Creștinismul la români

De când sunt creștini strămoșii noștri?
De la apostolul Andrei, așa cum spune BOR?
De prin sec. V, așa cum spune Pârvan, iar pe urmele lui destui istorici și arheologi?
De prin sec. X  sau chiar mai târziu, așa cum susțin azi destui istorici sau arheologi?

Vă rog să și argumentați poziția voastră, în cazul în care aveți una.

De pe timpul imepriului roman . Cam prin anii 300-350 a inceput sa se raspandeasca prin partea asta a lumii. Cam atat e de zis . Restul e can-can (in ceea ce priveste religia si scopul ei)

Edited by Andreysc7, 12 July 2013 - 20:48.

Sigur proto-românii au adoptat creştinismul pe vremea lui Constantin, unde-i lege, nu-i tocmeală! Faptul că au altoit noile reglementări peste vechile sărbători pre-creştine e cert, şi se poate observa chiar şi în zilele noastre, mai ales la sărbătorile din preajma solstiţiilor. Pe teritoriul României actuale, exceptînd Dobrogea, nu se poate vorbi de un creştinism românesc liturgic pînă prin sec. XIII. Pînă in sec. XIX, acesta era dublat de un puternic creştinism popular, cu obiceiuri preponderent pre-creştine. Deabia odată cu introducerea predicilor în limba română, putem vorbi de un creştinism autentic românesc.
P.S. Fumătorule, ai deschis un subiect delicat, care va avea multe pagini. E posibil să-mi schimb părerile în timp! Îi rog pe moderatori să nu permită postări care nu fac referiri strict la istoria creştinismului la români.

Entwistle,

Şi tu şi Andreysc7 sunteţi de părere că adoptarea creştinismului de către strămoşi s-a petrecut la începutul sec. IV. Dar nu am văzut argumentele voastre în susţinerea acestui punct de vedere.
Tu, Entwistle, spui că se vede altoirea sărbătorilor creştine peste cele păgâne. Dar pe lângă faptul că aşa ceva nu e specific doar acestor meleaguri - fenomenul s-a petrecut mai peste tot - nici nu presupune că s-a petrecut la începutul sec. IV. Se putea petrece o sută de ani mai târziu sau chiar 1000 de ani mai târziu.
În plus, în sec. IV creştinismul nu era prea răspândit nici în Imperiu, creştinii nu erau majoritari decât în partea răsăriteană.
Să credem că Biserica ce doar se organiza, ce nu reuşise nici măcar convertirea populaţiilor balcanice, pe atunci, s-a ocupat de trimiterea unei misiuni peste Dunăre, în afara teritoriului roman? Unde şi care sunt dovezile acestor misiuni şi dacă ele există, de unde ştim că a şi supravieţuit acest eventual creştinism invaziilor poparelor păgâne ce s-au succedat pe aici?

Edited by Fumatorul, 13 July 2013 - 00:25.

 Fumatorul, on 13 iulie 2013 - 00:22, said:

Argumente ...
- am sa incep prin a spune ca am o oarecare cultura generala.
- "Christianity emerged in the Levant (now Palestine and Israel) in the mid-1st century CE. Christianity spread initially from Jerusalem throughout the Near East, into places such as Syria, Assyria, Mesopotamia, Phoenicia, Asia Minor, Jordan and Egypt. In the 4th century it was successively adopted as the state religion by Armenia in 301, Georgia in 319,[1][2] the Aksumite Empire in 325,[3][4] and the Roman Empire in 380". (SURSA) (deci na, eu am zis in anii 300-350, si pe wikipedia scris 380 , eram pe aproape)

Si inca ceva, ai inceput topicul direct cu intrebari, dar opinia ta care e ? si vrem si noi argumente din partea ta

 Andreysc7, on 13 iulie 2013 - 00:27, said:

Nu contest că ai cultură generală. Tocmai de aceea sunt mirat de faptul că subliniezi momentul în care creştinismul devine religie de stat în Imperiu. Pentru că spaţiul etnogenezei noastre nu mai era parte a acelui Imperiu de mai bine de o sută de ani, deci decizia lui Teodosius nu era aplicabilă şi la nord de Dunăre. În plus, în sec. IV populaţia din Balcani nici nu prea era creştină, ce să mai vorbim de cei din nord....

