Pensionarea generatiei decreteilor, sau falimentul statului social roman

Bun, Iliescu, Dragnea, Nastase, Basescu, Ponta! E bine si asa. Eu as zice sa il judecam pe Radu cel frumos ca l-a dat pe Tepes la turci! Pe burebista ca a distrus dreptul la proprietate, a luat viile oamenilor. Viitorul oameni buni.  Asta e problema noastra. Traim prea mult in trecut si prea putin in prezent. Ce facem de aici incolo. E un cliseu deja cu Iliescu si Basescu Si Ponta si mai stiu eu ce alti hoti. E clar ce naiba. Toti sunt o apa si un pamant. Ca niste blegomani, v-ati luat una in pifometru si acuma stati si va plangeti basinile. Mami uite ce a facut Iliescu, Basescu sau Ponta. Bun, am stabilit ca au facut. Si???? Ce facem de aici? Cu ce salveaza pensiile. Ilici mai are o basina si moare. In 2030 tot pe Dragnea o sa dam vina? Sau pe Ponta?

Termenul de decretel provine de la Decretul 770 ,care a limitat drastic metodele contraceptive disponibile care a dus la o crestere dramatica a natalitatii, si se refera la generatia de romani nascuti dupa 1967 si perioada anilor 70. Astfel, numarul de copii per femeie a crescut de la 1,9 la 3,7, adica aproape s-a dublat.

Varsta de pensionare in Romania daca nu ma insel este de 65 de ani, cu exceptiia militarilor, politistilor si a muncitorilor din diverse industrii solicitante din punct de vedere fizic. Astfel, majoritatea persoanelor nascute in acea perioada se vor pensiona incepand cu anul 2032 si in urmatorii 10 ani, exceptand categoriile mentionate mai sus care se pensioneaza mai repede si desigur cei care se pensioneaza anticipat de pe la 55 de ani. Printr-un calcul rapid, perioada incepand din anul 2022, socotind pe cei care se vor pensiona anticipat din varii motive si culminand cu deceniul anilor 2030 va fi o perioada in care stresul asupra sistemului public de pensii va fi maxim deoarece atunci vor exista numarul maxim de beneficiari ai sistemului de pensii.

Acesta este doar primul aspect al problemei. Al doilea este migratia tinerilor din tara, ceea va duce la un numar din ce in ce mai mic de contribuabili pentru sistemul de pensii, care este de fapt doar o schema piramidala, in care populatia muncitoare actuala este taxata pentru a finanta actualii pensionari. In perioada 2022-2032 3 decenii consecutive de imigratie masiva, presupunand ca actualul trend migrator se va mentine si nu prea exista motive sa cred ca nu va fi asa. Astfel, incepand probabil prin a doua jumatate a deceniului 2030, avand in vedere ca decreteii s-au nascut incepand cu 1967 si continuand cu deceniul imediat urmator, raportul intre pensionari si contribuabili va atinge un minim absolut pentru istoria sistemului public de asigurari. Sunt destul de curios sa vad cum se va finanta sistemul de pensii, impreuna cu celelalte sisteme publice in acea perioada. Este foarte posibil ca atunci sa asistam la disolutia definitiva a statului social, nu din doleante ideologice, ci din constrangeri economice.

Sau, desi este foarte putin probabil, Romania va renunta la modelul statului social, si se va putea ameliora macar o parte din dezastru. In aceste conditii, voi ce solutii ati vedea, avand in vedere ca deja raul a fost facut, caci deja avem un numar mare de romani care locuiesc in afara granitelor, ceea ce inseamna ca ei nu contribuie cat de mult ar putea la economia Romaniei, deoarece desi ei trimit bani in tara, ei nu consuma si nu sunt impozitati in tara ? Mai mult, apogeul de productivitate al unei persoane este intre varsta de 30-49 de ani, cand combinatia de vitalitate pe de o parte, si experienta profesionala si calificare pe de cealalta, este optima, iar Romania a pierdut deja foarte multi cetateni care ar trebui sa ajunga la aceasta varsta, iar lipsa celor care vor emigra cand vor implini 25+ de ani in deceniul 2010-2019, va fi resimtita pe deplin in deceniul urmator, cand acea categorie de varsta va atinge apogeul sau profesional, deci si maximul cuantumului de consum si contributii la bugetul de stat. Este putin probabil ca aceasta generatie sa nu emigreze in aceleasi proportii ca si cea de dinainte ei. Este la fel de putin probabil ca si generatia urmatoarea sa nu emigreze ceea ar mari presiunea in deceniul 2030-2039, dar am sa las loc macar pentru niste previziuni optimiste.

