Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
O smecherie pe care nu o inteleg

Balcon parter fara acte

unde gasesc un speed bag in bucur...

Programe TV cu altfel de sporturi
 Laptop "bun la toate" max...

navigatie noua vw tiguan

ctfmon.exe - System Error (in Saf...

Ați prins vremurile cand 120 Volț...
 Whatsapp nu afișeaza numele ...

Medii admitere Politehnica Bucure...

Se extinde Baza de la Kogalniceanu

Politist mutilat de caine in curt...
 Trotineta- cat rezista?

Windows 11 si inregistrare de pe ...

Cont Facebook spart

Accesare Plex prin webstation
 

Topice, topic(-)uri; a posta: postare, postari; post, post(-)uri.

- - - - -
  • Please log in to reply
101 replies to this topic

Poll: topic, post, a posta (in raport cu forumurile de discutii) (30 member(s) have cast votes)

Care este pluralul corect pentru substantivul "topic"?

  1. topice (8 votes [26.67%])

    Percentage of vote: 26.67%

  2. topicuri (11 votes [36.67%])

    Percentage of vote: 36.67%

  3. topic-uri (9 votes [30.00%])

    Percentage of vote: 30.00%

  4. topice si topicuri (1 votes [3.33%])

    Percentage of vote: 3.33%

  5. niciuna dintre variantele de mai sus (1 votes [3.33%])

    Percentage of vote: 3.33%

Care este pluralul corect pentru substantivul "post"?

  1. posturi (9 votes [30.00%])

    Percentage of vote: 30.00%

  2. post-uri (7 votes [23.33%])

    Percentage of vote: 23.33%

  3. postari (11 votes [36.67%])

    Percentage of vote: 36.67%

  4. posturi si postari (2 votes [6.67%])

    Percentage of vote: 6.67%

  5. niciuna dintre variantele de mai sus (1 votes [3.33%])

    Percentage of vote: 3.33%

Forma substantivata "postare/ postari" a verbului "a posta" este corecta?

  1. da (24 votes [80.00%])

    Percentage of vote: 80.00%

  2. nu (6 votes [20.00%])

    Percentage of vote: 20.00%

Vote Guests cannot vote

#91
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Post_-_, on 15 iunie 2014 - 11:23, said:

De ce am optat in cele din urma si eu pentru forma de plural "topicuri"?
Desi, in practica, apare dubletul "topice" - "topicuri", am constatat ca mai frecvent este utilizata in ultima vreme forma "topicuri". De aici alegerea mea (care este constienta, nu bazata pe un 'mecanism inconstient de selectie').
Cu aproximativ un an in urma scriam la acest topic ca, de obicei, utilizez una dintre forme in functie de forma utilizata de interlocutor(i). In celelalte situatii (cand nu cunoasteam preferintele interlocutorilor) treceam ambele forme de plural "topice/ topicuri". Cum era incomod si chiar absurd sa trec ambele forme de plural am 'votat' pentru varianta mai uzuala si m-am straduit sa fiu consecvent in ceea ce priveste utilizarea ei. Plain and simple.
Eu așteptam să răspundeți al cele patru întrebări defalcate, ca să depistăm criteriile.

Înțeleg totuși din ce spuneți aici că ați ales forma topicuri pentru că asta e forma cea mai utilizată. Altfel spus, criteriul pe care îl aplicați e acela al fidelității față de norma de facto a limbii. Un criteriu secundar a fost se pare regularizarea terminațiilor de plural pentru cuvinte corelate (topicuri, posturi).

Totuși, greșiți cînd spuneți că ați făcut o alegere care e doar conștientă. Vi se pare conștientă pentru că nivelurile inconștiente nu le vedeți (este evident, scuze pentru truism, dar e vina dumneavoastră). După cum v-am mai spus deja de probabil prea multe ori, marea majoritate a mecanismelor limbii sînt inconștiente. Noi nu vedem în mod normal decît minoritatea de mecanisme conștiente. Așa se face că nespecialiștii au impresii foarte deformate despre lingvistică. Și nici specialiștii nu sînt total feriți de impresii greșite, dar măcar se află cu un pas înainte, pentru că au găsit moduri de a sonda partea inconștientă.

#92
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,901
  • Înscris: 21.03.2013

View PostAdiJapan, on 15 iunie 2014 - 12:31, said:

Eu așteptam să răspundeți al cele patru întrebări defalcate, ca să depistăm criteriile.

Nu era vorba nici sa raspund eu la intrebare si nici sa descoperim impreuna criteriile.
Ati evitat sa raspundeti direct la intrebare si in acelasi timp sa provocati din nou discutii offtopic.