 Fumatorul, on 13 iulie 2013 - 00:22, said:

Fumătorule, eu n-am ascuns niciodată că susţin teoria lui Philippide, în mare măsură. Eu sunt convins că strămoşii noştri au adoptat creştinismul primitiv la sud de Dunăre. Faptul că suntem ortodocşi, denotă că am fost influenţaţi suficient timp acolo de Biserica Răsăriteană. Într-atît încît să ne putem păstra religia şi după Marea Schismă, îmtr-un spaţiu cu puternice influenţe ale Bisericii Apusene.

 entwistle, on 13 iulie 2013 - 01:07, said:

Ce????

de la sud de Dunare provine religia noastra?

" Sfântul Sava de la Buzău, cunoscut mai adesea drept Sava Gotul s-a născut în anul 334 (aproximativ), în regiunea Buzăului, în apropiere de râul Mousaios (Buzăul de azi), din părinți creștini și a trăit în zona deluroasă a Subcarpaților de Curbură. Actul său de martirizare precizează că ar fi fost cantor sau dascăl în interiorul comunităților religioase de acolo.
Sinaxarele amintesc apropierile sufletești ale Sfântului Sava de la Buzău de doi preoți din sate învecinate, un anume Sansalas și un altul, Gutticas. Între anii 369 și 372, în timpul prigoanei creștinilor pornită de Atanaric, rege got, legenda vorbește despre o apariție, a unui „bărbat foarte mare și luminos”, care îi spune Sfântului Sava să se alăture preotului Sansalas în ceea ce avea să-i fie începutul martiriului. Astfel, la porunca lui Atharid, fiul unui dregător got — Rotheseu —, sunt legați, biciuiți și târâți prin păduri incendiate. Rănile de pe trupul mucenicului se vindecă însă peste noapte, ceea ce-i înfurie pe prigonitori, care îl răstignesc pe două osii. A doua zi, spre dimineață, este eliberat de către o femeie, dar Sfântul Sava refuză să fugă. Atharid îl silește apoi să mănânce, împreună cu preotul Sansalas, din carnea jertfită idolilor. La împotrivirea mucenicului și la mărturisirea credinței sale în Hristos ca singur Dumnezeu, i se leagă un lemn de gât și este aruncat în Mousaios, găsindu-și sfârșitul astfel, „prin lemn și apă”, la vârsta de 38 de ani. Trupul i-a fost găsit de credincioșii creștini și îngropat conform tradițiilor.
În anul 374, Sfântul Vasile cel Mare dispune aducerea moaștelor, împreună cu descrierea martiriului Sfântului Mucenic Sava, într-o scrisoare a lui Bretanion, episcopul Tomisului de atunci, în Capadocia.
Sfântul Mucenic Sava de la Buzău este celebrat, în cultul român ortodox, la 12 aprilie (deși apare alteori în dreptul zilei de 18 aprilie), iar conform calendarului romano-catolic, pe 28 aprilie. "
Deci, secolul IV e sigur.

 dinaric, on 13 iulie 2013 - 01:51, said:

De „Cumania” și de „Milcovia” ai auzit?

Sincer, nu, nu am auzit... " Cumania" pare un nume de ţară în care ar trăi cumani...

 dinaric, on 13 iulie 2013 - 09:12, said:

Ideea era că zona Buzăului s-a creștinat definitiv în secolul al XIII-lea, când era locuită mai ales de cumani. Regiunea, inclusiv cetatea Chilia, era în atenția regilor unguri, chiar când Ungrovlahia și Moldova își câștigaseră o autonomie politică și culturală (prin trecera la ortodoxie), în secolul următor.

Edited by Dijonnais, 13 July 2013 - 09:59.

 Fumatorul, on 12 iulie 2013 - 20:38, said:

romanii prin excelenta sunt un popor de crestini. toti cred in dumnezeu. doar ca nu prea fac ce zice dumnezeu. dar tot crestini is.

Iar s-a sculat Dijonais. În Dobrogea pietre de mormînt cu cruci creştine din sec 1. Şi abia în sec 13 ajunge creştinismul la Buzău, crede Dijonais, dar nu la toţi....NUUUUUUU....doar la cumani!
Cică Moldova a trecut la...ortodoxie.
Te cruceşti cînd auzi asemenea prostii.
Moldova nu a ieşit din ortodoxie, mă! Religia creştină originară este cea ortodoxă şi aşa a ajuns şi la Roma.

 D3an, on 13 iulie 2013 - 10:45, said:

Ce e aia....prin excelență?
Eu sînt romîn și nu cred în nici un zeu.
Vezi că ai greșit aria; cea de religie e in altă parte.

