Facultatea de Medicina Umana vs. Facultatea de Medicina Veterinara

Nu te mai lua experientele colegilor tai care "isi pun tarana in cap". Cu totii suntem putin dezamagiti de anii preclinici. Adevarata medicina se invata in spital la patul bolnavului cu mana si stetoscopul pe el, nu in anii I si II cand stai cu botu' in carti si in microscop la biocel sau histo;dupa ce treci de anii astia in care e toceala pura lucrurile se schimba semnificativ. Anatomia din atlas nu seamana cu cea de pe cadavru si nici una nu seamana cu cea din sala de operatie, asa ca nu fii prea dezamagita daca nu diseci tu propriu zis pt ca ala oricum e un fel de cauciuc mai mult sau mai putin, care pute a formol de te ustura ochii. UMF -ul din Bucuresti e unul din cele mai bune centre din tara. Trebuie sa gandesti si in viitor pt ca aici in anii clinici la stagii poti prinde spitale f bune. Nu contest pregatirea medicilor din alte spitale, din alte orase dar as contesta dotarile spitalelor, gravitatea si diversitatea patologiilor.

Eu nu recomand nimanui, niciun fel de medicina.
In medicina veterinara (am terminat-o si eu in 1999, tot la Iasi), tot ceea ce ati scris aici este perfect adevarat, dar ar merita sa inmultim toate astea cu cel putin 10.

In medicina umana - Faci 6 ani facultatea, faci parca inca 3 rezidentiatul, mai stai pe bara pana gasesti ceva (in varianta in care nu ai bani de start), specializari, atestari, pupat in funduri mai mari, si iaca, ajungi pe la 40-50 de ani cand spui "Gata, sunt doctor si am salariu 1.000 - 1.500 lei".

Prostii, nu am auzit de doctor care sa fi murit de foame. E adevarat ca nu primesti bani multi, dar oricum nu-i iei cu tine in mormant/urna si nu te faci medic pentru recompensa (cel putin nu una monetara)
Dar ai dreptate ca cine vrea sa faca medicina pentru bani mai bine sa nu o faca. Trebuie sa fii constient ca pe primul loc e pacientul si actul medical (cu tot ce implic asta, inclusiv timpul "rapit" ca sa inveti cat mai mult). Familie, prieteni, viata sociala asta sunt pe un plan secund sau chiar deloc uneori. Cam asa vad eu medicina (ca student la medicina)

PS: Rezidentiatul dureaza intre 3 si 6/7 ani (daca nu au mai schimbat).

Edited by Corupt, 12 July 2013 - 13:25.

Un medic bun, la maturitate, castiga bine din ce-i ofera pacientii (spital + cabinete private).

Edited by neagu_laurentiu, 12 July 2013 - 13:34.

 bonygy, on 12 iulie 2013 - 07:18, said:

Banii aia ii faci in 2-3 dupa-amieze la cabinetul privat si nu ma refer specialitati precum ginecologie, cardiologie  etc, unde sumele sunt mult mai serioase

 tzotzolyno, on 12 mai 2013 - 12:17, said:

Nashpa! Socrii mei sunt in Germania, el e medic veterinar, ea medic uman (de familie). El castiga muuuuuuuult mai mult decat ea...

 Corupt, on 12 iulie 2013 - 13:20, said:

Esti tare, frate! Pentru ce inveti atatia ani si iti obtii o calificare, care iti place? Ca sa traiesti bine, in primul rand TU! Iar pentru asta, te astepti sa fii si platit omeneste, nu?
Tu nu ai decat sa faci munca patriotica si sa te dedici 101% stiintei si actului medical, ignora-ti familia, prietenii si apoi cand tragi linie iti dai seama ca mai bine faceai altceva, mai practic, mai accesibil, mai...
Ca student la medicina (fost) am avut si eu vreo doi colegi din astia care nu stiau altceva decat cartea si dedicarea intru totul "actului medical". Unul dintre ei a luat-o razna la propriu prin anul III, altul a abandonat in anul IV.
Succes

 bonygy, on 12 iulie 2013 - 14:24, said:

Pe lumea asta sunt abordari din unghiuri diferite ale problemei.

 bonygy, on 12 iulie 2013 - 14:24, said:

Se intampla si asta cand ai abordarea de mai sus. La meseriasul bun trage si malaiul.

 bonygy, on 12 iulie 2013 - 14:24, said:

Nu inseamna ca se aplica la toti asta.

Edited by neagu_laurentiu, 12 July 2013 - 14:32.

 bonygy, on 12 iulie 2013 - 14:24, said:

Nu, inveti si muncesti cat mai mult ca sa poti sa-ti ajuti pacientii cat mai bine pentru ca oamenii aia merita sa dai tot ce poti si asta o poti face doar acumuland cat mai multe informatii si prin practica (dpmdv). Dar ca un student (fost) la medicina ma gandesc ca stii toate acestea.

Ieri vorbeam cu un coleg care a picat anatomia si fiziologia atat in prima tura cat si in restante. Pana in 15 mai are o sansa in re-examinari si tot incearca sa vorbeasca cu profii sa-i dea un 5 (macar la una din materii) pe motiv ca-si pica anul daca nu-l ajuta. Ce zici, ti se pare mai normala situatia aceasta ?

 bonygy, on 12 iulie 2013 - 14:24, said:

Multumesc, la fel !

Mda... M-ati spart cu asemenea conceptii...

Atunci da-ne reteta fericirii fara munca si profesionalism !

Edited by neagu_laurentiu, 12 July 2013 - 17:04.

Nu am spus nicio clipa ca nu trebuie sa fii profesionist in ceea ce muncesti si mai ales... sa muncesti!
Dar daca tot te faci profesionist si mai si muncesti uneori pe branci, trebuie sa si culegi niste roade. Pe cand in medicina... nu prea culegi, mai mult dai.
Tot timpul ma laud ca am avut puterea si curajul sa ma reprofilez, asta la nici 3 ani dupa ce am profesat. Acum nu dau doi bani pe diploma de licenta, imi pare rau doar ca am pierdut 6 ani aiurea, ba chiar uneori mi-e rusine sa spun ca am terminat medicina, chiar si cea veterinara.

Cazul tau nu poate fi generalizat, se poate doar aplica unui numar de persoane. Cum de la orice alta facultate gasim persoane ce nu profeseaza in domeniu din tot felul de motive. Dar cine vrea sa devina medic sa urmeze filiera, nu stim viitorul lor.

Edited by neagu_laurentiu, 12 July 2013 - 18:15.

Pacat ca 95% din cei care vor sa devina medici si se apuca raman cu gusturi amare... Nu ma mai intereseaza ce se scrie aici, poluare intelectuala...
Numai bine...

 bonygy, on 12 iulie 2013 - 17:46, said:

Eu cred ca daca incercai sa te tragi ceva mai la vest (de Romania) ai fi ajuns destul de rapid la satisfactii profesionale si materiale peste asteptari.