Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

UE va limita tarifele la apeluril...

Probleme racordare la retea - un ...

ANAF a inceput vanatoarea online&...
 Monociclism extrem / Extreme unic...

Unde pot gasi role goale pentru p...

Problema traceroute/mtr

Declaratia Unica 2.1.1.A.6
 În urmatorii 10 ani, numarul de sa...

Pat suspendat de tavan

Cataloage și oferte BF 2018

De ce se da Coca Cola gratis in B...
 Referinta

Calitate sunet boxe active alimen...

Posibila sarcina nedorita

Plugin pentru wordpress
 

Topice, topic(-)uri; a posta: postare, postari; post, post(-)uri.

- - - - -
  • Please log in to reply
101 replies to this topic

Poll: topic, post, a posta (in raport cu forumurile de discutii) (30 member(s) have cast votes)

Care este pluralul corect pentru substantivul "topic"?

  1. topice (8 votes [26.67%])

    Percentage of vote: 26.67%

  2. topicuri (11 votes [36.67%])

    Percentage of vote: 36.67%

  3. topic-uri (9 votes [30.00%])

    Percentage of vote: 30.00%

  4. topice si topicuri (1 votes [3.33%])

    Percentage of vote: 3.33%

  5. niciuna dintre variantele de mai sus (1 votes [3.33%])

    Percentage of vote: 3.33%

Care este pluralul corect pentru substantivul "post"?

  1. posturi (9 votes [30.00%])

    Percentage of vote: 30.00%

  2. post-uri (7 votes [23.33%])

    Percentage of vote: 23.33%

  3. postari (11 votes [36.67%])

    Percentage of vote: 36.67%

  4. posturi si postari (2 votes [6.67%])

    Percentage of vote: 6.67%

  5. niciuna dintre variantele de mai sus (1 votes [3.33%])

    Percentage of vote: 3.33%

Forma substantivata "postare/ postari" a verbului "a posta" este corecta?

  1. da (24 votes [80.00%])

    Percentage of vote: 80.00%

  2. nu (6 votes [20.00%])

    Percentage of vote: 20.00%

Vote Guests cannot vote

#1
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,551
  • Înscris: 21.03.2013
Toate dictionarele mari ale limbii romane utilizeaza pluralul "topice" pentru substantivul "topic"/ "topica" (sau "topici" pentru adjectivul "topic" la masculin - plural).
Exista insa o problema: faptul ca omonimul "topic" cu intelesul de "thread" pe un forum nu este inclus inca in niciun dictionar romanesc.

Termenul "topic" a patruns in limba romana prin intermediul limbii engleze si al forumurilor internationale (de limba engleza), alaturi de verbul "a posta" si substantivele "postare", "post".
Omonimul lui, deja existent in limba romana, dar cu alte semnificatii, a provenit din frantuzescul "topique", respectiv germanul "topisch", ambele cu etimologie in greaca moderna ("topikos") unde este substantiv neutru.
Din punct de vedere lexical, atunci cand un cuvant patrunde pe "filiera" unei alte limbi ca neologism si prezinta aceeasi forma si pronuntie cu a unui cuvant deja existent in limba este considerat omonim si se permite utilizarea unor forme flexionare diferite de cele ale cuvantului omonim existent.
Deci, cel putin aparent nu ar fi incorecta forma "topicuri" mai ales ca sufixul "-uri" a capatat o larga utilizare pentru formarea pluralului acestui substantiv pe diverse forumuri de discutii.
Dintr-un alt punct de vedere, daca nu ar fi existat anterior in limba romana absolut deloc omonimul "topic", atunci care ar fi fost forma cea mai acceptabila pentru plural: "topice", "topicuri" sau "topici" ori chiar "topica" (cu sens de plural; pluralul in -a pentru genul neutru, intalnit in limbi precum limba latina, limba greaca, chiar limba engleza este mai rar: il utilizam cand spunem, de exemplu, "curriculum scolar" - "curricula scolare")?

In mod normal termenul "topic" este asociat cu cele de "post" sau "postare" (care au patruns in limba romana simultan cu neologismul "topic").
Pentru "post" se utilizeaza pluralul "posturi" (cu accent pe o).
Pentru "postare" se utilizeaza pluralul "postari" (cu accent pe a).
Ambele variante sunt la fel de utilizate si, la randul lor, genereaza confuzii.

Din perspectiva ambelor neologisme, poate ca variantele optime ar ramane:
- verbul "a posta" (postez, postezi, posteaza, postam, postati, posteaza; am postat...; postasem...; voi posta...; as posta;...; a fost postat; postand... etc.) care substantivat devine "postare, postari";
- substantivul "post", cu pluralul "posturi";
- substantivul "topic", cu pluralul "topicuri" (care flexionat in acest fel se aseamana cu singura flexiune posibila pentru cuvantul lui pereche "post").
In aceste conditii, forma traditionala de flexiune aplicata neologismului omonim "topic" ar aparea ca necorespunzatoare.
Si atunci, ma vad intr-un fel obligat sa inclin mai curand pentru varianta "topicuri" decat pentru cea traditionala de "topice" sau decat sa accept ambele forme de plural ca fiind corecte pe motiv ca amandoua sunt uzuale.
Dintr-o alta perspectiva privind lucrurile, pluralul "topice" acceptat pentru cuvantul omonim deja existent in limba noastra dar fara legatura semantica cu neologismul privitor la forumurile de discutii are mai putine litere, ceea ce il face mai usor de pronuntat sau scris. Evident ca din perspectiva lingvistica acest argument are valoare nula.
Evident ca ceea ce am scris mai sus nu prezinta un argument foarte solid, pentru ca nimic nu ne impiedica sa flexionam in mod diferit perechea de cuvinte de origine engleza "topic - post, posta > postare".
Totusi nici flexionarea neologismului "topic" dupa modelul omonimului sau cu vechime mai mare in limba romana nu reprezinta un argument foarte solid.
Iar acceptarea ambelor forme de plural nici ea nu prea este in mod serios justificata. Dupa cum remarca un coleg, bun cunoscator al limbii romane, "ambiguizarea la romani este o alta discutabila realitate" si "Gramatica Academiei e plina de concesii de acest fel: Dublet admis, sic!"
Opiniile voastre care sunt? Poate ca pana la urma, prin eforturile pe care le vom face impreuna pe acest forum, vom determina Academia Romana sa ia o decizie si sa ne scoata din acest impas.
In acest sens, va invit sa va exprimati opiniile si sa raspundeti cu seriozitate la chestionarul de mai sus.