Asta lasand la o parte faptul ca sistemul de pensii actual nu este intr-o forma prea buna, deoarece raportul intre angajatii din domeniul privat si pensionari este deja subunitar, sau in alte cuvinte, avem mai putini angajati in domeniul privat decat pensionari.

Adresat moderatorului care a mutat postul. Pe langa ca am avut surpriza neplacuta sa cred ca postul acesta disparuse total, insist ca el sa ramana in poiana. In primul rand ca este o arie mult mai visitata comparat cu cea de editoriale, iar in al doilea rand tema este una eminamente politica, anume cea a falimentului statului social.

nu le mia salvam. nu mai platim ca tot nu apucam sa ne bucuram de ele.

Exact. Reformarea de la zero a sistemului de pensii. Un alt sistem. In care fiecare, ca la masina, la fel de obligatoriu se duce si cotizeaza dupa buzunarul lui.

de ce te doare? cauta in istorie si ai sa afli

pt pejeu, ca nu am timp sa scriu, o descriere a incapacitatii romaniei in 1991. dupa mineriada cara a facut un rau imens romaniei si retardatul ala care le multumea ca au venit sa planteze trandafiri:

Dupa mineriada din septembrie 1991, care a condus la caderea guvernului Petre Roman, Stolojan a fost investit in functia de premier.
In acea perioada, economia romaneasca trecea printr-un moment dificil, cele mai mari banci de stat  fiind aproape de faliment, motiv pentru care Stolojan a trebuit sa ia decizia de recapitalizare masiva a acestora.
Theodor Stolojan a mai luat o decizie importanta, puternic contestata, in aceasta perioada, respectiv liberalizarea preturilor. Masura a fost luata insa fara a fi insotita de liberalizarea cursului de schimb, ceea ce a obligat companiile, dar si populatia sa schimbe valuta detinuta la un curs fixat arbitrar. Masura luata de Theodor Stolojan a fost catalogata, ulterior, de nenumarate ori, ca fiind echivalenta cu o confiscare a valutei detinuta de societatile comerciale si de populatie.
In perioada guvernarii sale, Romania s-a confruntat cu un val de proteste sindicale, in timp ce inflatia a continuat sa creasca vertiginos. Cu toate acestea, popularitatea lui Theodor Stolojan a crescut in acest timp, fiind perceput ca o persoana hotarata si un bun profesionist, prea putin dispus la compromisuri politice.

pai la masina cotizezi dupa valoare masinii, nu dupa buzunar... sunt garoi cu BMW care stau in garsoniera confort 2 ...

Bai Pejeule,tu ce zici acolo e in parte real dar un stat poate intra in incapacitate de plata in foarte scurt timp.
Un stat functioneaza ca un srl-u,el produce 10.000 sau mai bine zis prin parghiile care le are la dispozitie da de lucru la populatie,astfel incat el sa incaseze 10.000,doar ca statul prin esecurile de politica,management,etc nu poate creea conditiile necesare incat din munca populatiei sa castige meru aceeasi bani sau chiar mai multi si incasarile statului ajung sa fie 5000,dar statul pentru a functiona are nevoie de minim 8000 asa ca acest deficit de 3000 il imprumuta,dar peste un an el are sanse mari sa incaseze doar 3000 si cu sigurnta tot de min 8000 va avea nevoie sa functioneze,dar intre timp vine scadenta datoriilor,asa ca intr-o buna zi staul va avea de dat zeci de miii pe care nu ai are,si atunci intra in incapacitate de plata.
Acest lucru se va intampla in foarte scurt timp daca statul si politicul isi mentine directia de pina acum.

tocmai ai scris ca la un subiect de BAC despre personalitatea lui Stolojan.
stii punctajul ? ai nimerit baremul ?

