Istoria Coreei

despre neo-confucianism - merge si aici, e si cu koreeni
asta e un citat important
While it is clear that Zhu Xi was passionately involved in the politics of his day, his friend and critic Chen Liang contended that the world was a more empirically complex place than Zhu’s system implied. “I simply don’t agree with [your] joining together principles and [complex] affairs [as neatly and artificially] as if they were barrel hoops” (Tillman 1994: 52).
The nub of the debate revolved around the proper understanding of the notion of “public” or gong,gongli, public benefit. Here Chen broke with Zhu and suggested that good laws were needed just as good Neo-Confucian philosophers trained in a metaphysical praxis such as daoxue. “The human mind-heart (xin) is mostly self-regarding, but laws and regulations (fa) can be used to make it public-minded (gong)….Law and regulations comprise the collective or commonweal principle (gongli)” (Tillman 1994:16).
Such arguments for pragmatic political theory and even an appeal to the beneficial outcomes of carefully constructed legal regimes were never well received in the Neo-Confucian period, even if they did point to some genuinely diverse views within the Song Confucian revivals.

Deci neo-confucianistii pur si simplu nu credeau ca un sistem legal bine structurat poate functiona inainte ca cetatenii sa-si descopere principiul etern in ei.
Si o anecdota simpatica despre aventurile unui filozof confucianist in ''descoperirea principiului lucrurilor''

Centuries later in the mid-Ming dynasty, Wang Yangming (1472-1529) sharpened what he took to be Lu’s critique of Zhu Xi. Wang’s philosophy was inextricably intertwined with of his eventful life. Wang also had the richest life of any of the major Neo-Confucian philosophers: he was a philosopher of major import, a poet, a statesman and an accomplished general. Wang began as a young student by attempting to follow Zhu’s advice about how to gewu or investigate things. With a group of naïve young friends they went into a garden to sit in front of some bamboos in order to discern the true principle of bamboo. The band of young scholars obviously thought that this would be an easy task. One by one they fell away, unable to make any progress in their quest to understand bamboo principle. Wang was the last to give up and only did so after having exhausted himself in the futile effort. Wang recounts that he simply believed that he lacked the moral and intellectual insight to carry out the task at hand; at this time he did not question Zhu’s master narrative about how to engage the world as a Confucian philosopher.
[...]
Wang, dezamagit de limitele intelectului in descoperirea principiului bambusului, a zis ca emotia trebuie sa conduca in cautarea principiului.

Iar in Koreea
In short, the Korean scholars realized that as elegant as it might be, there were problems with Zhu’s account of the nature of principle. The problem was put this way in a famous metaphor: how could a dead rider (principle as a purely formal pattern) guide the living horse of vital force? In other words, the Korean scholars understood clearly that the whole sensibility of the daoxueproject was suffused with an emphasis on cosmic process. Hence, if process was so essential to the working of Zhu’s system, how could principle, as a critical philosophical trait, itself be without the living creativity of process?
Yulgok is often portrayed as a proponent of a qi-monism wherein Yulgok defends the primacy of process sensibilities in daoxue by augmenting the role of vital force at the expense of principle. While Yulgok does indeed have all kinds of illuminating insights into the role of vital force, he never abandons a deep concern for the role of principle. Yulgok forthrightly links the notion of principle creatively with the equally important concept of cheng or the self-actualization of the mind-heart. In making this strong linkage, Yulgok is able to defend the thesis that principle itself is a vital manifestation of the living creativity of the Dao as the ceaseless generation of the myriad things.

https://eprints.soas...1/Song_3631.pdf

politicienii din joseon si luptele intre partidele neo-confucianiste; super-interesant
neo-confucianismul devine doctrina exclusiva de abia de pe la 1570, atunci apar si partidele
regii slabi ai anilor 1500-1570 sunt obligati partidelor sa le promoveze agendele, functie de ce sustinere aveau de la ele; mai ales ala pus in locul lui Yeonsangun, terorizat de mentorii lui; urmasii morti tineri; Seonjo ajunge sus dupa o serie de slabanogi pusi sub radical de regenti si reginele-mame
venerarea maestrilor ca instrument de legitimitate - si deci putere - superioara meritului
alegerea maestrilor din considerente de partida; reusita sfintirii unui maestru era o victorie politica pentru partida care se reclama de la el
ming si joseon nu se suportau dar se aveau bine de dragul protocolului neo-confucianist, mai ales koreenii erau slugarnici din dorinta de a-si intari propria legitimitate dinastica, desi altfel ii vedeau pe chinezi ca necinstiti, corupti, aroganti si inculti
in vremea imjin, poporul i-a detestat pe maharii locali si pe chinezi mai tare ca pe japonezi
curtea i-a marginalizat si chiar amenintat/nchis pe rezistenti si a aruncat toata gloria pe armata chineza, din frica vreunei posibile rivalitati
joseon a fost f slab militar, neo-confucianismul fiind anti-militarist, considera imposibila mentinerea unei armate pe timp de pace si ca barbarii trebuie convinsi prin exemplu
mai ales dupa crizele anilor 1590-1640 a fost promovat neo-confucianismul extrem
si gwanghae si injo au incercat sa stea intre ming si manchu fara sa se strice cu niciunul
atacul manchu din 1627 a fost de foame, si manchu suferind atunci, cel din 1636 a fost neasteptat desi se incercase totul sa se mentina echilibrul, plus ca pt partizanii ming era de neconceput ca ming sa cada
fanatismul neo-confu a inceput ca
- in viziunea lor ramaneau ultimii civilizati
- daca tot nu erau tari militar sa demonstreze prin maniere superioritatea (si utilitatea elitei)
f interesant de ce chinezii au tergiversat recunoasterea lui gwanghae: nu ca aveau ceva cu el cat ca si el si rivalul printului chinez preferat erau al doilea nascut; daca-l recunosteau slabeau imaginea propriului printz
obsesiile ritualiste nu erau chiar total nepractice: pana la urma, chestiunea gradului de respect si protocol datorate lui x corespundeau unor necesitati reale
- cine e mai legitim, fiul sotiei, concubinei, daca moare fiul atunci adoptatul, nepotul? daca fiul concubinei se naste primul? daca ai un fiu adoptiv si un nepot de concubina care e mai tare? etc.
- daca regele sau mama trebuie sa tina doliu mai lung unul pentru altul - pietatea filiala e superioara sau inferioara coroanei? daca doliul regelui e mai lung inseamna ca e pus in inferioritate de mama? etc
si multe altele
noua ne par triviale sau inutil de stufoase dar intr-o societate ritualista si mai ales in una in care familiile din varf trebuie sa dea tuturor exemplul, era foarte important cine e mai demn de respect si deci mai legitim, si pana la ce grad ca sa nu fie confuzii
semnificativ e ca dezbaterile ritualiste s-au incheiat in coada de peste, regii facand in general cam cum vor (chiar daca asta lasa urmasul intr-o pozitie de inferioritate in fata carturarilor care se opuneau lui din diverse motive) iar restul adaptandu-se functie de situatie - ascultarea ritualurilor era mai complicata decat parea la inceput...
de ignorat nu putea nimeni ignora ritualurile, macar sa ezite si sa tergiverseze trebuia si regele atunci cand carturarii nu erau de aceeasi parere
dupa esecul gasirii unor solutii simple la chestiunea ritualurilor confucianistii au inceput de pe la 1650 incolo sa dezbata natura Supremului Ultim: era logic - conform ideii confucianiste ca cel mai important e sa percepi principiul de baza al tuturor lucrurilor, decurgea automat ca daca ritualurile nu rezolva problema atunci sa incerci sa patrunzi principiul de baza al lumii in sine
mai erau si de explicat neregulile majore ale mersului lumii gen cucerirea manchu...
pana la urma erau destul de apofatici, purtau discutii foarte abstracte despre relatia intre Supremul Ultim si Yin, Yang, principiu, forta, materia si cele 5 stari ale ei, unicitatea SU vs diversitatea lumii...
fundamental insa ramaneau destul de panteisti, SU e in toate si e nealterat dar fiecare lucru il are ca Principiu in el; la oameni, incarnarea lui e Mintea
...de unde problema: daca Principiul e unul, de unde diversitatea manifestarii? mai ales daca Principiul e intreg in fiecare lucru? pai atunci inseamna ca fortele lumii sunt mai tari ca principiul, in lumea asta, si ca doar ele trebuie analizate, SU nemaicontand dupa ce-a generat yin-yangul si fortele
sau e natura un principiu in sine separat de SU? sau de fapt e ea SU? dar atunci principiul devine parte din materie... sau nu exista principiu ci doar flux de energii... dar asta nu se putea, decat pentru foarte putini ganditori.
mintea e buna sau rea? aparent, principial e buna dar e deseori condusa de energii care o indeamna pe cai superficiale, spre rau...
oricum nu exista nimic a carui natura sa fie perfect buna
iar principiul, amestecandu-l cu natura, oricum il suceau n-aveau cum il defini separat si ramaneau doar cu infinitatea manifestarilor naturii la final...
niciuna din scoli, fie ele principialiste sau energetiste n-au ajuns la vreo concluzie definitiva si nu s-au impus in fata partii adverse
oricum un lucru devenise cert, principiul si energia sau ce-or fi, sunt foarte amestecate, influenteaza si virtutile de baza, nu doar natura si transformarile ei, si situatia e asa de cand e lumea si unica in gradatiile ei de la caz la caz si deci educatia perfecta pentru obtinerea Inteleptului Perfect e imposibila
prin dezbaterile astea a fost evidentiata cu un drum si imperfectiunea conceptuala a vechilor maestri
idealul armoniei universale devine imposibil
macar se cheama ca neo-confucianismul a cazut fiindca s-a auto-epuizat prin propria dezbatere interna, nu prin concurenta externa
din anii 1800 filozofia a cam incetat, ajungand la sfarsitul capacitatii paradigmei ei
miscarea ''modernista'' silhak, desi are in sanul ei unii non-conformisti care promoveaza cunoasterea practica de tip vestic, de fapt e tot in interiorul paradigmei confucianiste, multi din figurile ei de baza spunand ca filozofia e singura stiinta iar cunoasterile practice n-au importanta
devotiunea confucianista era universala in joseon deci nu era vorba de justificarea ei cat de patrunderea sensului ei profund, iar aceasta s-a aratat intelectualilor a fi un esec, de pe la 1800

Science and Technology in Korean History: Excursions, Innovations, and Issues
De Sŏng-nae Pak
https://books.google...bassies&f=false

stiinta in joseon
pag 146 ''daca ar invia Confucius, ar folosi calendarul vestic''

https://books.google...epage&q&f=false
Voice from the north
Resurrecting Regional Identity Through the Life and Work of Yi Sihang
De Sun Joo Kim
SI
The Northern Region of Korea: History, Identity, and Culture
despre regionalismul NK - ff.interesant
Sudul medieval discrimina Nordul aproape pe linia granitei actuale!
refuzau sa angajeze nordici merituosi in posturi importante, acestia erau obligati sa cumpere functii inutile, monopol comercial pentru sudisti, insulte... inclusiv ale sclavilor din sud la adresa nobililor din nord
etc

https://www.academia..._of_Korea_2013_
ricci si receptia lui in korea

nush daca am mai postat asta; economia si taxele in joseon
http://www.helsinki....pers3/Chang.pdf

https://archive.org/...potism/page/n17
carte ffffffffffffffffffffff buna despre regimul proprietatii si clasele sociale si politica in istorie, in fiecare civilizatie

merge la toate civilizatiile si e foarte important deci postez peste tot

SOME NOTES ON FATHER GREGORIO DE CESPEDES, KOREA’S FIRST EUROPEAN VISITOR
By RALPH M. CORY
A Paper Read, in Part, before the Society on 16th June, 1936
Gasiti usor pe google.
Un text foarte interesant, impresiile unui iezuit in Japonia si Korea in anii 1590, concomitent cu razboiul Imjin.
Era o fervoare crestina destul de mare in Japonia vremii aceleia.
Multi samurai crestini, mai ales in anturajul lui Konichi Yukinaga. Aia cand au ajuns in Korea cica au menajat femeile prizoniere si le-au trimis spre ingrijire in Japonia pe multe din ele, sau au botezat copiii muribunzi.
The Portuguese Slave Trade in Early Modern Japan: Merchants, Jesuits and Japanese, Chinese and Korean slaves
De Lúcio De Sousa
Pe de alta parte, acelasi razboi Imjin a produs un exod masiv de sclavi koreeni in Japonia, din care cel putin 8000 au fost botezati de iezuiti. Insula Kyushu greu incercata de efortul de razboi a trecut prin perioade de foamete. Iezuitii au ajutat masiv saracimea de origine japoneza si koreeana, multi veneau sa se instaleze la Nagasaki sa primeasca ajutorul lor. Iezuitii incurajau japonezii ca act de virtute crestina sa cumpere si sa elibereze koreeni. Japonezi si koreeni in Nagasaki sarbatoreau sfintii crestini impreuna. Cand Tokugawa a inceput persecutia crestinilor, koreenii au fost printre cei mai darzi rezistenti.
Altfel, portughezii vindeau in Asia continentala nu doar sclavi koreeni ci si japonezi saraci care se vindeau sa poata pleca undeva sa traiasca. Ba chiar indienii si negrii aflati in slujba portughezilor aveau sclavi koreeni si-i vindeau la Macao. Iezuitii deplangeau rautatea lor...
http://world.kbs.co....Seq_Code=122289
Manuscript of 14th Century Pope's Letter to Goryeo King Found - KBS World
Write: 2016-10-05 18:46:26/Update: 2016-10-06 07:56:16

Cica un Papa ii scrie la 1333 regelui koreean ca ii pare bine ca trateaza crestinii cum trebuie.
Deci inainte chiar de iezuitii din timpul razboiului Imjin...
De ce nu?
China era plina de nestorieni, era inca dinastia mongola Yuan, favorabila nestorianismului...
In Koreea fusesera deportate multe mii de... Rusi.
Europenii de pe cuprinsul dinastiei mongole Yuan preferau... Koreencele.
Koreea dinastiei Goryeo era inca relativ deschisa fata de lume, avea si musulmani...
Deci, de ce nu?

despre oi in korea
http://koreajoongang...spx?aid=2999368
numai din sec 12 au ajuns oile la ei
pana in sec 19 nici nu le distingeau de capre

https://heiup.uni-he.../view/9128/3102
pareri ale delegatilor koreeni la curtea chineza despre tibetani
interesant ca in ciuda marii admiratii a imparatului manciurian la adresa lamaismului tibetan, chinezii care le povestesc koreenilor despre ei faceau o varza mitologica - nu prea erau la curent
si koreanul zice de ei ca tortureaza si mananca femei gravide in cinstea lui buddha etc
dar ma rog, tot el zice de rusi ca-s niste uriasi barbari si ca la ei carele-s trase de caini uriasi etc.

[ https://www.youtube-...?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
[ https://www.youtube-...?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
istoria monedelor - merge la toate

https://www.research...i_noyewa_nongno
statutul nobi in joseon - poate am mai postat, oricum e interesant, erau mai mult iobagi decat sclavi

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/7ENmMCS42XY?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
razboiul imjin in miscare

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/eZkuHrYKMGw?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
armura koreana