Iata un articol interesant cu o tema apropiata, articol din care imi voi permite sa reproduc cateva fragmente:

Tradiţia retoricii antice va transmite (şi printr-un echivalent latin: topica trece de la Aristotel la Cicero) termenii culţi care vor sta la baza corespondentelor romanice, dar şi a englezescului topic. Acesta din urmă a dezvoltat sensul, fundamental în engleza de azi, "subiect, temă" (= subiect gramatical, subiect al unui discurs, temă tratată oral sau în scris etc.). Sub influenţa actuală a textelor scrise în engleză, cuvîntul românesc topică primeşte tocmai acest sens, pe care îl întîlnim tot mai des în Internet, mai ales în forumuri, în liste de discuţii organizate tematic: "forum online românesc; diferite topici, mii de mesaje saptămînal" (agero-stuttgart.de /diverse-linkuri); "Legumicultură. Vizualizarea tuturor ştirilor topicii" (assp.windigita.com).

Terminologia engleză e transpusă ca atare, într-un context în care sinonimele deja citate - mai ales temă - ar fi fost foarte potrivite şi n-ar fi produs nici o confuzie. Partizanii topicii ar putea susţine inovaţia prin nevoia unei specializări: tema sau subiectul sînt generice şi polisemantice, în vreme ce topica ar reprezenta "subiectul de discuţie" (un singur cuvînt substituind astfel, economic, o întreagă sintagmă) şi s-ar referi la forme de organizare a materiei în Internet. E doar parţial adevărat: topica însăşi e un termen polisemantic, căruia moda actuală tinde să-i extindă uzul, în afara unei stricte specializări, în situaţii de perfectă echivalenţă cu temă. Prin traduceri grăbite şi superficiale, calcul a intrat deja şi în alte limbaje (ştiinţifice): "vom cerceta mai în amănunt pinguinii, focile şi ne vom pregăti pentru topica următoarei săptămâni care va fi despre relaţiile ce au loc între vieţuitoarele ce alcătuiesc lanţul trofic din Antarctica" (lefo.ro); "vă rugăm să indicaţi topica lucrării, şi să daţi detalii, dacă cuprinde date empirice, dacă este o variantă revăzută a altui document sau o lucrare în evoluţie" (univsp.ro); "Congresul National de Urologie. Informaţii generale. Comitet de organizare. Topici de congres" (romuro2001. econgres. net/topic) (unele construcţii din textele citate - "lucrare în evoluţie", "topici de" - confirmă stîngăcia traducerii).
[...]
De fapt, mai des decît topica apare acum topicul, forma de substantiv neutru (cu pluralul în -uri) care reprezintă pur şi simplu un împrumut din engleză: preluarea ca atare a cuvîntului topic (cu inevitabile şi minime adaptări fonetice, cu perfectă încadrare morfologică şi cu libertatea de plasare în diverse registre stilistice) - "Topic-uri active momentan. Click pentru a lista toate articolele din acest topic" (martini.exs.ro /portal); "deci: acesta este topicul vostru! scrieţi aici cât vreţi şi despre ce vreţi voi! îi rog aici pe ceilalţi moderatori să nu mute topicul " (autoshow.ro/forum); "Răspunsurile la topicul «Eu sunt de acord cu americanii!» postat de «escu»" (ciuc.openlink.ro /antiprotv); "Salut la toţi! mişto topicul acesta!... începe să devină interesant topicul acesta!" (seductie.com). La o rapidă verificare statistică (cu Google), se obţin nu mai puţin de 1040 de atestări ale formei de plural (scrise fără cratimă) topicuri ("hai să punem topicuri inteligente!" - www.statistics.home.ro).

Ne-ar putea consola faptul că preluări similare se produc şi în celelalte limbi romanice: de exemplu în franceză ("J’aime bien créer plein de nouveaux topics", universffx.free.fr /forum) sau în italiană ("puoi inserire nuovi Topic in questo forum", infodomini.it).

Edited by _-_, 28 June 2013 - 14:20.


#2
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,551
  • Înscris: 21.03.2013
S-a mai lansat sugestia de a inlocui termenul "topic" prin "subiect" si "post" / "postare" prin "mesaj". In ceea ce priveste primul termen, acesta s-ar putea confunda cu "subject" in timp ce al doilea s-ar putea confunda cu "message".
In corelatie cu termenul topic se mai utilizeaza: "ontopic" (la subiect) si "offtopic" (in afara subiectului).

Tot in legatura cu forumurile de discutii se mai utilizeaza termenii:
- "troll" cu pluralul "troll-i" si verbul "a trolla" cu gerunziul "trolling"';
- "flame" [pronuntat aproximativ ca "fleim"] pentru "flaming" ("a face flame") si "flamer".

O situatie amuzanta s-a creat in ceea ce priveste termenii utilizati pentru traducerea urmatoarelor cuvinte asociate cu mesajele de e-mail:
- (to) attach / attachment = a atasa, atas / atasament (a anexa, anexa);
- Reply = Raspunde;
- Forward (FWD) = Redirectionare;
- Carbon Copy (CC) = Copie la Indigo (CI, cu pluralul CI-uri);
- Blind Carbon Copy (BCC) = Copie Oarba la Indigo (C.O.I., cu pluralul C.O.I.-uri).

#3
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006
Ca să vorbim de corectitudinea unui cuvînt trebuie mai întîi ca acel cuvînt să se fi încetățenit în limba literară, adică în manifestarea cea mai îngrijită a limbii. După ce se încetățenește, dicționarele consemnează cuvîntul și îi dau sensurile și formele flexionare cu care s-a încetățenit. Dar în cazul de față, după cum ați constatat, termenii nu sînt încetățeniți (cu aceste sensuri) în limba literară, deci corectitudinea nu e definită. Putem vorbi cel mult de uz, nu și de uzul corect. Ca urmare întrebările din sondaj nu pot primi răspuns la întrebarea „cum e corect”, ci eventual la alte întrebări înrudite: cum va fi corect, cum spune lumea, cum e corect cu alte sensuri etc.

La topic, sensul existent cel mai apropiat e cel menționat în MDN 2000, și anume: „subiect al discursului definit ca «cel despre care se spune ceva».” E sensul folosit în lingvistică, de exemplu în legătură cu unele limbi care în afară de subiecte, predicate etc. mai au și topice (japoneza și altele). În cazul ăsta pluralul obișnuit e topice. Cu pluralul topicuri (care nu poate fi scris topic-uri după nici o regulă), e un împrumut din engleză.

La post pluralul nu are cum să fie postări. E evident, dar lumea votează aiurea. Postări e plural de la postare, iar pentru post pluralul nu are cum să fie altul decît posturi (obligatoriu fără cratimă).

View Post_-_, on 28 iunie 2013 - 14:12, said:

ori chiar "topica" (cu sens de plural; pluralul in -a pentru genul neutru, intalnit in limbi precum limba latina, limba greaca, chiar limba engleza este mai rar: il utilizam cand spunem, de exemplu, "curriculum scolar" - "curricula scolare")?
Știți vreun cuvînt în română care face pluralul în -a? Eu nu știu. Curriculum e defectiv de plural în română. N-am auzit niciodată de curricula școlare.