Bine, am fortat si eu un pic echivalarea dar ideea de baza ramane. Pachete de asigurari separate, dupa bugetul fiecaruia, cotizatia catre stat fiind redusa spre zero. Mai ramane o problema. Pe banii statului stai pana mori ( pentru nefericiti chiar si la 100 de ani) Pe o pensie privata stai pana se termina banii. Trebuie vazut cum se face in alte state unde sistemul public de pensii a devenit perimat.

e un citat la intamplare de pe un site. de ce? te plictiseai si trebuia sa te bagi in seama? i-am explicat ce usor poti intra in incapacitate de plata din cauza unor miscari de strada si nu a unor banci neaparat.

si pejeu, toti avem credite si stim ca nu vom scapa de ele. asa ca vom incerca sa gasim solutii sa pacalim bancile... si exista.

In acea perioada, economia romaneasca trecea printr-un moment dificil, cele mai mari banci de stat  fiind aproape de faliment, motiv pentru care Stolojan a trebuit sa ia decizia de recapitalizare masiva a acestora.

De ce împrumută deficitul? De ce nu

1. Tipărește în regie proprie banii necesari pentru acoperirea deficitului, fără a se împrumuta CU DOBÂNDĂ la banca centrală ca să facă ea fix același lucru.

2. Mărește impozitele pe veniturile și profiturile firmelor bogaților sau paraziților (ăia de produc doar adaos comercial).

Dacă e vorba de datorie suverană externă de ce nu refuză, pur și simplu, să mai plăteacă?

Care e problema?

Ți-am zis, în cel mai rău caz nu îți mai vinde lumea. Sau cel puțin nu pe credit. Și nici nu te mai împrumută băncile străine.

Și ce?

Închei acorduri bilaterale cu partenerii comerciali astfel încât să nu mai intermediezi comerțul cu ei în dolari ci să faci comerț prin troc (țiței pe tractoare, de exemplu) sau plătind în aur sau în anulare a unei datorii în aur a partenerului comercial către tine.

Simplu.

si pejeu, toti avem credite si stim ca nu vom scapa de ele. asa ca vom incerca sa gasim solutii sa pacalim bancile... si exista.

si cotizatia la sistemul de pensii a devenit perimata in acele state ?

nwo...

pe tine nu te ajuta. ti-am ratat ca exista si alte reguli care pot duce la incapacitate de plata. nu doar smecherii bancare. nu o sa recunosti...

banii au nevoie de acoperire in aur. nu poti sa te apuci sa tiparesti aiurea. nici macar germania nu o face. cauta in istorie sa vezi ce s-a intamplat cand a facut asta.

Nu există alte "reguli" care pot duce la o incapacitate de plată generalizată. Incapacitate de plată locală, sporadică e ceva perfect normal. Este o trăsătură a unei economii de piață.

Și nu ar trebui să se încerce prevenirea falimentului sau pierderii unei investiții.



1. Banii nu au nevoie de acoperire în aur.

La fel cum astăzi băncile împrumută cu dobândă numerar pe care nu îl au și care nici nu există băncile împrumutau cândva cu dobândă aur care pe care nu îl aveau sau nici nu exista.

De acolo am ajuns aici, de la BANC-NOTE răscumpărabile în aur cu o presupusă acoperire integrală în aur din bancă.

Tu nu ai cum să verifici că banca nu împrumută cu dobândă bancnote cu acoperire mincinoasă în aur, în aur care nu există. La fel cum nu ai cum să verifici că o bancă modernă, astăzi, nu împrumută cu dobândă numerar pe care nu îl are.

Bineînțeles, dacă ai minte ai să presupui automat că asta face banca. Pentru că asta ai face și tu în locul ei.

De aia trebuie separat serviciul de creditare al băncilor de cel de intermediere de plăți și casă de valori financiare.

2. Prostimea se prinde de ce fac băncile abia când acestea rămân fără numerar să acopere retragerile sau, acum mulți, mulți ani, rămân fără aur să acopere răscumpărările în aur ale bancnotelor frauduloase.

3. Toate creditele bancare sunt bani nou tipăriți. Fie că sunt bani fizici tipăriți propiu-zis (în cazul băncilor centrale), fie că sunt bani electronici, "tipăriți" virtual, prin consemnare în evidența externă a băncii (evidența internă fiind cea a cantității de numera real pe care îl are de fapt, care e mult mai puțin).

Bani nou se tipăresc tot timpul, peste tot în lume. De fiecare dată când se acordă un credit bancar.

Amu, tre' să te și ajute o leacă bostanul să înțelegi asta.