Crestinismul a inceput sa patrunda in Dacia inca de la aparitia lui, posibil chiar de la Sfantul Andrei. Asta nu inseamna ca s-a si impus si a eliminat credintele dacice pre-crestine, cu care insa avea si unele asemanari.

Ioan Crisostomul (trecut si el in randul sfintilor) si care era episcopul Constantinopolului il mentioneaza pe Unila, episcop numit de el in "Gotia". Se stie ca gotii erau de fapt geti/daci la care s-au mai adaugat in timp daco-romani, sarmati, germanici, romani etc.
Unila este un nume dacic, toate numele cu terminatia "ila/ilă" sunt de origine dacică. Numele este acelasi cu Uniila, invatatorul "solomonarilor" (ramasitele unui cult preotesc dacic conform etnologilor) din folclorul si mitologia romaneasca si s-a pastrat si astazi ca nume de familie la roma^ni (Unilă si mai ales Onilă).

De atunci vin denumirile de origine latina a principalelor cuvinte din crestinismul romanesc. Crestinismul a coexistat cu religia dacica precrestina si a fost institutionalizat abia dupa sec XI d.H. Pentru a elimina influenta maghiara (ungurii adoptand catolicismul latin, ca si cumanii de altfel, dar prezenta cumana in Romania a fost nesemnificativa sau e foarte discutabila) s-a adoptat limba slavona si tabara ortodoxa pentru crestinismul romanesc. Probabil si pentru ca ortodoxismul era mai apropiat de nevoile spirituale ale oamenilor comparativ cu catolicismul papal
Folosirea slavonei ca limba liturgica insa a dus la pastrarea multor credinte si traditii precrestine dacice (poate si romane pe ici pe colo) pentru ca nici dracu, Doamne iarta-ma, nu intelegea limba slavona, nici macar majoritatea preotilor care doar "boscorodeau" cuvintele si nimeni nu intelegea mai nimic.
Si nu vorbesc aici de simple traditii pastrate si in alte parti, ci de chestii de baza ale spiritualitatii, gen nasterea, botezul, nunta, inmormantarea si viata de dincolo.
In mare parte acestea au ramas cu vechile influente precrestine dacice, chiar daca in timp au fost "imbracate" in haine crestine unele dintre ele.

Edited by lupu2, 13 July 2013 - 11:01.

 Oboi, on 13 iulie 2013 - 01:27, said:

Ca să vezi! Și tu care erai convins că vine direct de la Roma.
O episcopie creștină e dovedită pe la OGRIDA, destul de aproape de Dunăre,în partea de Sud a ei,  încă la anul 59, en, cînd desigur la Roma nu se pomenea creștinism.
mai dă și tu o căutare pe Google măcar.

Crestinarea in spatiul romanesc nu s-a facut prin intermediul apostolatului unei personalitati de exceptie chiar daca traditia ne spune de prezenta Sf.Andrei pe aceste meleaguri. Insa actiunea sa s-a petrecut, daca a avut loc, pentru o perioada scurta de timp si pe un areal foarte mic ( Dobrogea ).
Crestinarea in spatiul romanesc nu s-a facut nici prin "decret" urmat de convulsii interne si de taieri de capete a celor care nu s-au supus; pentru ca nu am avut ca si vecinii nostri un lider crestinator: Boris Mihail ( Bulgaria ), Stefan ( Ungaria ), Vladimir ( Rusia kieviana ).
De aceea nici eu nu sunt de acord ca putem spune ca Moldova sau alta zona a trecut la ortodoxie si nici ca am ales tabara ortodoxiei.
Romanii s-au nascut crestini. Crestinismul este unul din elementele procesului de etnogeneza al poporului roman alaturi de fundamentul daco-roman si de influentele popoarelor migratoare.
Crestinismul a penetrat lent, profund, tacut si este acum in ADN-ul nostru.

Edited by beme, 13 July 2013 - 11:09.

 lupu2, on 13 iulie 2013 - 11:00, said:

Cum se știe că geții se numeau și goți? Cei mai mulți nu vor să știe de așa ceva. Ia întreabă pe marcuzzo, ori pe Ego Zenovius.
presupui tu că a coexistat creștinismul cu religii mai vechi pînă în sec 11. Dacă nu ai nimic palpabil ar fi cazul să te abții de la a da cu presupusa.