakti sabara upare Noi le numim enegia internă, externă și marginală – kahi yare antaranga bahiranga tatastha . Deasupra tuturor se află energia internă, energia personală (a Domnului)– upare sabara antaranga svarupa-sakti Edited by madhukar, 03 November 2013 - 18:23. |
#51
Posted 05 November 2013 - 17:36
153-156
viṣṇu-¶aktiḥ parā proktā kṣetrajñākhyā tathā parā avidyā-karma-saḿjñānyā tṛtīyā ¶aktir iṣyate S-a spus că energia (internă a) lui Vișnu (antaranga) este transcendentală - proktā ¶aktiḥ viṣṇu parā De asemenea Locul Cunoașterii (sufletul) (tatastha) este cunoscut ca fiind transcendental -tathā kṣetrajña ākhyā parā O altă energie, cea de-a treia este activitatea prescrisă (bahiranga - în planul material) cunoscută ca ignoranță - anyā ¶aktiḥ tṛtīyā iṣyate saḿjñā karma iṣyate avidyā Acesta este un citat din Viṣṇu Purāṇa (6.7.61). sac-cid-ānanda-maya kṛṣṇera svarūpa ataeva svarūpa-¶akti haya tina rūpa Forma originală a lui Krișna (este alcătuită) din energia - svarūpa kṛṣṇera maya Existenței eterne, cunoașterii, și iubirii extatice - sat-cit-ānanda De aceea energia formei originale -ataeva ¶akti svarūpa Cuprinde trei forme - haya tina rūpa ānandāḿ¶e hlādinī, sad-aḿ¶e 'sandhinī' cid-aḿ¶e 'samvit', yāre jñāna kari' māni Partea extazului iubirii - energia ce dă plăcere - aḿ¶e ānanda hlādinī Partea existenței eterne - puterea creației - aḿ¶e sat sandhinī Partea cunoașterii - energia cunoașterii - aḿ¶e cit samvit Care poate fi acceptată ca știință - yāre kari māni jñāna hlādinī sandhinī samvit tvayy ekā sarva-saḿ¶raye hlāda-tāpa-karī mi¶rā tvayi no guṇa-varjite Energia plăcerii, puterea creației (energia existenței eterne) și energia cunoașterii - hlādinī sandhinī samvit (sunt toate) o singură (energie) de-a Ta - ekā tvayi, baza tuturor lucrurilor - sarva-saḿsthitau plăcerea și suferința (experimentate aici) sunt cauza existenței impure (mișra sattva) – hlāda tāpa karī mi¶rā Dar in Tine nu există nu există nici un fel de calități materiale - tvayi no guṇa-varjite Tika: Acesta este un citat din Viṣṇu Purāṇa (1.12.69). |
|
#52
Posted 09 November 2013 - 13:51
157-160
kṛṣṇake āhlāde, tā'te nāma hlādinī sei śakti dvāre sukha āsvāde āpani De aceea este numită hladini, (pentru că) dă plăcere lui Krişna - tā'te nāma hlādinī āhlāde kṛṣṇake Prin intermediul acelei energii El Însuşi gustă fericirea - dvāre sei śakti āpani āsvāde sukha sukha-rūpa kṛṣṇa kare sukha āsvādana bhakta-gaṇe sukha dite hlādinī kāraṇa Krişna, care este forma fericirii, degustă fericirea - kṛṣṇa rūpa sukha kare āsvādana sukha Cauza fericirii devoţilor este dată de (energia) hladini - kāraṇa sukha bhakta-gaṇe dite hlādinī hlādinīra sāra aḿśa tāra prema nāma ānanda cinmaya rasa premera ākhyāna Partea esenţială a acestei energii a plăcerii este numită iubire divină- aḿśa sāra tāra hlādinīra nāma prema Expresia iubirii divine este extazul dat de savoarea spirituală - ākhyāna premera ānanda rasa cinmaya. premera parama-sāra mahābhāva jāni sei mahābhāva-rūpā rādhā-ṭhākurāṇī Esenţa supremă a iubirii divine este cunoscută ca mahābhāva - sāra parama premera jāni mahābhāva Forma Mahabhavei este Zeiţa transcendentală Radha - rūpā mahābhāva sei ṭhākurāṇī rādhā |
#53
Posted 13 November 2013 - 15:07
Radha - originea iubirii divine
CC Madhya 8.161-165 tayor apy ubhayor madhye rādhikā sarvathādhikā mahābhāva-svarūpeyaḿ guṇair ativarīyasī Dintre ele (gopiile) și chiar și dintre cele două (Candrāvalī și Rādha), ce se află în miljocul lor - tayor apy ubhayor madhye Radha este în orice privință cea mai de seamă - rādhikā sarvathādhikā Aceasta care este forma celei mai mărețe iubiri - iyam mahā-bhāva-svarūpā Are cele mai de seamă calități - ativarīyasī guṇair. premera svarūpa-deha prema vibhāvita kṛṣṇera preyasī-¶reṣṭhā jagate vidita Fiind forma intrinsecă a corpului ce întruchipează iubirea erotică divină - svarūpa-deha premera care este o transformare a iubirii -vibhāvita prema (ea este) cea mai de seamă dintre drăguțele lui Krișna (Radha) - ¶reṣṭhā preyasī kṛṣṇera (iar acest lucru) e cunoscut în tot universul - vidita jagate Tika: Orice corp spiritual care este făcut din iubire erotică divină își are originea în iubirea Radhei pentru Krișna. ānanda cinmaya rasa pratibhāvitābhis tābhir ya eva nija-rūpatayā kalābhiḥ goloka eva nivasaty akhilātma-bhūto govindam ādi-puruṣaḿ tam ahaḿ bhajāmi Brahma-saḿhitā (5.37). Îl venerez pe acest Govinda (nume al lui Krișna în Vrindavan), Originalul Degustător al Plăcerii - ahaḿ bhajāmi tam govindam ādi-puruṣaḿ desigur sufletul a tot ceea ce există, care rezidează în Goloka (și care e) - eva ātma akhila bhūtaḥ nivasaty goloka Desigur împreună cu acei care care au o formă ca a sa și sunt expansiuni ale Sale– eva tābhir yah nija-rūpatayā kalābhiḥ Tot timpul cufundați în degustarea extazului spiritual – prati bhāvitābhiḥ rasa ānanda cinmaya Tika: Acest vers nu are nici legătură directă cu Radha cum pretind unii traducători, ea nefiind amintită direct. Versul se referă la toți locuitorii din Goloka (Vrindavan), care sunt tot timpul cufundați în degustarea extazului divin. sei mahābhāva haya 'cintāmaṇi-sāra' kṛṣṇa-vāñchā pūrṇa kare ei kārya tāńra Acest extaz suprem este esența pietrelor prețioase filozofale, - sei mahā-bhāva haya sāra cintāmaṇi Aceasta e dharma (natura intrinsecă) lui (a extazului suprem - mahābhāva) - ei kārya tāńra. de a satiface pe deplin dorințele lui Krișna - kare pūrṇa vāñchā kṛṣṇa mahābhāva cintāmaṇi rādhāra svarūpa lalitādi sakhī tāńra kāya vyūha rūpa Piatra prețioasă filozofală care este Extazul Suprem - cintāmaṇi mahābhāva E însăși forma Radhei -svarūpa rādhāra Iar prietenele (ei) începând cu Lalita - sakhī adi lalita Sunt expansiuni directe ale formei acesteia - kāya-vyūha rūpa tāńra |
#54
Posted 21 November 2013 - 10:10
Madhya 8.166-168
rādhā-prati kṛṣṇa-sneha sugandhi udvartana tā'te ati sugandhi deha ujjvala-varaṇa "Afecţiunea lui Krişna pentru Radha e asemenea unui unguent parfumat.- kṛṣṇa-sneha prati rādhā udvartana sugandhi şi astfel deosebit de parfumatul ei corp luceşte strălucind - tā'te ati sugandhi deha ujjvala-varaṇa kāruṇyāmṛta dhārāya snāna prathama tāruṇyāmṛta-dhārāya snāna madhyama Prima dată se îmbăiază sub duşul nectarului compasiunii - prathama snāna dhārāya amṛta kāruṇya La mijlocul (zilei) se îmbăiază sub duşul nectarului tinereţii - madhyama snāna dhārāya amṛta tāruṇya. lāvaṇyāmṛta-dhārāya tad-upari snāna nija-lajjā-śyāma-paṭṭasāṭi-paridhāna Mai presus de toate se îmbăiază sub duşul nectarului frumuseţii- tat-upari snāna dhārāya amṛta lāvaṇya - Şi poartă îmbrăcămintea de mătase întunecată a propriei sfiiciuni - paridhāna sāṭi paṭṭa śyāma nija-lajjā |
Anunturi
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users