View Post_-_, on 28 iunie 2013 - 14:12, said:

Poate ca pana la urma, prin eforturile pe care le vom face impreuna pe acest forum, vom determina Academia Romana sa ia o decizie si sa ne scoata din acest impas.
Academia Română nu se ocupă cu de-astea. În domeniul lingvistic Academia are cel mult o ștampilă pe care o pune din cînd în cînd pe lucrări lingvistice, în rest nu ia asemenea decizii. De altfel nu există nici o altă instituție care să ia decizii despre ce plurale să folosim. Lingviștii urmăresc uzul și constată ce plurale folosim efectiv (în exprimarea îngrijită), apoi pe alea le trec în dicționare.

Iar ce vorbim noi aici pe forum are un efect neglijabil asupra evoluției limbii.

#4
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,551
  • Înscris: 21.03.2013
Ar fi bine sa se ia totusi o decizie sub autoritatea Academiei Romane tocmai pentru a evita dubletul topice - topicuri.
Topic-ul curent sau alte topic-uri similare ar putea ajuta userii sa opteze pentru una sau alta dintre variante.
Atata vreme cat cuvantul "post" (in legatura cu forumurile de discutii) nu exista inca in niciun dictionar al limbii romane, pluralul ar trebui scris cu cratima, adica post-uri. Dar, devreme ce aproape nimeni nu utilizeaza forma "post-uri", atunci nu ne mai ramane decat sa renuntam la cratima.

Legat de "limba literara". Am gasit in diverse carti tiparite sau electronice (chiar in ofertele unor magazine online), termenul "mouse" tradus sau utilizat in limba romana in urmatoarele forme:
- mouse cu pluralul mouse-uri (mouseuri) sau mousi;
- maus cu pluralul mausuri sau mausi;
- soarece - soareci;
- soricel - soricei;
Am intalnit chiar si forma "sobolan".
Lipsa pentru prea multa vreme a unei forme acceptate in mod universal a generat deja prea multe forme de ortografiere sau declinare a acestui substantiv.

Mai sunt si alte opinii?

#5
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011
Treaba asta cu alegerea între "topice" și "topicuri" este o tichie de mărgăritar pentru limba rumînă chelită de scrierea fără diacritice. Dacă nu se implică nici o autoritate ca să impună scrierea cu diacritice, cum crezi tu că se poate impune ca oamenii să facă pluralul lui "topic" într-un anumit fel și nu așa cum au ei chef?

Iar despre prezența cuvintelor în dicționar, vezi că mai mult de jumătate din cuvintele din mesajele tale nu există în nici un dicționar, pentru că le scrii fără diacritice. La fel cum nu există nici cuvîntul "user" pe care îl folosești tu și pe care îl pluralizezi și articulezi sub forma "userii", iar nu sub forma "user-ii", așa cum ar fi trebuit dacă regula inventată de tine cu inserarea cratimei la cuvintele neprezente în dicționare ar fi fost adevărată. Deci dacă tu însuți nu respecți o regulă inventată de tine, cum crezi că alții vor respecta reguli inventate de Academie, o instituție care și-a pierdut orice credibilitate în 1993, cînd a învechit și handicapat limba rumînă pentru ca academicienii să-și păstreze scaunele în pofida colaboraționismului lor abject cu regimul comunist?

#6
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,551
  • Înscris: 21.03.2013
Pentru "user" exista echivalentul romanesc "utilizator". Folosim in limbajul colocvial forma "user - useri" din economie de tastare/ foneme pronuntate constienti fiind ca nu este un cuvant necesar, in schimb, abandonam aceasta forma in exprimarea oficiala. La fel in ceea ce priveste scrierea cu diacritice cu mentiunea ca in cazul acesteia mai exista si alte bariere:
- comutarea pe tastatura romaneasca si inserarea unor caractere solicita mai mult timp consumat;
- unele aplicatii nu afiseaza corect diacriticele sau altereaza alte caractere daca utilizam o anumita codificare;
- exista un conflict intre scrierea/ afisarea caracterelor "s" si "t" cu sedila sau fara sedila (tastatura romaneasca legacy vs tastatura romaneasca standard).
In multe limbi se abandoneaza deseori caracterele speciale mai ales pe forumuri de discutii sau atunci cand se redacteaza mesaje de e-mail. De exemplu, francezii scriu fara accente, germanii scriu fara umlaut si substituie prin "ss" caracterul consacrat sau recurg la alte substituiri de grafeme: oe pentru umlaut o, ue pentru umlaut u, ae pentru umlaut a etc.
In general putem citi fara probleme un text redactat fara diacritice, fiind foarte rare situatiile in care necesitatea diacriticelor se impune cu adevarat.

#7
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Post_-_, on 29 iunie 2013 - 07:49, said:

Pentru "user" exista echivalentul romanesc "utilizator". Folosim in limbajul colocvial forma "user - useri" din economie de tastare/ foneme pronuntate constienti fiind ca nu este un cuvant necesar, in schimb, abandonam aceasta forma in exprimarea oficiala.

Nu ştiu în numele cui vorbeşti aşa de oficios. Pur şi simplu tu personal ai adoptat nişte reguli complet aberante după care te ghidezi şi vorbeşti ca şi cum ar fi vorba de reguli general acceptate. Ei bine, lexicul scindat, cu două variante (colocvial-angloman / oficial-neaoş) folosite în funcţie de context, nu este acceptat în nici o carte de gramatică a limbii rumîne. Arată-mi o carte de gramatică unde să se vorbească de aşa ceva, cum că se pot folosi barbarisme în locul cuvintelor neaoşe din "economie de scriere/pronunţare". Tu încerci să impui printr-un limbaj sfătos o prostie care face un rău enorm limbii rumîne şi-i grăbeşte sfîrşitul sub loviturile limbii engleze.

Tu şi alţii care folosiţi englezisme în locul cuvintelor rumîneşti deja existente sînteţi nişte cai troieni care descarcă în mijlocul limbii rumîne cuvinte străine care o distrug din interior, prin crearea unui haos incredibil la nivelul scrierii şi pronunţiei.

View Post_-_, on 29 iunie 2013 - 07:49, said:

La fel in ceea ce priveste scrierea cu diacritice cu mentiunea ca in cazul acesteia mai exista si alte bariere:
- comutarea pe tastatura romaneasca si inserarea unor caractere solicita mai mult timp consumat;
- unele aplicatii nu afiseaza corect diacriticele sau altereaza alte caractere daca utilizam o anumita codificare;
- exista un conflict intre scrierea/ afisarea caracterelor "s" si "t" cu sedila sau fara sedila (tastatura romaneasca legacy vs tastatura romaneasca standard).