In ceea ce priveste dezbaterea "mecanismelor inconstiente ale limbii" asupra carora se cearta intre ei specialistii din domeniul psiholingvisticii nu prea vad prin ce ar fi relevanta la acest topic.

#93
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Post_-_, on 15 iunie 2014 - 13:04, said:

Nu era vorba nici sa raspund eu la intrebare si nici sa descoperim impreuna criteriile.
Deci nu vreți. Asta e. Am sperat că veți răspunde cu plăcere. N-am nici o intenție să insist.

View Post_-_, on 15 iunie 2014 - 13:04, said:

Ati evitat sa raspundeti direct la intrebare si in acelasi timp sa provocati din nou discutii offtopic.
Dacă ați fi citit atent ați fi observat că am răspuns deja. Cele patru întrebări conțin deja răspunsul, adică criteriile. Fiecare întrebare are un mic preambul, o frază care arată rostul întrebării. Acela era criteriul. Deci v-am dat patru criterii. Și de fapt vi le-am dat de mai multe ori de-a lungul discuției, doar nu le-am pus peste tot eticheta de criteriu. V-au scăpat. Îmi dau astfel seama cît de bine înțelegeți ce spun. Dar probabil e vina mea că n-am adaptat exprimarea și ideile la puterea dumneavoastră de înțelegere. Omul cît trăiește învață.

View Post_-_, on 15 iunie 2014 - 13:04, said:

In ceea ce priveste dezbaterea "mecanismelor inconstiente ale limbii" asupra carora se cearta intre ei specialistii din domeniul psiholingvisticii nu prea vad prin ce ar fi relevanta la acest topic.
Păcat, pentru că acolo e esența evoluției limbii, iar întrebarea de față e tocmai despre un exemplu concret de evoluție a limbii.

Edited by AdiJapan, 15 June 2014 - 13:16.


#94
Rabbit

Rabbit

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,085
  • Înscris: 28.11.2001
Păcat, că era una dintre cele mai interesante discuții de pe forum din ultima vreme.

#95
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,901
  • Înscris: 21.03.2013

View PostAdiJapan, on 15 iunie 2014 - 13:15, said:

Dacă ați fi citit atent ați fi observat că am răspuns deja. Cele patru întrebări conțin deja răspunsul, adică criteriile. Fiecare întrebare are un mic preambul, o frază care arată rostul întrebării. Acela era criteriul. Deci v-am dat patru criterii. Și de fapt vi le-am dat de mai multe ori de-a lungul discuției, doar nu le-am pus peste tot eticheta de criteriu. V-au scăpat. Îmi dau astfel seama cît de bine înțelegeți ce spun. Dar probabil e vina mea că n-am adaptat exprimarea și ideile la puterea dumneavoastră de înțelegere. Omul cît trăiește învață.

Criterii 'universale' si 'inconstiente' de 'selectie naturala' / 'supravietuire' lingvistica:
1. transmiterea fidelă a ideii
2. economia de efort a vorbitorului
3. perceptie sociala, conotatii...
4. credibilitate?

Sa fim seriosi!
De unde le-ati cules?

Niciunul dintre ele nu se bazeaza pe mecanisme inconstiente ale psihismului. (Exista si unele laturi inconstiente/ subconstiente la fel ca in oricare actiune umana. Atat.)

#96
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,901
  • Înscris: 21.03.2013

View PostRabbit, on 15 iunie 2014 - 13:36, said:

Păcat, că era una dintre cele mai interesante discuţii de pe forum din ultima vreme.

Propun continuarea acestei discutii in aria de "Stiinte sociale. Psihologie, Filosofie etc.": http://forum.softped...tiinte-sociale/
Cine doreste poate crea acolo un topic cu titlul "Gandirea si limbajul - relatii" sau "Limba si gandirea/ nongandirea" sau "Evolutia limbii si inconstienta" etc. etc.
Dupa crearea topicului se poate pune aici un link. Acest topic este despre altceva...

(Discutia ar fi prea importanta pentru a o 'irosi' la acest topic.)

#97
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Post_-_, on 15 iunie 2014 - 13:41, said:

Sa fim seriosi!
De unde le-ati cules?
Eu sînt serios. Păcat că sînt cam singur.

Le-am scos din lingvistică. Primele două sînt clasice. Ele acționează de obicei în sensuri contrare: fidelitatea lungește exprimarea, economia o scurtează, iar echilibrul se obține prin compromis. Celelalte sînt mai subtile, dar nu cine știe ce. Le vedem zi de zi la felul cum se exprimă oamenii, mai ales cînd au un interes sau cînd încearcă să-și consolideze sau ridice statutul social. Toate sînt avute în vedere mai ales de lingviști, și mai ales de etimologi, pentru că ei au nevoie să explice de ce un fapt de limbă a evaluat într-o direcție și nu alta.

Nu, criteriile nu acționează decît în mică parte conștient. Nici nu am avea timp să ne gîndim în mod conștient la alegerea fiecărui cuvințel. Creierul funcționează în mare măsură pe pilot automat, își alege singur criteriile, le aplică singur, selectează singur variantele. Conștientul participă mai mult la nivelurile superioare ale ierarhiei, de exemplu la selectarea ideilor pe care vrem să le transmitem și la o parte din forma de exprimare. În rest acționează inconștientul, de capul lui, ca să zic așa.

De exemplu pronunția e practic în întregime sub controlul inconștientului. Nu stă conștientul să calculeze cîtă tensiune musculară să aplice aici sau dincolo, ce formă să dea gurii, cum să sincronizeze mișcările care se suprapun, cum să regleze ritmul sau intonația. Sigur că putem interveni și conștient, dar facem asta cînd și cînd, ici și colo, iar în rest conștientul are alte treburi. La fel morfologia: poate ne gîndim cîteodată --- ca aici cu topicele și topicurile --- cum să formăm pluralele, cum să trecem verbele la timpurile, modurile, persoanele etc. necesare, dar în majoritatea covîrșitoare a timpului creierul face lucrurile astea automat. Tot așa și sintaxa: rar ne gîndim în ce ordine să punem cuvintele și care cu care trebuie acordate; creierul face asta singur. Și așa mai departe. Vorbirea e în mare măsură ca respirația, ca mersul, ca mestecatul: ni le putem controla în oarecare măsură dacă chiar vrem, dar de obicei se produc inconștient, în timp ce conștientul se ocupă de nivelurile înalte ierarhic.

Dacă crede cineva că atunci cînd vorbim aplicăm conștient regulile gramaticale învățate la școală și nimic altceva, se înșeală amarnic. Gramatica pe care o studiem (inclusiv în facultăți, la masterate sau doctorate de profil) nu acoperă decît o fracțiune infimă din toate regularitățile și mecanismele limbii.

#98
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,901
  • Înscris: 21.03.2013

View PostAdiJapan, on 15 iunie 2014 - 16:39, said:

Dacă crede cineva că atunci cînd vorbim aplicăm conștient regulile gramaticale învățate la școală și nimic altceva, se înșeală amarnic. Gramatica pe care o studiem (inclusiv în facultăți, la masterate sau doctorate de profil) nu acoperă decît o fracțiune infimă din toate regularitățile și mecanismele limbii.

Limba romana este o limba neregulata.
S-a incrucisat in trecut cu alte limbi indoeuropene si chiar cu limbi de alte 'rase', dar acum fuge de englezisme ca sa-si retraiasca amorurile din trecut pentru greaca, turca, slava, franceza etc.
Daca ar putea, unii ar trimite-o chiar la propriile origini (incerte).
Gramatica limbii romane este si ea la fel de neregulata ca si lexicul. De fapt, limba romana a devenit mai curand o imensa colectie de neregularitati decat de regularitati si acum se afla intr-un stadiu de impotenta deplina.

#99
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Post_-_, on 18 iunie 2014 - 14:00, said:

Limba romana este o limba neregulata.
S-a incrucisat in trecut cu alte limbi indoeuropene si chiar cu limbi de alte 'rase', dar acum fuge de englezisme ca sa-si retraiasca amorurile din trecut pentru greaca, turca, slava, franceza etc.
Daca ar putea, unii ar trimite-o chiar la propriile origini (incerte).
Gramatica limbii romane este si ea la fel de neregulata ca si lexicul. De fapt, limba romana a devenit mai curand o imensa colectie de neregularitati decat de regularitati si acum se afla intr-un stadiu de impotenta deplina.
Toate limbile sînt regulate, chiar extrem de regulate. Neregularitățile reprezintă o proporție infimă, aș zice neglijabilă, în raport cu regularitățile. Ceea ce vă face să credeți că limba română ar fi neregulată este faptul că de regularități nu vă împiedicați, deci nu deveniți conștient de ele, în schimb la neregularități se trezește conștientul, pentru că trebuie să ia o decizie. Și astfel ne întoarcem iar la caracterul majoritar inconștient, deci ascuns, al funcționării limbii.

Unul din aspectele regularității limbilor se poate verifica ușor. Dacă iau textul dumneavoastră de deasupra și schimb cîteva litere, sau înlocuiesc un cuvînt cu altul care nu e sinonim, sau îl citesc cu voce tare dar îi pronunț cu sunete schimbate, sau inversez ordinea cuvintelor, sau stric acordurile, sau fac practic orice modificare aleatoare, veți observa imediat că e ceva în neregulă. De ce? Pentru că limba are mecanisme de verificare (pentru compensarea sau măcar depistarea erorilor de transmisie), care funcționează printr-o mare redundanță. Verificarea prin redundanță nu ar putea funcționa în lipsa unei mari regularități. Dacă vă dau un tabel cu numere care reprezintă populația unor localități și umblu la cifre, foarte probabil nu veți observa. Tabelul nu are destulă regularitate, redundanța datelor e mică, deci verificarea e dificilă sau imposibilă. La fel, dacă vă dau un text într-o limbă pe care n-o cunoașteți, nu veți putea observa unde am schimbat textul, pentru că nu cunoașteți regularitățile acelei limbi (dacă în schimb vă dau ambele texte și le comparați veți descoperi unde am umblat).

Fără regularități o limbă nu poate fi învățată de nimeni, nici măcar de vorbitorii ei nativi. Presupunînd că o limbă a devenit neregulată peste noapte, ar dispărea odată cu adulții care o mai vorbesc. Ar fi util să citiți despre cum își învață copiii limba maternă. Încă nu știm multe, subiectul e foarte greu de cercetat, dar cît știm e deja foarte interesant. Creierul copilului mic este o mașină statistică în căutare de regularități. La început nu știe nimic despre limba care se vorbește în jurul lui, dar cu timpul descoperă ce sunete există, observă că anumite sunete vin de obicei după anumite altele, apoi identifică anumite secvențe de sunete și le asociază cu ce se întîmplă în jur etc., deci puțin cîte puțin din sunetele pe care le aude extrage regularitățile limbii, adică gramatica ei (gramatică în sensul larg). Toate astea le face desigur în mod inconștient. Fără o puternică regularitate și redundanță a limbii creierul n-ar putea face distilarea asta.

N-am înțeles partea cu impotența, bănuiesc că ați vrut să sune șocant, pentru efect retoric. Româna nu e impotentă în nici un fel de sens metaforic. Dovada imediată e că PUTEM comunica folosind-o. (E drept, mai trebuie să și vrem.)

#100
obilici

obilici

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 184
  • Înscris: 08.05.2009
Eu folosesc întotdeauna mesaj pentru „post”, subiect pentru „topic” și a afișa pentru „a posta”. Mi se pare că sensul se păstrează. De „thread” nu prea m‑am izbit, dar cred că ar putea fi discuție (cum pronunță românii „thread” cînd vorbesc românește?).

Edited by obilici, 12 October 2014 - 01:41.


#101
_-_

_-_

    - Magister Ludi -

  • Grup: Moderators
  • Posts: 22,901
  • Înscris: 21.03.2013
Mai exista si alte sinonime, de exemplu "comentariu" pentru "post" / "postare".
Problema este ca deja utilizam "comentariu" sau "a comenta" pentru "comment" (care este si substantiv si verb) si "mesaj" pentru "message". De aceea nu ar fi chiar indicat sa traducem "post" prin alt termen decat "post" (chiar daca in limba romana exista un alt sens principal pentru substantivul "post" - ma refer la sensul religios al termenului).
La fel, traducerea termenului "topic" prin "subiect" ar putea crea confuzii cu termenul "subject" din limba engleza. Deci preferabil este sa utilizam tot substantivul "topic" cu pluralul "topicuri" sau "topice".

#102
AdiJapan

AdiJapan

    Active member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,055
  • Înscris: 27.02.2006

View Post_-_, on 12 octombrie 2014 - 09:15, said:

La fel, traducerea termenului "topic" prin "subiect" ar putea crea confuzii cu termenul "subject" din limba engleza.
Nu poate crea confuzii noi, pentru simplul fapt că și în engleză în contextul forumurilor de discuții subject și topic se confundă. Termenul topic se definește ca „subiect al unei discuții”.

Avem noi, românii, impresia că apare o confuzie, pentru că de fapt folosim cuvîntul topic cu un sens mai îngust decît cel din engleză, și anume echivalent cu thread. În engleză pe forumuri cuvîntul topic e ambiguu, pentru că poate să însemne atît firul de discuție respectiv, adică șirul de mesaje, cît și subiectul discuției din punctul de vedere al conținutului (altfel spus, tema discuției).

Iar confuzia dintre comentarii, posturi și mesaje e cam tot pe acolo, adică se face cam la fel de mult și în engleză.

Anunturi

Neurochirurgie minim invazivă Neurochirurgie minim invazivă

"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv.

Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate