Șeful ARB: Băncile vor să poată emite obligațiuni pe baza ipotecilor din creditele ipotecare

Băncile vor să poată emite obligațiuni pe baza ipotecilor pe care le dețin din contractele de credite ipotecare pentru a avea surse de finanțare suplimentare, un proiect în acest sens fiind demarat de Asociația Română a Băncilor (ARB), a declarat vineri președintele asociației, Radu Grațian Ghețea, potrivit Mediafax.
Băncile vor să poată emite obligațiuni pe baza ipotecilor pe care le dețin din contractele de credite ipotecare pentru a avea surse de finanțare suplimentare, un proiect în acest sens fiind demarat de Asociația Română a Băncilor (ARB), a declarat vineri președintele asociației, Radu Grațian Ghețea.

"Dorim să găsim surse de finanțare suplimentare moderne. Astfel, am inițiat un proiect pentru promovarea unor acte normative care să permită emiterea de așa-numite cover bonds, ceea ce înseamnă că, în baza ipotecilor pe care le avem de la creditele ipotecare, să putem emite obligațiuni și să ridicăm sursa de finanțare în acest fel", a afirmat Ghețea la conferința MEDIAFAX Talks about Banking.

Totodată, președintele ARB a mai făcut referire la legea insolvenței persoanelor juridice, spunând că asociația a înaintat o serie de propuneri către Parlament pentru modificarea legii, a procedurilor și metodologiei, întrucât băncile se confruntă cu probleme de recuperare a creanțelor, transformându-se din creditor majoritar în creditor minioritar.

"Vă dau un exemplu în acest sens. Se constată dintr-o verificare că firma care a intrat în insolvență a încheiat un contract cu administratorul sau asociatul firmei, care din greșeală nu fusese băgat în contabilitate. Practicianul în insolvență sau administratorul judiciar a găsit acest contract și l-a băgat în contabilitate, astfel că o bancă ajunge de la creditor majoritar la creditor minoritar", a explicat Ghețea.

În ceea ce privește insolvența persoanelor fizice, președintele ARB a precizat că băncile nu sunt împotriva legii falimentului personal, însă vor un proiect de lege "cât se poate de profesionist" și curățat de unele nuanțe de populism care au apărut în proiectele prezentate până în prezent.

"Au fost mai multe proiecte de lege prezentate și, din păcate, de fiecare dată ARB a făcut multe amendamente, propuneri de amendamente, respingând ideea de a fi aplicată o astfel de lege în forma respectivă. (...) Propunerile noastre erau de modificare din temelie", a adăugat Ghețea.
El consideră că este necesară o astfel de lege, însă trebuie să aibă o formă care să nu creeze riscuri sistemice.

"Suntem de părere că o lege a insolvenței personale este necesară, dar să nu creeze riscuri sistemice, să nu creeze probleme din cauză că nu este foarte, foarte clară și nu are o sobrietate pe care o găsim la alte proiecte din Marea Britanie sau Germania", a conchis Ghețea.

sursa

Acum am plecat sa cumpar obligatiunile alea...

sa nu le treca mai apoi prin cap sa oblige fondurile de pensii sa cumpere obligatiunile alea; sau sa le co-garanteze statul (e ca si cum le-am cumpara noi fortat)

Vesti proaste: le va cumpara statul. Are toate motivele sa faca asta: e suficient de nemernic sa faca asta, a mai facut asta, nu cumpara pe banii lui ci pe ai sclavilor numiti popor, conducatorii sunt slugoi ai bancherilor deja dovediti.

Adica garanteaza obligatiunile cu casele puse gaj.
Bun asa.
Daca nu poate sa rascumpere obligatiunile da casele ipotecate.

Hmm, adică băncile vor să paseze țepele mai departe, cum au făcut americanii.

Iar daca se strang in continuare ipoteci neplatite, nu vor avea nici un interes sa rascumpere obligatiunile. Dau cate o casa la valoarea la care'vor ei.

Deci da, cam asta inseamna.

Mai au si varianta cipriota oricand de o sa ajungi sa angajezi un hacker sa reusesti sa-ti scoti leafa de pe card.

Principial nu ar avea de ce sa fie probleme cu tot felul de instrumente de-astea; daca am de primit cutare bani de ce sa nu pot sa ma folosesc de acesti bani acum, minus eventual o dobinda/comision/factor de risc. Practic problemele sint multe...

a. marketingul si promisiunea banilor e mare pentru oricine, nu numai pentru amaritii care fac rate pentru iphone de 25 milioane pe salariu de 7. Astfel ajunge cea mai mare banca elvetiana (sau era a doua?) sa cumpere obligatiuni din US ca deh, sint profitabile. Dupa aia se mira elvetienii de ce trebuie sa-si bailout mindria lor de banca, in conditiile in care economia lor e ok, toata lumea are super-incredere in ei, CHF-ul e mai tare ca betonul si atitia vor sa bage bani la ei de sint nevoiti sa inventeze dobinda negativa, doar doar reusesc sa goneasca ceva bani din tara

b. a doua problema e cu "virtualizarea". Ok, poti sa ai niste bani pe care sa iei covrigi. Urmatorul pas e ca ai niste bani de hirtie sau chiar virtuali intr-un calculator sa cumperi covrigi. Dupa care vine careva care nu are nici macar bani de cumparat covrigi dar cumpara o casa. I se dau niste bani de covrigi imaginari pe care ii cheltuieste cu bucurie si e proprietar. Si banca e proprietara promisiunii ca ala o sa plateasca. Acum banca vrea sa vinda promisiunea ca proprietarul o sa stringa suficient de multi bani sa-i dea inapoi. Cam multe nivele de "virtualizare", ridicol de multe.

haios va fi si un alt aspect...valoarea garantiilor nu este actualizata cu valoarea de piata (mark -to-market), deci nu stiu cine se va inghesui sa le cumpere...atentie insa, in SUA acest program se desfazoara deja, FED cumpara MBS de 40 mld $ lunar (vedeti aici ) si sunt voci care spun ca ar cam trebui sa se mai potoleasca (vedeti aici ). Ma gandesc, nu o pofti dl Ghetea sa le cumpere BNR pe ale sale obligatiuni dupa modelul american? atentie mare....

ba normal ca ei asta isi doresc, sa obtina de la stat cat mai multi bani, pe seama unor ipoteci cu o valoare si lichidate extrem de incerte, bani pe care sa ii imprumute mai departe altor nefericiti. Statul plateste cu banii din buget, adica din taxe, rentabilitatea obligatiunilor va fi nula, desigur, dupa care ramane cu ele si nici nu le poate transforma in actiuni.

Si uite asa, te imprumuti din banii tai si mai si platesti dobanda. Din pacate nu sunt nici macar originali, dar le merge.

Se vor găsi destui investitori interesaţi de obligaţiuni ale băncilor?
Mai multe bănci iau în calcul emisiuni de obligaţiuni pentru a-şi diversifica baza de finanţare şi pentru a-şi asigura fonduri cu maturitatea mai lungă într-o perioadă în care primesc mai puţin sprijin de la băncile-mamă, dar deocamdată s-au făcut prea puţini paşi în această direcţie.
  Tendinţa generală de pe piaţa bancară de creştere a autonomiei financiare faţă de băncile-mamă s-a concretizat în ultimii ani mai degrabă prin oferte generoase la depozite, şi în special la depozite pe termen lung, şi mai puţin prin emisiuni de obligaţiuni.
  BCR este deocamdată singura instituţie de credit care a lansat în 2009 un program de finanţare prin emisiuni de obligaţiuni pe termen mediu pe piaţa externă şi pe cea locală. Banca lucrează acum la un nou program de finanţare pe termen mediu prin bonduri de 3 mld. euro, plafon similar cu cel asumat în 2009, dar neatins.
Bănci precum BRD, Raiffeisen şi UniCredit Ţiriac se gândesc la rândul lor să emită obligaţiuni în diferite formule. Raiffeisen vrea să emită obligaţiuni de până la o jumătate de miliard de lei pe piaţa locală, în timp ce UniCredit Ţiriac se gândeşte să lanseze în a doua jumătate a anului primele obligaţiuni corporative în lei, dar şi în valută.
  Unele bănci au reuşit totuşi să obţină finanţare din obligaţiuni, dar prin emisiuni izolate mai degrabă decât în cadrul unui program pe termen mediu. De exemplu, Banca Transilvania a atras luna trecută 10,5 mil. euro în prima etapă a unei oferte de vânzare de obligaţiuni convertibile cu scadenţa la şapte ani. BT a emis obligaţiuni la un cost de 6,25% peste Euribor la şase luni.
Totodată, băncile vor să emită obligaţiuni pe baza ipotecilor pe care le deţin din contractele de credite ipotecare, dar au nevoie de o lege care să le permită emiterea de aşa-numite cover bonds. Asociaţia Română a Băncilor a demarat un proiect în acest sens, în condiţiile în care România este singurul stat membru al Uniunii Europene care nu are o piaţă de obligaţiuni ipotecare.
Bancherii au început să vorbească din ce în ce mai des în ultimii ani despre „covered bonds“ ca soluţie de finanţare. În paralel, băncile au încercat să extindă maturitatea depozitelor atrase de la clientelă, iar pe piaţă au apărut din ce în ce mai multe produse de economisire cu scadenţa la doi sau trei ani.
Unul dintre argumentele invocate adesea de bancheri în discuţiile privind costul creditelor în lei pe termen lung a fost legat tocmai de maturitatea foarte scurtă a depozitelor atrase de la clientelă. Contractele de depozit sunt încheiate de regulă pe perioade de până la trei luni, dar sunt majoritatea sunt prelungite la scadenţă, ceea ce face ca maturitatea medie să fie în realitate mai mare.
Aceasta va fi una dintre temele care se vor discuta la ediţia din acest an a ZF BANKERS SUMMIT, care va avea loc în perioada 12-13 iunie la Bucureşti şi va reuni lideri marcanţi ai industriei bancare

sursa

Băncile vor ca statul român să devină un Lehman fără fund.
Este veche povestea.
Cred că primele semne au apărut încă de prin 2010.
Normal că este o golănie.
În primul rând întru-un climat economic instabil aceste portofolii imobiliare sunt prea volatile.

si uite ca se face....

Quote

sursa

incredibil...si probabil ca vor fi vandute fondurilor de pensii adiministrate privat...

Exact asta a fost ceea ce a declansat colapsul inceput in 2008 (colaps ce inca e in desfasurare). E un colaps, nu o criza. Din criza se mai iese.