Închipuie-ţi că toate chestiile astea de care aminteşti tu au fost abordate şi dezbătute de multă vreme pe firul de discuţie special. Concluzia a fost că nu există nici o scuză pentru a nu se scrie corect, adică cu diacritice. Diacriticele cu sedilă sînt compatibile cu peste 99% din aplicaţiile existente. Le-ai putea folosi cu încredere dacă chiar ţi-ar păsa de limba rumînă, aşa cum ai vrut să dai impresia prin mesajul cu care ai început discuţia. Dar nu, tu faci parte din cei care vor să mutileze limba rumînă, scriind-o fără diacritice, dintr-un sadism care se poate explica doar prin dorinţa de a vedea cît mai repede limba rumînă înlocuită cu engleza. Nu eşti singurul, dovadă comentariile la articolul de care am vorbit în mesajul de mai jos.

http://forum.softped...2#entry13376642

View Post_-_, on 29 iunie 2013 - 07:49, said:

In multe limbi se abandoneaza deseori caracterele speciale mai ales pe forumuri de discutii sau atunci cand se redacteaza mesaje de e-mail. De exemplu, francezii scriu fara accente, germanii scriu fara umlaut si substituie prin "ss" caracterul consacrat sau recurg la alte substituiri de grafeme: oe pentru umlaut o, ue pentru umlaut u, ae pentru umlaut a etc.
In general putem citi fara probleme un text redactat fara diacritice, fiind foarte rare situatiile in care necesitatea diacriticelor se impune cu adevarat.

Pseudo-argumentele astea au fost folosite de atîţia înaintea ta, încît deja ne-am plicitisit de ele. Arată-mi un sit franţuzesc sau nemţesc scris fără diacriticele lor şi-l mănînc de-a dreptul. Eu ştiu franceza, probabil spre deosebire de tine, şi am vizitat ceva situri franţuzeşti pînă acum, aşa că nu ţine să-mi spui minciuni neruşinate. Află că francezii ăia care scriu fără accente pe forumuri sau în mesajele de poştă electronică sînt în număr infim, sub 1% din populaţie, şi asta pentru că în Franţa toate calculatoarele vin cu tastaturi franţuzeşti, AZERTY, care au literele cu accente pe taste separate, deci nu-i nici un efort în plus să se scrie cu diacritice. La fel şi-n Germania, unde toate calculatoarele vîndute au tastaturi speciale pentru limba germană. Păi tu compari situaţia din Franţa şi Germania cu cea din Rumînia, unde nu găseşti decît cu mare dificultate o tastatură cu diacriticele rumîneşti imprimate pe taste? Normal că rumînii scriu majoritar fără diacritice, din moment ce autorităţilor statului puţin le pasă de limba rumînă şi nu impun vînzarea de tastaturi cu diacritice, pentru ca populaţia să-şi poată scrie corect limba maternă. Fie şi numai după modul în care ignoră suferinţa limbii rumîne îţi dai seama că autorităţile sînt vîndute străinătăţii...

În rest, ce să-ţi spun, faci parte din cei care scriu fără diacritice din răutate faţă de limba rumînă, însă îşi inventează tot felul de motive penibile pentru a-şi ascunde dispreţul pentru limba maternă şi iubirea neţărmurită pentru o limbă străină, engleza. Nu mai rămîne decît să afirmi că eşti "latin", pentru ca demonstraţia de ipocrizie să fie completă. Ce să te mai faci şi cu "latinii" ăştia, care clamează că-şi iubesc limba de origine latină, însă o înşeală pe faţă cu o limbă de origine germanică...

Edited by Crugasic, 29 June 2013 - 10:29.


#8
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View Post_-_, on 28 iunie 2013 - 19:30, said:

Ar fi bine sa se ia totusi o decizie sub autoritatea Academiei Romane tocmai pentru a evita dubletul topice - topicuri.
Repet: Academia Română nu se ocupă cu așa ceva. Uitați-vă cine sînt membrii ei și ce specialități au și veți observa că lingviștii se numără pe degete. Nici dacă ar vrea și tot nu s-ar putea ocupa de toate mărunțișurile astea. De dicționare se ocupă lexicografii care în general lucrează ca lingviști în institutele de lingvistică sau ca profesori universitari. Dar nu e nici treaba lingviștilor să ne spună cum să vorbim. Ei se uită cum vorbim și constată, analizează, explică fenomenele limbii. Foarte multă lume îi vede pe lingviști ca pe niște polițiști care stabilesc reguli. Nici vorbă. Lingviștii sînt mai degrabă ca zoologii care se uită la tot felul de viețuitoare și constată, analizează și explică detalii. Lingvistica e o disciplină științifică, nu juridică.

Nu e nici o nenorocire dacă unii spun topice și alții topicuri. Nu e nevoie să evităm dubletul dacă el există în uz. Numai cine nu înțelege ce e lingvistica dorește neapărat ca o autoritate să aleagă una din variante și s-o impună.

View Post_-_, on 28 iunie 2013 - 19:30, said:

Topic-ul curent sau alte topic-uri similare ar putea ajuta userii sa opteze pentru una sau alta dintre variante.
Atata vreme cat cuvantul "post" (in legatura cu forumurile de discutii) nu exista inca in niciun dictionar al limbii romane, pluralul ar trebui scris cu cratima, adica post-uri. Dar, devreme ce aproape nimeni nu utilizeaza forma "post-uri", atunci nu ne mai ramane decat sa renuntam la cratima.
Cratima se folosește după altă regulă, nu asta. Atunci cînd în scris cuvîntul împrumutat are pe ultima poziție o literă care se pronunță ca în română, cratima nu se pune. Scriem trendul, clickuri, manageri, designului etc. (Observați că nu are importanță dacă alte litere din cuvînt se citesc ca pe românește sau nu. Doar ultima contează.) Dacă însă litera aceea ultimă se pronunță altfel decît în română sau nu se pronunță deloc, atunci se pune cratimă: acquis-ul, show-urile, lobby-ului, mouse-ul etc.

La topic și post ultima literă se pronunță ca în română, deci cratima nu se justifică.

View Post_-_, on 28 iunie 2013 - 19:30, said:

Lipsa pentru prea multa vreme a unei forme acceptate in mod universal a generat deja prea multe forme de ortografiere sau declinare a acestui substantiv.
Nu e nici o problemă. Cu timpul una din forme probabil se va impune de la sine în uz. Și dacă rămîn două sau mai multe forme, asta e, nu pică cerul.

În cazul particular al mausului probabil cuvîntul nu va apuca să se distileze pînă la dispariția obiectului denumit. Cuvintele au în general nevoie de multe zeci de ani, sau chiar mai mult, pentru a se stabiliza la o anumită variantă, și nu cred că peste cîteva zeci de ani vom mai avea mausuri. Așa că problema se va rezolva de la sine.

View Post_-_, on 29 iunie 2013 - 07:49, said:

La fel in ceea ce priveste scrierea cu diacritice cu mentiunea ca in cazul acesteia mai exista si alte bariere:
- comutarea pe tastatura romaneasca si inserarea unor caractere solicita mai mult timp consumat;
- unele aplicatii nu afiseaza corect diacriticele sau altereaza alte caractere daca utilizam o anumita codificare;
- exista un conflict intre scrierea/ afisarea caracterelor "s" si "t" cu sedila sau fara sedila (tastatura romaneasca legacy vs tastatura romaneasca standard).
Scuze, astea sînt mofturi. Eu am scris la calculator vreo 10 ani fără diacritice și apoi încă 10 cu. Scrisul cu diacritice nu cere deloc mai mult efort decît fără. După cîteva zile vă obișnuiți cu noua configurație a tastelor și vi se formează noi reflexe. Eu unul las tastatura românească și cînd fac programare, și cînd scriu în engleză și franceză, de fapt în tot ce fac la calculator (mai puțin cînd scriu în japoneză).

Aplicațiile incapabile să gestioneze scrisul cu diacritice mai sînt foarte puține. Pe internet deja trebuie să tragi cu tunul ca să mai găsești o fosilă din asta vie.

Conflictul dintre sedile și virgule nu are importanță. Alegeți ce credeți că e mai bine. Eu folosesc numai virgule, iar cei care mai au încă softuri antediluviene, să fie sănătoși, eu nu țin deloc să mă poată citi absolut toată lumea. Dacă dumneavoastră sînteți mai drăguț, foarte bine, folosiți sedile; mulți procedează așa, măcar pe perioada asta de tranziție.

În orice caz, un text cu diacritice nu cere deloc un efort suplimentar la scris, dar e evident mai ușor de citit. Mi se pare un argument suficient pentru a scrie cu diacritice.

#9
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,551
  • Înscris: 21.03.2013
@Crugasic
Daca am dat un raspuns mesajului referitor la problema "diacriticelor" nu am intentionat ca prin aceasta sa prelungim comentariile pe aceasta linie.
Deci, te rog sa incerci a te limita strict la problemele expuse in mesajul introductiv!
Ca sa iti raspund totusi pe scurt la problema:
Din vremea DOS-ului s-au mostenit codurile de pagina. Astfel un set de caractere extinse ASCII (cu coduri cuprinse intre 128 si 255) definit in cadrul unui "cod de pagina" suprind un numar limitat de caractere internationale si simboluri, sacrificand alte caractere si simboluri. Ulterior posibilitatile de reprezentare a unui numar mai mare de caractere au foste extinse prin introducerea standardului ANSI. Mai departe, au aparut zeci de alte "standarde" concomitent cu posibilitatea de a utiliza seturi de caractere diferite in cadrul aceluiasi document cu conditia de a adopta un standard unic de reprezentare a caracterelor si fonturi compatibile. Aceasta situatie a generat numeroase probleme de afisare a diacriticelor sau a altor caractere speciale utilizate in special in legatura cu mesajele de e-mail si paginile de Web, inclusiv forumurile de discutii, blogurile etc. Copiaza, de exemplu, un text cu diacritice si alte caractere speciale dintr-o pagina de Web si da "paste" in Word. S-ar putea sa ai supriza ca diacriticele sau caracterele speciale sa fie inlocuite prin caractere aberante (deseori caractere diferite prin acelasi caracter). La fel, scrie un mesaj de e-mail cu diacritice si mesajul tau s-ar putea sa ajunga la destinatie aprope imposibil de citit. Incompatibilitatea dintre browserele de Web, clientii de e-mail (sau interfetele de Web based mail) si aplicatiile de birotica (datorate in principal evolutiei mai limitate a limbajului HTML sau a altor resurse implicate) in ceea ce priveste "translatarea" caracterelor va genera mai mult ca sigur situatii problematice in ceea ce priveste operarea cu diacrtitice. Din aceste motive, se prefera scrierea fara diacritice in aceste situatii. Si eu utilizez diacritice atunci cand redactez documente oficiale in Microsoft Office, LibreOffice etc. dar aproape niciodata in mesaje de e-mail sau pe forumuri.

@AdiJapan
Articolul citat in mesajul introductiv (articol scris de un lingvist) sugereaza ca ar trebui sa scriem topic-uri cu cratima.
In acest caz cratima are un alt rol decat cel la care te-ai referit tu (si pe care nu il contest). Cratima, din cate cunosc eu, se mai utilizeaza in cazul flexionarii oricarui cuvant importat fara modificari dintr-o alta limba daca acel cuvant are in limba gazda o alta "paradigma" de flexionare. Daca tu ai alta opinie atunci te invit sa indici o sursa bibliografica. (La fel in ceea ce priveste faptul ca substantivul curriculum ar fi defectiv de plural, dupa cum sustineai mai devreme.)

Edited by _-_, 29 June 2013 - 18:11.


#10
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View Post_-_, on 29 iunie 2013 - 17:47, said:

Articolul citat in mesajul introductiv (articol scris de un lingvist) sugereaza ca ar trebui sa scriem topic-uri cu cratima.
Nici vorbă. Rodica Zafiu n-a spus așa ceva și nici n-ar spune.

Să ne uităm din nou la articol. Mai întîi spune așa: „De fapt, mai des decît topica apare acum topicul, forma de substantiv neutru (cu pluralul în -uri) care reprezintă pur şi simplu un împrumut din engleză [...].” Aici cratima indică faptul că e un sufix. Pentru același motiv spunem de exemplu că substantivul treabă formează pluralul cu prefixul -uri. Asta nu înseamnă nicidecum că se scrie treb-uri, ci că cratima de la -uri arată unde urmează să se facă lipitura cu cuvîntul. Tot așa la prefixe scrise separat și la elemente de compunere plasate la început de cuvînt se pune cratimă la sfîrșit (ne-, pseudo-, mini- etc.), iar la infixe și alte secvențe care se pun în interiorul cuvîntului se pun cratime de ambele părți (-se-, -ră- etc.)

Apoi autoarea citează un fragment de pe un sit de internet: „Topic-uri active momentan”. Cratima aici nu apare pentru că așa crede autoarea că s-ar scrie corect, ci pentru că așa a fost scris originalul.

View Post_-_, on 29 iunie 2013 - 17:47, said:

In acest caz cratima are un alt rol decat cel la care te-ai referit tu (si pe care nu il contest). Cratima, din cate cunosc eu, se mai utilizeaza in cazul flexionarii oricarui cuvant importat fara modificari dintr-o alta limba daca acel cuvant are in limba gazda o alta "paradigma" de flexionare. Daca tu ai alta opinie atunci te invit sa indici o sursa bibliografica. (La fel in ceea ce priveste faptul ca substantivul curriculum ar fi defectiv de plural, dupa cum sustineai mai devreme.)
Exact despre cratima asta vorbim aici, cea folosită pentru flexionarea unor împrumuturi neadaptate. Puteți citi despre utilizarea cratimei în română de exemplu în DOOM2. La pagina XL găsiți un capitol întreg, pe vreo trei pagini, dedicat exclusiv cratimei. Acolo veți găsi și explicația dată de mine, și anume la pagina XLII. O parte din exemplele mele sînt luate tot de acolo.

Despre curriculum e suficient să vă uitați în dicționarele limbii române și să observați că nu e trecută nici o formă de plural, spre deosebire de substantivele obișnuite. Dacă totuși găsiți undeva pluralul curricula, să-mi spuneți vă rog unde. Eu nu neg că în engleză și poate și în alte limbi pluralul e curricula, ci doar că un asemenea plural se folosește în română. La fel, dacă știți de vreun plural românesc în -a vă rog să-mi spuneți. Într-o vreme m-a interesat morfologia substantivelor și nu am găsit asemenea plurale nici măcar printre excepțiile cele mai stranii.

#11
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,551
  • Înscris: 21.03.2013
http://www.romlit.ro/curricula

Am gasit:

Articolul hotărât enclitic (singular şi plural) se leagă cu cratimă numai în împrumuturile neadaptate:
- a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: bleu-ul [blöul];
- care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: dandy-ul (nu dandiul), dandy-i; gay-ul, gay-i; hippy-ul, hippy-i; party-ul; playboy-ul, playboy-i; story-ul, story-uri.
Se recomandă ataşarea fără cratimă a articolului la împrumuturile - chiar nedaptate sub alte aspecte - care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgetul [gheğetul], itemul [itemul], weekendul [uĭkendul], inclusiv în cazul unor anglicisme ceva mai vechi, scrise şi conform DOOM1 fără cratimă: westernuri ş.a.
Sursa: http://www.pruteanu....ovorba/doom.htm

Din textul de mai sus rezulta ca intr-adevar nu se considera incorecta renuntarea la cratima in situatia flexionarii imprumuturilor neadaptate, ba chiar recomandandu-se renuntarea la cratima in cazul particular al utilizarii articolului enclitic, daca terminatia se pronunta la fel ca in limba romana.

Edited by _-_, 29 June 2013 - 18:44.


#12
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View Post_-_, on 29 iunie 2013 - 18:42, said:

Da, mulțumesc. Eu încă n-am întîlnit pluralul curricula niciodată în uz, l-am găsit abia acum căutîndu-l cu intenție pe Google. Dar chiar și așa, e rarisim. Probabil de-asta nici nu e consemnat de dicționare, care îl lasă pe curriculum fără plural.

View Post_-_, on 29 iunie 2013 - 18:42, said:

Din textul de mai sus rezulta ca intr-adevar nu se considera incorecta renuntarea la cratima in situatia flexionarii imprumuturilor neadaptate, ba chiar recomandandu-se renuntarea la cratima in cazul particular al utilizarii articolului enclitic, daca terminatia se pronunta la fel ca in limba romana.
Ha ha! Asta se cheamă trasul spuzei pe propria turtă. Vorbiți de „renunțare” la cratimă ca și cum scrisul cu cratimă ar fi cel normal și originar, iar cel fără cratimă ar fi o concesie ulterioară, o libertate oferită mărinimos.

Apropo, tot ce spune norma limbii este o recomandare. Nu vă lăsați impresionat de acel „se recomandă”. Norma nu conține nici obligații, nici interdicții, ci numai recomandări.

#13
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Post_-_, on 29 iunie 2013 - 17:47, said:

Copiaza, de exemplu, un text cu diacritice si alte caractere speciale dintr-o pagina de Web si da "paste" in Word. S-ar putea sa ai supriza ca diacriticele sau caracterele speciale sa fie inlocuite prin caractere aberante (deseori caractere diferite prin acelasi caracter). La fel, scrie un mesaj de e-mail cu diacritice si mesajul tau s-ar putea sa ajunga la destinatie aprope imposibil de citit. Incompatibilitatea dintre browserele de Web, clientii de e-mail (sau interfetele de Web based mail) si aplicatiile de birotica (datorate in principal evolutiei mai limitate a limbajului HTML sau a altor resurse implicate) in ceea ce priveste "translatarea" caracterelor va genera mai mult ca sigur situatii problematice in ceea ce priveste operarea cu diacrtitice. Din aceste motive, se prefera scrierea fara diacritice in aceste situatii. Si eu utilizez diacritice atunci cand redactez documente oficiale in Microsoft Office, LibreOffice etc. dar aproape niciodata in mesaje de e-mail sau pe forumuri.

Continui cu nonşalanţă să te faci de rîs în public. Tu nu înţelegi că noi cei de pe secţiunea asta a forumului ştim la perfecţie cum stă treaba din punct de vedere tehnic şi nu ne speriem de fantomele preistoriei calculatoarelor? Noi folosim diacritice peste tot de multă vreme şi textele se văd bine. Nu e nevoie să vii tu şi să repeţi aceleaşi argumente false pe care le-au folosit şi alţii înaintea ta şi care au fost demontate de nenumărate ori. Lasă vrăjeala cu incompatibilităţile dintre "browsere" şi "aplicaţiile de birotică", pentru că de ani buni de zile se lucrează cu Unicode în programele astea. Zi mai bine că eşti angloman şi vrei să scrii rumîna cu alfabet englezesc, nu rumînesc. Ce naiba au diacriticele rumîneşti cu sedilă de sînt atît de speciale? Îţi spun eu, absolut nimic, aşa că poţi să le copiezi şi în Word şi unde vrei tu şi o să arate perfect.

Cum se face că sute de milioane de europeni îşi scriu limbile materne cu diacritice, numai cîteva milioane de rumîni îşi inventează scuze ca să n-o facă? Răspunsul e de ordin psihologic şi nu are nimic de-a face cu tehnica de calcul. Rumînii au abandonat latinitatea, care nu mai e prestigioasă, şi au îmbrăţişat germanitatea anglo-saxonă. Aşa că acum nu mai vor să pară latini, ci anglo-americani, deci scriu cu alfabetul limbii engleze.

Diacriticele rumîneşti Ă,Î,Ş,Ţ nu sînt cu nimic mai dificil de afişat decît diacriticele franţuzeşti, nemţeşti, spaniole, italiene, slovene, ceheşti, poloneze şi ce limbi s-or mai scrie în Europa cu alfabet latin. Iar toate popoarele astea europene îşi respectă limbile materne şi le scriu corect, cu diacritice, numai rumînii se dau învinşi de probleme tehnice insolvabile, care de fapt nu există. Realitatea e că anglomanii rumîni nu vor să se "mînjească" cu literele neaoşe, ei vor să scrie "pur", ca în engleză, exact cum procedau şi latinomanii din secolul 19 care pe acelaşi motiv al purităţii, latine de data asta, refuzau să scrie cu diacritice. Rumînii au trecut în mai puţin de două secole de la "puritatea" ortografică latinomană la "puritatea" ortografică anglomană. Cine ştie ce altă "puritate" ne va mai aduce viitorul... De respect faţă de limba rumînă însă n-au auzit nici latinomanii şi nici anglomanii, aşa că o torturează după cum le vine la tastatură.

În ce priveşte mesajul tău iniţial, problema a fost discutată deja de multă vreme. Iată două răspunsuri ale mele, unde demonstrez că regula din DOOM 2 de folosire a cratimei în neologisme este o prostie:

http://forum.softped...18#entry9749002

http://forum.softped...18#entry9755521

În esenţă, de vină pentru vraiştea de acum din ortografia rumînească sînteţi voi, anglomanii, care v-aţi apucat să scrieţi cuvintele englezeşti în forma lor originală, care nu se pretează în cele mai multe cazuri la pluralizarea şi articularea din rumînă. Rezultatul este oricum nerumînesc, pentru că cuvîntul este pluralizat/articulat ca în rumînă, dar e scris şi pronunţat ca în engleză. Rezultă deci un "centaur lexical", adică un cuvînt jumătate englezesc şi jumătate rumînesc, pe care marea majoritate a populaţiei are dificultăţi în a-l scrie şi pronunţa corect, de unde şi varietatea de forme (mouse-uri, mouse-i, mousi, etc.) de care te plîngi, dar de care eşti responsabil alături de ceilalţi anglomani.

View Post_-_, on 28 iunie 2013 - 16:05, said:

O situatie amuzanta s-a creat in ceea ce priveste termenii utilizati pentru traducerea urmatoarelor cuvinte asociate cu mesajele de e-mail:
- (to) attach / attachment = a atasa, atas / atasament (a anexa, anexa);
- Reply = Raspunde;
- Forward (FWD) = Redirectionare;
- Carbon Copy (CC) = Copie la Indigo (CI, cu pluralul CI-uri);
- Blind Carbon Copy (BCC) = Copie Oarba la Indigo (C.O.I., cu pluralul C.O.I.-uri).

Poate ne explici şi nouă ce vezi tu amuzant în traducerile de mai sus. BCC poate fi tradus ca "Copie la Indigo Oarbă" şi nu te mai pufneşte rîsul. Iar de restul traducerilor rîd numai anglomanii, care vor să-şi arate şi în acest fel dispreţul faţă limba rumînă, sugerînd prin rîsul lor sadic că rumîna nu e potrivită pentru domeniul informaticii şi că acesta e un domeniu unde ar trebui folosită numai limba lor de suflet, engleza.

Edited by Crugasic, 29 June 2013 - 22:12.


#14
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,551
  • Înscris: 21.03.2013

View PostCrugasic, on 29 iunie 2013 - 22:07, said:

Continui cu nonșalanță să te faci de rîs în public.

Prin ce? Si cand m-am mai facut de ras?

Dau direct "paste" la un exemplu cu diacritice din "Marile dictionare ale limbii romane" (diacriticele sunt afisate corect in aplicatie):

Dicþionar ortografic
þãrúº s. m., pl. þãrúºi
Dicþionar de neologisme
Nu existã explicaþie în acest dicþionar
Dicþionar explicativ
ÞÃRÚª ~i m. Par scurt ºi subþire, care se bate în pãmânt ºi serveºte pentru a lega ceva de el sau ca semn de demarcaþie. ~ de pichetaj. /Cuv autoht.
Anagrame
astru, sãrut, surat, sutar, sutra, trusã,

Acum demonstreaza ca nu te-ai facut tu de ras!

Pe de alta parte, iti atrag din nou atentia ca ai deviat de la topic (in afara tentativei repetate de a jigni).

Attached Files


Edited by _-_, 30 June 2013 - 15:13.


#15
pamfil nastase

pamfil nastase

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,065
  • Înscris: 04.02.2007

View Post_-_, on 29 iunie 2013 - 07:49, said:

La fel in ceea ce priveste scrierea cu diacritice cu mentiunea ca in cazul acesteia mai exista si alte bariere:
- comutarea pe tastatura romaneasca si inserarea unor caractere solicita mai mult timp consumat;
- unele aplicatii nu afiseaza corect diacriticele sau altereaza alte caractere daca utilizam o anumita codificare;
- exista un conflict intre scrierea/ afisarea caracterelor "s" si "t" cu sedila sau fara sedila (tastatura romaneasca legacy vs tastatura romaneasca standard).
In multe limbi se abandoneaza deseori caracterele speciale mai ales pe forumuri de discutii sau atunci cand se redacteaza mesaje de e-mail. De exemplu, francezii scriu fara accente, germanii scriu fara umlaut si substituie prin "ss" caracterul consacrat sau recurg la alte substituiri de grafeme: oe pentru umlaut o, ue pentru umlaut u, ae pentru umlaut a etc.
In general putem citi fara probleme un text redactat fara diacritice, fiind foarte rare situatiile in care necesitatea diacriticelor se impune cu adevarat.

Mă simt dator să te contrazic parțial. Las la o parte lamentația despre „comutarea” tastaturii (e vorba de un singur gest, o simplă apăsare de butoane) și „greutatea inserării” unor caractere (parcă te și văd împingîndu-le cu furca, deși ele sînt acolo, pe claviatură, pe cîte o singură tastă), că toate astea țin pînă la urmă de bunăvoința și inteligența fiecăruia, după cît i s-au dat.

Dar ce spui acolo despre nemți, care - chipurile - ar scrie fără diacritice, e o exagerare. Înlocuirea umlautelor ä, ö, ü și a lui ß cu ae, oe, ue și ss este doar tolerată, ca excepție, nicidecum acceptată, doar atunci cînd nu ai posibilitatea de a scrie corect, din diverse motive (de pildă la serviciu ești obligat să folosești anumite unități PC, să zicem macuri, cu tastatura în engleză și nu ai drepturi de administrare, pentru a-ți aranja și un layout nemțesc; te afli în străinătate și scrii de la un terminal care nu-ți aparține, cu tastaura în cine știe ce limbă; în anii 1970-80 se practica în mesajele telex; la începuturile teletextului ș.a.)

Majoritatea nemților dispun însă de tastaturi cu caractere nemțești și sînt foarte puțini cei care nu le folosesc. Nu vă mai tot găsiți exemple imaginare de pe la case mai mari, ca să vă scuzați indolența și ignoranța, că sîntem și la capitolul ăsta ultimii grăjdari din Europa.

LE:

Quote

Dau direct "paste" la un exemplu cu diacritice din "Marile dictionare ale limbii romane" (diacriticele sunt afisate corect in aplicatie):
Dicþionar ortografic
þãrúº s. m., pl. þãrúºi

Aplicația aia e veche (am avut-o și eu) și cu siguranță folosea alt standard de codare față de siturile web de acum. Argumentul tău e de-a dreptul caraghios, e ca și cum ai spune că nu vrei să folosești tacîmuri, fiindcă poate la un moment dat ajungi într-un loc unde se mănîncă cu mîna sau cu bețigașe și te temi că n-o să poți mînca.

View PostAdiJapan, on 29 iunie 2013 - 18:59, said:

Da, mulțumesc. Eu încă n-am întîlnit pluralul curricula niciodată în uz, l-am găsit abia acum căutîndu-l cu intenție pe Google. Dar chiar și așa, e rarisim. Probabil de-asta nici nu e consemnat de dicționare, care îl lasă pe curriculum fără plural.

Eu îl tot aud, exact cum îl citează Rodica Zafiu (adică pe post de singular, curriculă, și trebuie să recunosc că mă cam irită, deși nu-s purist). Eu încerc să folosesc curriculum (pl. curriculumuri), dar iarăși are dreptate R.Z. că îți cam pune dicția la încercare, mai ales cînd ești nevoit să vorbești repede (de pildă fiindcă traduci simultan). Uneori îl mai înlocuiesc cu programă, în ciuda conotației ideologice.

Edited by pamfil nastase, 01 July 2013 - 04:44.


#16
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,992
  • Înscris: 27.02.2006

View Postpamfil nastase, on 01 iulie 2013 - 04:33, said:

Eu îl tot aud, exact cum îl citează Rodica Zafiu (adică pe post de singular, curriculă, și trebuie să recunosc că mă cam irită, deși nu-s purist). Eu încerc să folosesc curriculum (pl. curriculumuri), dar iarăși are dreptate R.Z. că îți cam pune dicția la încercare, mai ales cînd ești nevoit să vorbești repede (de pildă fiindcă traduci simultan). Uneori îl mai înlocuiesc cu programă, în ciuda conotației ideologice.
Vorbeam de pluralul curricula și eventual de oricare alt plural românesc în -a, pe model latinesc, despre care eu susțin în continuare că nu există decît cel mult ca încercări trecătoare ale unora de a-i educa vezi doamne pe alții. Într-o vreme unii insistau de exemplu că și în română media ar fi pluralul lui medium și ziceau de exemplu mass-media românești. Dar n-a prins, evident. Azi, după numai cîțiva ani, dicționarele îl dau pe media ca substantiv feminin singular. Nu menționează pluralul, dar eu în uz văd frecvent forma mediile.

Pur și simplu morfologia românească e foarte pretențioasă la formele de plural. Dacă terminația unui cuvînt nu se înscrie în cele cîteva forme pe care le percepem ca fiind tipice de plural --- în principal -e, -i, -uri, -le, cu cîteva rare excepții (de exemplu ouă) --- atunci nu-i putem asocia ideea de plural. Așa au apărut plurale precum sticksuri, care luate la bani mărunți sînt aberante (de două ori plural), dar care se conformează unei reguli dure, aceea ca pluralul să sune a plural pentru urechile românilor. Tot așa și cu curricula, pe care în română nu-l putem percepe ca plural, ci mai degrabă ca pe un singular feminin articulat. De aici a apărut curriculă, pe care îl mai aud și eu, ba chiar îl văd și scris, inclusiv în texte cu pretenții. Eu unul spun numai programă (școlară) și nu mă tem de conotații.

Prin procese similare au trecut și alte împrumuturi ca mica (mineral), nutria, agenda, erata, stigma, gheișa, care din cauza formei originare terminate în -a au fost percepute ca feminine articulate, motiv pentru care vorbitorii le-au dat apoi forme diferite pentru singularul nearticulat și pentru restul paradigmei (deși de exemplu agenda și errata erau deja la plural). Ani de-a rîndul dicționarele insistau că se spune o nutria; abia de la DOOM2 (2005) încoace s-a consemnat forma normală o nutrie, care era în uz de cîteva decenii.

Pe scurt, vreau să zic că formele astea străine de morfologia românească, precum pluralul curricula, au o în general viață scurtă, pentru că sînt întreținute prin respirație artificială de către snobi, care sfîrșesc prin a obosi în lupta lor împotriva spiritului limbii.

#17
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,551
  • Înscris: 21.03.2013

View Postpamfil nastase, on 01 iulie 2013 - 04:33, said:

Aplicația aia e veche (am avut-o și eu) și cu siguranță folosea alt standard de codare față de siturile web de acum. Argumentul tău e de-a dreptul caraghios, e ca și cum ai spune că nu vrei să folosești tacîmuri, fiindcă poate la un moment dat ajungi într-un loc unde se mănîncă cu mîna sau cu bețigașe și te temi că n-o să poți mînca.

"Standardul" acesta de "codare" (astazi numit "Legacy") s-a folosit de pe vremea lui MS-DOS 6.0 si Windows 3.1 pana la Windows XP inclusiv. Pentru Windows XP s-a creat suportul pentru asa-numita "tastatura romaneasca standard" (suport instalabil separat) care in loc de a redefini forma caracterelor Ș/ș si Ț/ț a inlocuit si codurile lor odata cu redefinirea acestora. De aici "translatarea" eronata a caracterelor intre aplicatii, imposibilitatea de a salva in "format text" (ASCII) a noilor "caractere standard" (nici macar in cazul celor mai banale formate de subtitrari pentru un film), incompatibilitatea dintre documentele Microsoft Office create sub versiuni de Windows diferite de Windows XP si Windows XP, afisarea eronata a discriticelor sub Android etc. Acum suntem nevoiti sa utilizam cel putin doua "standarde" diferite de codificare si cel putin 3 layout-uri de tastatura diferite (vezi imaginea atasata!), pe langa diverse conversii la care suntem nevoiti sa supunem anumite texte (prin intermediul unor aplicatii externe sau a macro-urilor create pentru diverse procesoare de documente). In ceea ce priveste caracterele germane, frantuzesti, spaniole etc. nu exista probleme de compatibilitate (sau de afisare a caracterelor speciale).
O versiune noua pentru acea aplicatie nu exista, asa ca vom avea in continuare probleme de compatibilitate...
Argumentul meu nu este caraghios, iar prin faptul ca nu ai inteles despre ce este vorba te apropii de Crugasig. In afara de aceasta, ai continuat o polemica offtopic initiata de Crugasig, fara ca macar sa iti spui opinia cu privire la variantele prezentate in titlul topicului. Acest comportament intra in decrierea trollingului:
Un troll este un provocator fără cauză, cineva care lansează o discuție cu scopul de a recrea un conflict de idei. Uneori, conflictul devine amuzant pentru troll, dar aproape niciodată pentru participanții inocenți.
Troll-ul se folosește de subiecte clasice, cunoscute pentru pasiunea pe care o pot genera și pentru imposibilitatea de a le argumenta definitiv. Atunci când întâmpină rezistență, de cele mai multe ori troll-ul nu se va adresa unei singure persoane ci audienței, într-o speranță de instigare a acesteia în ajutorul său. De aceea el va răstălmăci de cele mai multe ori mesajele și le va modela cât mai tendențios prezentând această "dezvăluire" publicului larg cu scopul de a defăima.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Troll

Attached Files

  • Attached File  K.jpg   63.9K   8 downloads

Edited by _-_, 01 July 2013 - 08:58.


#18
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 21,551
  • Înscris: 21.03.2013
Pe tema diacriticelor va rog sa nu mai scrieti la acest topic! Exista un topic dedicat la care, de altfel, tocmai am postat un mesaj. Deci, putem continua aceasta discutie aici.

Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală. Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate