Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
PINNED Black Friday 2018

UE va limita tarifele la apeluril...

Probleme racordare la retea - un ...

ANAF a inceput vanatoarea online&...
 Monociclism extrem / Extreme unic...

Unde pot gasi role goale pentru p...

Problema traceroute/mtr

Declaratia Unica 2.1.1.A.6
 În urmatorii 10 ani, numarul de sa...

Pat suspendat de tavan

Cataloage și oferte BF 2018

De ce se da Coca Cola gratis in B...
 Referinta

Calitate sunet boxe active alimen...

Posibila sarcina nedorita

Plugin pentru wordpress
 

Originea genetica a romanilor, studii asupra ADN-ului

- - - - -
  • Please log in to reply
366 replies to this topic

#91
mojo-jojo

mojo-jojo

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,136
  • Înscris: 25.09.2012

View Postflorincroitoru, on 27 mai 2013 - 08:42, said:

...astfel încît cei de limbă latină erau minoritari.

Pe ce te bazezi? Ai gasit ceva in placutele de plumb, vreo statistica?

#92
porphyrogenitus

porphyrogenitus

    priveste profund

  • Grup: Validating
  • Posts: 23,297
  • Înscris: 30.10.2005

View PostCrugasic, on 25 mai 2013 - 15:13, said:

Dacă n-ai rădăcini dace, atunci te vei plictisi repede şi vei abandona cititul, pentru că te vei gîndi că n-are rost să-ţi pierzi timpul cu un popor pe care nu-l simţi a fi strămoşul tău. Dacă ai rădăcini dace, atunci cititul despre ei te va pasiona şi vei căuta toate cărţile despre daco-geţi pentru a le citi, chiar şi cele de literatură, cum este de exemplu cartea numită Barbarii.
Hai mai zi.
E interesant.

#93
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008
da scrie acolo...hai, să ne luăm la mişto. că de altceva nu eşti in stare!

View Postparadigmatic, on 27 mai 2013 - 16:23, said:

Hai mai zi.
E interesant.

Nu vezi ce logică aiurea are? Cică te plictiseşti sau nu în funcţie de gene!! E tare! Zice cîte una de te lasă mut!

#94
porphyrogenitus

porphyrogenitus

    priveste profund

  • Grup: Validating
  • Posts: 23,297
  • Înscris: 30.10.2005

View Postflorincroitoru, on 27 mai 2013 - 16:35, said:

Nu vezi ce logică aiurea are?
Dl Crugasic este unul dintre userii care a reuşit să omogenizeze în amalgam istoria, logica şi ezotericul metempsihozic metempsihotic idiosincratic al dilematicii de ghivetă.
Adică dacă mă-nţelegi.

#95
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postflorincroitoru, on 25 mai 2013 - 17:03, said:

Crugasic, nu se poateca RUMÎN să fie în opoziție cu BOIER, adică să fie un termen social și în aceleși timp un boier să se socoată dpdv  etnic RUMÎN.

Tu susții absurditatea asta.dacă totuși s-a petrecut așa ceva acest lucru a fost datorită unei puternice influențe străine, deci natural, din interior RUMÎN nu a însemnat ceva dpdv etnic. Tu aduci ca argument  înțelesuri de mai tîrziu ale cuvînvtului RUMÎN. Ai vreo dovadă că RUMÎN însemna soț în secolele 7,8....12? Păi, îmi bagi înțelesul unui cuvînt așa cum este el prin sec 19 și spui că așa a fost mereu.Tocmai asta spun eu: acest cuvint, RUMÎN, a căpătat un sens nou odată cu influența catolică.

În acele vremuri etnia nu însemna nimic, totul era poziția socială, "casta" din care făceau parte oamenii. Așa că boierii erau boieri, nu conta din ce etnie făceau parte, pentru că ei nu se defineau prin etnie, nu o puneau pe primul plan cînd vorbeau despre ei. De-abia crearea statelor naționale a dus la ridicarea etniei pe primul plan în definirea individului, devenit cetățean al țării. Însă trebuie remarcat că și în zilele noastre tendința este de abandonare a poziției privilegiate a etniei în definirea individuală și de punere pe primul plan a cetățeniei de stat sau chiar a cetățeniei supranaționale (există rumîni care se prezintă cu mîndrie ca cetățeni ai UE, nu ai Rumîniei). Majoritatea rumînilor și-ar abandona etnia și limba imediat, dacă USA le-ar oferi statutul de cetățeni americani. Limba și-o abandonează deja chiar și în absența cetățeniei americane, de exemplu majoritatea utilizatorilor de calculatoare rumîni folosesc softuri în engleză, chiar dacă există traduceri ale lor în rumînă.

Dar tot legat de limbă, ce limbă vorbeau atunci țăranii liberi sau boierii? Toți ăștia erau străini, numai rumînii erau autohtoni? Deci ce limbă vorbea moșneanul din Țara Rumînească, limba moșneană, limba dacă, limba slavă sau limba rumînă? Și la fel boierii, de la care n-a rămas nici o scriere din care să rezulte că ei vorbeau o limbă slavă rămasă de la strămoșii lor, ei nu vorbeau tot rumîna? Pe vremea aceea slavona era doar limbă de de stat și de cult religios, nu limba vorbită curent de boieri. Dacă Rumîn ar fi însemnat doar șerb, ar fi fost ridicol să se vorbească de Limba Rumînească. Unde, în ce țară mai exista o Limbă a Șerbilor, ținînd cont că pe vremea aceea șerbii erau peste tot în Europa?

Rumîn a avut înțeles etnic de la început și acest lucru poate fi dovedit prin scrierile rămase de dinainte de secolul 19. Uite un exemplu mai jos. Stolnicul Constantin Cantacuzino era boier, așa cum îi arată și titlul. El a trăit între 1639-1716, deci într-o perioadă în care existau iobagi, numiți "rumîni" în regiunea geografică în care a trăit Constantin Cantacuzino. Și totuși el vorbește despre "rumîni" în sens etnic, nu în sens social.


<--------------------Începutul citatului------------------------>
Nu zic însă că toți, toți cîți astăzi să află lăcuitori întracéste țărî, că sînt toți rumîni, că acéia nici au fost, nici iaste, nici nice într-o țară cîte putem ști că sînt în emisferiul nostru, ce mai mulți streini și veniți dupe-ntr-alte țărî. Însă mai vîrtos cei ce să află și pănă astăzi mai blagorodni și mai de folos neamuri, unii sînt den sîrbi, alții den greci, alții den arbănași, alții den frînci, alții dintr-alte limbi. Că și domnii încă mai mulți den streini au stătut, cum și Băsărăbeștii să trag de neam sîrbesc și alți domni de alte neamuri, cum în viețile lor să va arăta, încă cîți să vor ști den ce rod au fost. Ca acéstea dară neamuri de tot feliul, viind ei aici, și căsătorindu-se, și amestecîndu-se cu lăcuitorii pămînturilor și așezîndu-se, fiind dintraceia mai mulți vrédnici și destoinici, rămîind moșténi și numele de a să chiema rumîni.
http://ro.wikisource......_RumĂąnești
<--------------------Sfîrșitul citatului------------------------>


Dar avem un exemplu și mai vechi, în prefața "Noului Testament" publicat în rumînă la Bălgrad (actualul Alba-Iulia) în 1648. Cred că e clar că autorul se referă la etnicii Rumîni împărțiți în cele trei țări, Țara Rumînească, Moldova și Transilvania, și nu la categoria socială a Șerbilor numiți Rumîni în Țara Rumînească. Ține cont și de faptul că autorul traducerii trăia în Transilvania, unde Șerbii erau numiți Iobagi, deci este absurd ca el să se refere la Rumîni dacă ar fi vorbit de Șerbi.


<--------------------Începutul citatului------------------------>
Aceasta încă vă rugăm să luați aminte că rumînii nu grăescu în toate țările într-un chip, încă neci într-o țară într-un chip. Pentr-aceea cu nevoe poate să scrie cineva să înțeleagă toți, grăind un lucru unii într-un chip, alții într-alt chip: au veșmînt, au vase, au altele multe nu le numescu într-un chip. Bine știm că cuvintele trebuie să fie ca banii, că banii aceia sînt buni carii îmblă în toate țărîle, așa și cuvintele acealea sînt bune carele le înțeleg toți. Noi derept aceaea ne-am silit, den cît am putut, să izvodim așa cum să înțeleagă toți, iară să nu vor înțeleage toți nu-i din vina noastră, ce-i din vina celuia ce-au răsfirat rumînii printr-alte țări de ș-au mestecat cuvintele cu alte limbi de nu grăescu toți într-un chip.
Noul Testament, Bălgrad, 1648
Fragment preluat din cartea
Al. Rosetti, B. Cazacu, L. Onu: Istoria Limbii Române Literare, Editura Minerva, București, 1971
<--------------------Sfîrșitul citatului------------------------>


Și uite un ultim exemplu, încă și mai vechi, din prefața scrisă în rumînă de Coresi pentru textul "Întrebare creștinească" tipărit în 1559. Ar fi ridicol să interpretăm cuvîntul "rumîni" din text ca însemnînd categoria socială a "iobagilor". De cînd se scoteau cărți speciale pentru "iobagii creștini"? De ce nu există astfel de cărți și pentru "moșnenii creștini" sau "boierii creștini"?


<--------------------Începutul citatului------------------------>
După aceaea, nește creștini buni socotiră și scoaseră cartea [evanghelia] den limba sîrbească pre limba rumînească, cu știrea măriei lu crai și cu știrea episcopului Savei, Țărăei Ungurești. Și scoasem Sfînta evanghelie și Zeace cuvinte și Tatăl-nostru și Credința apostolilor, să înțeleagă toți oamenii cine-s rumîni creștini, cum grăiaște și sfîntul Pavel apostol către corinteani [...]
Coresi: Întrebare creștinească, Brașov, 1559
Fragment preluat din cartea
Al. Rosetti, B. Cazacu, L. Onu: Istoria Limbii Române Literare, Editura Minerva, București, 1971
<--------------------Sfîrșitul citatului------------------------>


View Postflorincroitoru, on 25 mai 2013 - 17:03, said:

Ceea ce scrii tu aici despre placa16 îmi arată că ai înțeles greșit și superficial ceea ce eu am făcut.Probabil că nu te-ai gîndit intens la asta nici măcar 5 minute. Pe placă nu scrie "Armosa Dako". Cînd se transcrie cu litere actuale trebuie scris "armăsa dacă". E o diferență enormă! Iar argumantul tău că subiectul, dacebală, nu are legătură cu rumunăs este unul superficial.ca să dovedești asta trebuie să pui aici despărțire textului în care să se vadă asta.Pe textul meu se vede că ARE legătură.Scrie clar acolo că dacebală după ce imntră în cetate "stă peste armăsa rumunăsă" (de pe text lipsește ultima literă). E clat că nu e vorba de vreo cetate atacată de către "armăsa dacă".
te rog să nu mă contrazici pe gol, adică făcînd afirmații goale. Pui aici text din care rezultă ceea ce afirmi!
În text armăsa rumunăsă nu este armata romanilor! Sînt trupe auxiliare de rumuni, nu de romani! Înțelegeți ca dracu!!!!!!

Este doar o specușlație că de la BONUS este BUN și de la ROMANUS...RUMÎN. E RUMUN pe plăcile de plumb și acelea sînt scrise înainte de războaiele cu romanii, așa că ce spuneți voi nu e decît o prostie.Eu am dreptate împotriva tutror acestor "specialiști" ! Ghilimelele sînt bine puse.

Nu este aici locul să discutăm despre plăcilor de plumb de la Sinaia, dar interpretarea dată de tine plăcii este greșită și asta pentru că ai rămas blocat la placa aia și restul par să nu te mai intereseze, pentru că ele dovedesc faptul că traducerea ta e greșită. Cuvîntul "Rumuni" sau altele asemănătoare apar în multe plăci, unde este clar că se referă la Romani, nu la trupe auxiliare de iobagi ale dacilor. Nu se poate să te lauzi că ai descifrat limba dacilor pe o placă și să te faci că nu vezi restul de peste 100 de plăci. Păi, pînă acum, la ritmul de una pe săptămînă le-ai fi descifrat pe toate de multă vreme... În loc de asta te lauzi peste tot că ai descifrat limba dacilor, și oferi ca dovadă una din plăcile cu cel mai puțin text. Dacă tot vrei să te lauzi cu capacitățile tale de descifrator de texte în limbi necunoscute, măcar oferă descifrarea plăcii cu textul cel mai mare! În loc să te cerți pe forum ca un latin, ai putea să muncești ca un dac și să le descifrezi chiar pe toate.

Dar să revenim la placa în cauză. Greșeala ta e că ai despărțit cuvintele în așa fel încît nu vezi unul care te-ar lămuri că textul se referă la Romani, nu la Șerbii dacilor. În original pe placă scrie "DOMYЧOILA", iar tu l-ai transliterat pe O ca Ă, pe Y ca U și pe Ч ca CI, apoi ai despărțit textul ca "DĂ MUCIOILA". Transliterarea este în opinia mea "DOMICIO ILA", unde "DOMICIO" înseamnă "DOMIȚIAN", ceea ce are sens, din moment ce DECEBAL (care apare și el în text sub forma DACEBALO) s-a luptat cu trupele împăratului Domițian. Același "Domicio" apare și pe placa 5, foarte aproape de "Rumun", deci e clar că în ambele situații se vorbește de Domițian, împăratul Romanilor.

O fi doar speculație că Rumîn provine de la Romanus, așa cum Bun provine de la Bonus, dar e întărită de multe exemple de cuvinte care au suferit această transformare. În cazul tău, te lauzi degeaba, deoarece nu ai demonstrat în afara oricărui dubiu că pe plăcile de plumb "Rumun" înseamnă altceva decît "Roman". Cu o singură placă "descifrată", nu convingi pe nimeni de faptul că în Dacia exista categoria socială a țăranilor aserviți, numiți "Rumuni". Măcar verifică-ți ipoteza și pe celelalte plăci ca să vezi dacă rezistă...

View Postflorincroitoru, on 25 mai 2013 - 17:03, said:

Domnule, ești din categoria uriașă a oamenilor citiți, cultivați, dar cu puțină minte din cauză că s-au obișnuit să fie superficiali, adică să rezolve lucrurile ușor, din mers, pe bază de logică și de cunoștințe acumulate. RUMUN și RUMÎN nu provin din ROMAN!! reptați la nesfîrșit prostia asta deși e dovadă că nu este precum spuneți.

Îți iei presupunerile logice drept realitate: dacii care ar fi spus "limba romană". Și cum spuneau ei exact: ligua romana? Adică la Roma și în alte părți se zicea latinae lingva dar dacii au învățat altfel să zică?

Dacii au dispărut ca entitate politică odată cu cucerirea romană. Chiar și după ce romanii au plecat, dacii nu au mai stăpînit niciodată în sens politic fostul lor teritoriu. Pe acesta veniseră între timp populații de etnii și limbi diverse, care după plecarea romanilor au trebuit să cadă de acord asupra unei limbi cu care să se înțeleagă între ele pe teritoriul fostei Dacii a lui Burebista. Așa cum am mai zis, din cauza exterminării de către romani a intelectualității dace, limba dacilor avusese de suferit enorm și își pierduse prestigiul pe propriul ei teritoriu, ceea ce a făcut să îi fie preferată latina, pe care o știau deja destui dintre cei care rămăseseră după plecare romanilor. Este exact ce se întîmplă acum cu rumîna în fața englezei, bineînțeles existînd deosebiri față de situația amintită din antichitate. Dar fondul e același, majoritatea rumînilor de azi ar abandona imediat limba maternă dacă ar putea să învețe rapid engleza și dacă conducătorii țării ar susține înlocuirea rumînei cu engleza.

Limba latină era percepută ca "limba romanilor", deci nu i s-a spus "latină", cuvînt care nu însemna nimic pentru cei care locuiau pe teritoriul dacilor, ci "romană". Ce este de mirare faptul că dacii și celelalte populații nu au păstrat denumirea oficială, "latina" și i-au spus altfel? Cu ce erau ei legați de latinitate și de italicitate în sens mai larg? Cu nimic, bineînțeles. Ei nu știau cine sînt latinii sau italicii, dar știau cine sînt romanii. Așa că atunci cînd s-a răspîndit limba latină și în teritoriile unde nu a existat colonizare romană, ea nu și-a păstrat numele original, ci l-a căpătat pe cel al romanilor, care erau încă prezenți în sudul Dunării, față de latini, care erau la mii de kilometri distanță, în Italia.

View Postflorincroitoru, on 25 mai 2013 - 17:03, said:

Susții că rădăcinuile dacice ale cuiva există sau nu în funcție de interesul  aceluia pt istoria veche, pt limba dacilor. Aceasta e o prostie evidentă. Eu de ex copil fiind nu aveam nici cel mai mic interes pt istorie și socoteam o corvoadă să învăț la școală despre daci și despre romani. Nu vedeam nimic practic în acest lucru.mai tîrziu însă subiectul m-a interesat mult.Vezi așadar că modul tău de gîndire în acest caz e complet eronat. Rădăcinile cuiva nu depind de felul în care el se simte, de sentimentele pe care le are în legătură cu originea lui.

Mărturia ta nu face decît să confirme ce am spus eu. Rădăcinile sînt prin definiție ceva ascuns, care nu ies la iveală decît prin scormonire în adînc. În cazul rădăcinilor etnice, ele pot fi puse în evidență tocmai prin interesul pe care îl dobîndește cineva față de moștenirea lui genetică. Acest interes față de strămoși este uneori spontan, dar de cele mai multe ori este suscitat prin citirea de cărți și descoperirea unei afinități față de cei despre care se vorbește în cărțile respective.

Un copil nu este interesat decît de rudele lui apropiate (părinți și bunici), nu și de strămoșii lui de acum o sută de ani, și cu atît mai puțin de cei de acum două mii de ani. Evident că nu poți să-i ceri unui copil să fie interesat de istorie și să se apuce să citească cărți despre daci scrise de istorici. Tocmai de aceea eu am recomandat pentru copii citirea de literatură despre daci, care este mai ușor de citit, dar deschide gustul pentru citirea mai tîrziu a cărților de istorie serioase.

Părerea mea este că rădăcinile au legătură cu modul în care cineva se simte apropiat sau nu față de cei care ar putea să-i fie strămoși. Nu trebuie uitat că rădăcinile pot fi rupte, iar în școala rumînească exact asta se urmărește de la apariția Școlii Ardelene încoace, anume ruperea rădăcinilor autentice ale populației și înlocuirea lor cu unele false. Rumînii, care au o ascendență genetică foarte amestecată, ce nu-i include pe italici decît într-o măsură infimă, sînt făcuți să creadă că sînt latini, frați buni cu italienii. Ei bine, această strategie de dezrădăcinare realizată în școli de către latinomani poate fi combătută citind cărți despre daci, care pe mulți îi fac să devină conștienți de rădăcinile lor adevărate și să le respingă pe cele false. Dar evident că asta nu are succes la toți, și mulți vor continua să-și renege rădăcinile adevărate și să le invoce pe cele false, dovadă a faptului că dezrădăcinarea lor prin spălarea creierului în școala controlată de latinomani a avut succes.

View Postnguyen, on 25 mai 2013 - 22:45, said:

Si de unde stii tu ca este un mit? A facut cineva studii si a ajuns la concluzia ca este un mit?

Nu o știu numai eu, ci toți cei care au citit tratatele de istorie a rumînilor de cînd istoria a scăpat de sub teroarea Inchiziției preoților greco-catolici ai Școlii Ardelene și a intrat pe făgașul normal, de disciplină științifică practicată de profesioniști. Începînd cu A.D. Xenopol, toți istoricii au scris că în Dacia nu au fost aduși coloniști italici decît în număr foarte mic, și asta pentru că însuși Traian dăduse dispoziție să nu se mai facă colonizări cu italici, pentru că populația peninsulei scăzuse prea mult din cauza colonizărilor anterioare. Din Italia au venit doar stăpînii politici, economici și militari, care erau în număr mic și nu s-au amestecat cu populația dacă, plecînd apoi odată cu retragerea administrației romane.

Pentru a te lămuri în detaliu despre originea etnică a coloniștilor aduși de romani poți citi:

Constantin C. Giurescu: Istoria Românilor (Editura ALL, București, 2007)
Capitolul "Dacia Traiană", subcapitolul "Coloniștii romani"(pag. 107-110)
din care ofer un extras mai jos:


<--------------------Începutul citatului------------------------>
Socotiți după regiunile sau provinciile din care au venit, cei mai mulți coloniști se arată a fi -- și faptul e natural -- din împrejurimile Daciei. Un număr însemnat au venit din Illyricum, adică din partea de apus a Peninsulei Balcanice, din cele două Moesii, provinciile de pe malul drept al Dunării, și din Tracia. În regiunea Munților Apuseni, lîngă Alburnus Major (azi Roșia), era un sat întreg de dalmați, din neamul pirustilor, pricepuți în extragerea metalelor; satului i se spunea Vicus Pirustarum. Inscripțiile arată în acea regiune auriferă nume caracteristice de dalmați [...]. Trebuie să adăugăm că numărul coloniștilor de origine tracă și ilirică era sporit și prin soldații de aceeași origine, cu garnizoana în Dacia și care, după terminarea serviciului militar se stabileau aici. Au fost astfel în Dacia, coloniști care aparținuseră triburilor de "traci săgetători", de "traci cetățeni romani", de "bessi", de "iliri", de "dalmați".

Întîlnim însă și coloniști veniți mai de departe. Unii sînt din Asia Mică, din diferitele orașe și provincii ale ei. Tavianii, care-și fac un colegiu în Dacia, sînt din orașul Tavia, în provincia Galatia. Alții vin din Bithinia, alții din Caria, alții din Paflagonia, unii tocmai din Coelesiria. Ei aduceau cu dînșii și zeii respectivi, cum era de pildă Glycon, zeul adorat în orașul Abonotheisos din Paflagonia, sau Jupiter, căruia îi adăugau însă și numele orașului de origine, numindu-se deci "Jupiter Optimus Maximus Heliopolitanus", adică cel adorat în Heliopolis, "Jupiter Optimus Maximus Prusenus", adorat în Prusa, "Jupiter Erisenus", deci din Erisa, etc.

Au venit coloniști și din Galia. O inscripție amintește pe un decurion sau, cum am zice azi, un consilier municipal cu numele Ibliomarus, care era de fel din orașul Augusta Treverorum, din provincia Belgica a Galiei. De aceeași origine celtică trebuie să fi fost și mulți dintre soldații aparținînd corpurilor de trupă galice, spaniole sau britanice care, după isprăvirea serviciului militar, s-au așezat în Dacia. S-au găsit la noi o serie de diplome militare aparținînd unor asemenea soldați, ceea ce înseamnă că li se dăduse pămînt aici și că se stabiliseră pe el, împreună cu familiile lor. De la acești coloniști -- civili și militari -- de origine celtă provin inscripțiile care pomenesc zei adorați în locurile de unde plecaseră. Astfel sînt zeii Jupiter Bussumarus, Jupiter Bussurigius, Jupiter Sucellus și zeițele Epona, Campestres, Quadriviae, Nantosvelta.

Pînă și din Siria și din Africa a venit lume în Dacia. O inscripție amintește de doi neguțători, Aurelius Alexander și Flavius, sirieni, care fac o dedicație lui "Jupiter Optimus Maximus Dolichenus", așadar cel din Doliche, oraș în provincia Commagene din Siria. O altă inscripție ne arată că exista în Dacia și cultul lui Sol Hierobulos, adică al soarelui sfînt, cel adorat în Palmyra. El va fi fost adus de soldații corpului de trupă din această localitate, care-și avea reședința tocmai la noi. Tot în Dacia fuseseră trimise și alte trupe din același răsărit îndepărtat, cum erau cohortele de commageni, adică din provincia amintită mai sus a Siriei, sau cohortele de iturei, din vecinătatea Palestinei.

Dar din Italia n-au venit coloniști? Se pare că prea puțini. Pe vremea lui Traian, Italia nu mai avea -- se vede -- un excedent puternic de populație pe care să-l trimită peste hotare. De aceea, se pare că împăratul fixase ca normă să nu se întrebuințeze în scopuri de colonizare populația Italiei. În sensul acesta trebuie să interpretăm pasajul din Historia Augusta, un izvor istoric roman, în care ni se spune că Antoninus Pius a purtat de grijă Spaniei, colonizînd-o cu oameni din Italia, "împotriva preceptelor lui Traian" (<<contra Traianis praecepta>>).

Din Italia au venit, mai ales în primele timpuri, funcționari: administratori, perceptori, vameși și alții de felul acesta; cu vremea, mai ales după edictul lui Caracalla din 212, care dădea drept de cetățenie romană tuturor locuitorilor imperiului, și ei au fost recrutați, în mare parte dintre localnici. De altfel trebuie să adăugăm: faptul că nu erau din Italia coloniștii nu mai prezenta, în vremea aceea mare importanță. Roma era acum în culmea splendorii și puterii sale: imperiul cuprindea tot bazinul Mediteranei, care putea fi considerată cu drept cuvînt ca o nmare "romană", <<mare nostrum>> cum spuneau, cu legitimă mîndrie, cetățenii. Romanizarea făcuse progrese uriașe: provincii întregi vorbeau latinește și -- ceea ce e și mai important -- provincialii "se simțeau" romani. Era un ideal pentru fiecare dintre ei să poată ajunge a spune: <<civis romanus sum>> "sînt cetățean roman". Să nu uităm că însuși conducătorul imperiului din vremea aceea, Traian, nu era din Italia. Așadar, că n-au venit coloniști din însăși inima imperiului nu trebuie să-i întristeze pe aceia care ne-ar dori cît mai romani; procesul de romanizare credem că n-a suferit, dimpotrivă, se poate ca el să fi cîștigat, deoarece, pe de o parte prolificitatea italioților scăzuse, iar pe de alta, e cunoscut zelul pe care îl desfășoară cei de curînd primiți într-o mare națiune sau o religie superioară. Nu există propagandiști mai bun ca neofiții.
[...]
Este sigur că avem în vinele noastre o parte apreciabilă de sînge de-al coloniștilor aduși de imperiu în Dacia. Nu zicem sînge "roman", fiindcă, dacă e să luăm cuvintele în înțelesul lor propriu, romani adevărați, adică locuitori ai Italiei, au fost după cum am văzut prea puțini. Au venit în schimb traci, iliri, panoni, răsăriteni [orientali], vorbind limba latină, ceea ce e cu totul altceva din punctul de vedere al rasei. Au mai venit de asemenea, dar într-o măsură mult mai mică, greci, precum și locuitori de alt neam, dar vorbind limba greacă. Toți acești coloniști la un loc n-au întrecut însă ca număr, pe autohtoni, pe daci.

C.C. Giurescu : Istoria Românilor (editura ALL, 2007) - paginile 108-110 și 156
<--------------------Sfîrșitul citatului------------------------>


Sau poți citi:
Academia Română: Istoria Românilor Vol. II (Editura Enciclopedică, București, 2010)
Capitolul "Populația [Daciei Romane]", subcapitolul "Colonizarea romană" (pag. 152-162) scris de Dumitru Protase
din care ofer un extras mai jos:


<--------------------Începutul citatului------------------------>
Originea coloniștilor

Istoricul roman din secolul al IV-lea, Eutropius, relatează că Traian, după ce a supus Dacia, a adus aici din toată lumea romană mulțimi nesfîrșite de oameni, spre a cultiva ogoarele și a popula orașele. Această informație lapidară a scriitorului antic, departe de a fi o exagerare retorică, este confirmată de inscripții și de celelalte izvoare documentare, care se referă la populația provinciei.

O statistică întocmită cu trei decenii în urmă, pe baza numelor de persoane din inscripții, completată ulterior prin noile descoperiri și achiziții epigrafice, ne arată că, alături de populația autohtonă, nou-veniții în Dacia prezentau o mare diversitate etnico-teritorială: italici, iliri, traci sudici, greci, orientali, celți norico-panonici sau din alte provincii, germanici, egipteni etc. Același caracter eterogen al coloniștilor în ctitoria carpatică a lui Traian rezultă și din studiul divinităților, al monumentelor sculpturale și al ceramicii, al riturilor și al ritualurilor funerare, precum și din trăsăturile altor elemente ale culturii materiale și spirituale. Totul dovedește amalgamul etnic, cultural și religios pe care și-a pus amprenta puternică limba latină și modul de viață roman. Armata și veteranii au sporit, de asemenea, caracterul etnic variat al locuitorilor.

Privitor la onomastică, important este faptul, bine stabilit, că numeroasele nume personale de factură romană nu erau purtate numai de romani sau de italici, cum s-ar putea crede la prima vedere, ci ele aparțineau frecvent și provincialilor romanizați (orientalo-semiți, celți, germani, traco-daci, iliri etc.), care își luau nume romane (prenume și gentiliciu) în locul celor vechi. Așa erau, de exemplu Publius Aelius Theimes (oriental), Marcus și Antonius, fiii orientalului Thaemus, Vitalis, fiul lui M. Ulpius Saccius (celt), Longinus Belgus și alții, fără să mai vorbim de dacul Sextus Rufius Decibalus menționat într-o inscripție de la Roma sau acei numeroși Ulpii, Aelii, Aurelii, nume sub care se ascundeau adesea provinciali de origine autohtonă.[...]

Italicii

Așa cum s-a remarcat mai de mult, italicii sau descendenții lor nu sînt prea numeroși în Dacia. Chiar și o cercetare mai recentă, minuțioasă, nu a putut înregistra decît 148 de persoane. Semnificativ este faptul că aproape toate aceste persoane provin din Italia centrală și nordică, din adevăratul leagăn al romanității. Prezența coloniștilor în spațiul provinciei, atestată epigrafic în 27 de localități, se constată cu precădere în regiunile intracarpatice. Italicii sînt menționați epigrafic în orașe -- în primul rînd la Apulum și la Ulpia Traiana Sarmizegetusa -- în centre militare, stațiuni balneare și chiar în așezări rurale. Ei apar în inscripții ca veterani, coloniști, funcționari fiscalo-vamali, arendași ai pășunilor și salinelor, simpli soldați în legiuni sau în trupe auxiliare, dar sînt menționați îndeosebi ca înalți demnitari municipali, personalități în conducerea, administrația și armata provinciei: guvernatori, comandanți de legiune sau de trupe auxiliare, ofițeri superiori, procuratori presidiali, mari proprietari funciari și de ateliere meșteșugărești. Urmașii acestor italici au constituit în tot decursul secolului al II-lea vîrfurile aristocrației din unele orașe ale Daciei. Majoritatea italicilor care făceau parte din pătura privilegiată conducătoare s-au dovedit a fi prea puțin legați de pămîntul dacic și de realitățile social-etnice locale, ei rămînînd aici doar temporar, pe durata îndeplinirii unor funcții civile sau militare. Chiar dacă unii mureau în Dacia, rămășițele lor pămîntești erau duse în țara de origine. Importanța italicilor rezidă mai cu seamă în rolul politic și cultural pe care l-au avut, ca principali vehiculatori ai limbii latine și ai romanității, dar mai puțin în contribuția adusă la sporirea bazei etnico-sociale a provinciei traiane. Așa cum am arătat mai înainte, sub raport demografic, ei reprezentau un procent foarte mic, în ciuda faptului că apar masiv, făcîndu-și reclamă, în inscripțiile și pe monumentele Daciei -- cum este cazul familiilor Varenia, Cominia, Domitia, Servia -- lucru explicabil prin poziția socială și situația lor economică.

Ilirii

Populația iliră, venită din Dalmația sau din alte provincii și chiar din Italia, constituia încă din vremea lui Traian o componentă însemnată a colonizării romane. Civili sau militari, oameni cu cele mai diferite ocupații și condiții sociale, de la lucrătorii în mină și agricultori pînă la înalții funcționari municipali sau marii proprietari funciari, ilirii împînzeau provincia, în special teritoriile intracarpatice. Grupul cel mai numeros și mai compact îl forma populația de mineri și familiile acestora din semințiile "Pirustae", "Baridustae", "Sardeates", comunități întregi aduse din Dalmatia centrală și meridională pentru exploatarea aurului din Munții Apuseni. [...]

Tracii

Tracii balcanici, civili și militari nu au fost puțini în Dacia. [...] Pe baza antroponomasticii din inscripții, se constată că tracii sudici, extrem de numeroși în Transilvania (orașe, castre, sate, stațiuni balneare), sînt oameni de condiție liberă, din straturile mijlocii și de jos ale populației sau cu grade inferioare cînd este vorba de militari. Civilii apar frecvent cu statut de peregrini, de cetățeni, de liberți sau de veterani. [...] Fără îndoială că o bună parte dintre purtătorii de nume traco-dace puteau fi și erau de fapt daci localnici, întrucît daco-geții ca ramură nordică a tracilor, nu puteau avea în general decît nume trace. Opinia că toți purtătorii de nume trace din Dacia erau oameni veniți din sudul tracici este contrazisă de rezultatele cercetării lingvistice și de alte surse istorice.

Grecii

Numele personale de factură greacă apar foarte frecvent în inscripțiile din Dacia. Studiile de antroponomastică însă, corelate cu date și observații din alte surse istorice au condus la concluzia că numele de persoană grecești nu aparțineau decît în mică parte grecilor autentici. Majoritatea lor au fost împrumutate de negreci, elemente originare din regiunile și provinciile orientale (Moesia, Thracia, Macedonia, Asia Mică, Syria, Mesopotamia, Egipt), care au rămas și sub romani în sfera de limbă și cultură greacă. Purtătorii acestor nume pot fi considerați în multe cazuri traci, microasiatici, semiți, iranieni, egipteni sau "italici", veniți în Dacia ca funcționari, negustori, oameni de afaceri, militari în trupele auxiliare, sclavi sau liberți. [...]

Elemente celtice

După cucerire, în Dacia au venit numeroase elemente militare și civile de origine etnică și teritorială celtică, din Gallia, Britannia, Hispania, nordul Italiei, Noricum, zona Alpilor, Pannonia. [...] Numele de persoană celtice și de zeități celto-romane (Campestres, Epona, Matres, Suleviae etc.) arată o prezență semnificativă în Dacia a nou-veniților de neam celtic sau din teritoriile celtice. [...]

Elemente germanice

Acestea erau în vest foarte aproape teritorial de cele ancestrale celtice și au ajuns în Dacia, unele imediat după cucerire, iar altele sub domnia lui Hadrian. [...]

Orientalii

Civili și militari, oameni de diferite profesii, dar mai ales negustori, orientalii excelează prin ridicarea de inscripții și monumente sculpturale, adesea și cu evident scop de reclamă. Ei nu par a fi atît de numeroși în Dacia precum îi arată atestările epigrafice, care le marchează ostentativ prezența. Probabil că numărul lor a crescut abia sub domnia lui Septimius Severus. Ei au venit îndeosebi din Persia, Siria, Asia Mică și Egipt.

Elementele etno-culturale semite (siriene, palmirene, itureene) sînt frecvente pe tot teritoriul provinciei, după cum se vede din materialul epigrafic referitor la unele nume de persoană și în special la formațiunile militare auxiliare cu etniconul "Palmyrenorum", "Commagenorum", "Syrorum", "Ituraeorum", "Antichensium", "Tyriorum". Din aceste trupe auxiliare făceau parte cei mai mulți purtători de nume semite. Dar mulți dintre sirieni aveau nume romane sau greco-romane ca "Aurelii Alexander et Flaus Surii negotiatores", "Gaius Gaianus et Proculus Apolofanes", de asemenea "Suri negotiatores". Divinitățile semite apar și ele în număr mare în inscripții: Cybela, Iupiter Dolichenus sau Commagenus, Iupiter Turmazgades, Malagabel, zeița Atargatis și altele.

Nume și elemente de civilizație din diferite provincii ale Asiei Mici arată un număr semnificativ de imigranți din regiunile respective, unde exista un mare și complicat conglomerat etno-cultural. Din grupul celor care la "Napoca" se autointitulează "Asiani", majoritatea poartă nume de factură grecească sau romană. Tot antroponime preponderent grecești poartă și mulți dintre cei veniți din "Bithynia", "Frigia", "Galatia". Doar Tarasus, patronimicul unui soldat Zenon Tarasi "miles...", este singurul nume asianic veritabil cunoscut deocamdată în Dacia. Din "Pont" sau din "Cappadocia" par să fi ajuns aici, nu direct din Iran, și cei care poartă nume ca Farnax, Arzakes și altele.

Elemente nord-africane

Din două mari regiuni ale Africii nordice sînt originari cei cu antroponime caracteristice, atît militarii, cît și civilii: Egipt și părțile nord-vestice ale continentului. Numele de persoană și unele dintre divinități pot fi grupate în aceste două categorii. Dintre cele egiptene de menționat sînt Arphocras, Hammonis, Sambu (nume personale), Amon, Serapis, Isis (zeități), iar din rîndul celor nord-vestice (maure, punice etc.) zeița Caelestis (Tanit) și antroponime ca Atasa, Birsus, Sattara, Afer și Africana (cognomina).
[...]

Dumitru Protase : Dacia Romană - cap. V: Populația
Istoria Românilor vol. II (pag. 155-161), Editura Enciclopedică, București, 2010
<--------------------Sfîrșitul citatului------------------------>


View Postnguyen, on 25 mai 2013 - 22:45, said:

Au trecut atatia ani ca nici macar nu stim cu certitudine daca italienii de astazi sunt romanii de altadata. La fel cum nu stim foarte bine in ce proportie romanii se trag din daci. Sa compari materialul genetic de astazi dintre italieni si romani este dovada de prostie crasa.

Inainte de toate sunt om, ma doare direct in c...ot daca sunt sunt italian, dac sau amestec.

In momentul de fata singura teorie valabila prin prisma logicii este faptul ca romanii de astazi au un fond genetic format din romani, daci si restul de popoare migratoare care s-au perindat pe aici. Restul nu sunt decat teorii de cacat (gen teoria lui Roesler) daca nu sunt sustinute de probe certe.

Italienii de azi provin din populațiile care au locuit în Italia în antichitate. Rumînii de azi provin și ei din populațiile care au locuit în antichitate pe teritoriul statului de azi. Italienii din perioada romană nu au emigrat în masă și nu i-a exterminat nimeni după prăbușirea Imperiului Roman, așa că italienii de azi sînt urmașii lor. Iar rumînii, cu toate amestecurile de populație care au avut loc între Dunăre, Nistru și Tisa, provin și ei din populațiile antice de pe acest teritoriu, care nu s-au evaporat în neant, ci au rămas pe pămînturile lor. Deci comparația genetică între italienii și rumînii de azi este relevantă asupra gradului de înrudire sau mai degrabă de neînrudire dintre cele două populații.

Nguyen, tu nu ai putea fi decît parțial italian și asta doar dacă ai avea strămoși italieni recenți, ținîndu-se cont că în secolul 19 au venit italieni în Rumînia în principal ca lucrători în construcții de clădiri sau de drumuri, domenii în care italienii se pricep încă de pe vremea Imperiului Roman, iar rumînii dau permanent dovezi că nu se pricep nici acum. Dac este clar că nu te simți, deci rădăcinile tale dacice au fost distruse de propaganda latinomană la care ai fost supus încă din școală sau n-au existat niciodată. Nu ți-a rămas decît varianta amestecului genetic, cu rezultat final latin, așa cum a decis Școala Ardeleană în secolul 19, dacă bineînțeles ai încredere în niște preoți care se dădeau istorici și lingviști fără să aibă pregătire de specialitate. Sigur că oricine poate să deslușească din ce e compus amestecul său genetic făcîndu-și arborele genealogic și văzînd de ce origine sînt numele de familie ale strămoșilor săi, dar latinomanii au spus că rumînii trebuie să se creadă latini fără a cerceta, iar majoritatea oamenilor îi ascultă.

Problema e că Romanii de care vorbești tu ca fiind strămoșii Rumînilor nu erau o populație unitară, așa cum mint latinomanii care pun semnul egalității între Roman și Italic. Coloniștii erau un amestec de persoane de origini etnice extrem de diverse, venite din toate provinciile Imperiului. Apoi tu vorbești de popoarele migratoare, care într-adevăr au rolul lor important în etnogeneza Rumînilor (în special Slavii), dar uiți să menționezi că și coloniștii aduși de Romani au fost un popor migrator, venind ca imigranți în Dacia, unde au stat doar vreo 170 de ani, după care o bună parte dintre ei și-au luat tălpășița, migrînd din nou. Deci Romanii ar trebui și ei trecuți în rîndul popoarelor migratoare, singurii sedentari dintre strămoșii Rumînilor fiind Daco-Geții.

View Postmojo-jojo, on 26 mai 2013 - 22:57, said:

Natia si tara mea au un nume si o limba care vin de la romani, romanii antici de la Roma. Aici stam pe teren ferm. Identitatea nationala si ligvistica le-o datoram romanilor.
Religia este crestina. Ortodoxa. Identitatea religioasa le-o datoram tot romanilor.

Ți se pare. Nația și Țara au nume care vin de la Latinomani, nu de la Romani. Poporul n-a avut nici un cuvînt de spus cînd s-au ales aceste nume inventate prin plagiere, totul fiind decis în mod dictatorial în secolul 19 de Masoneria Latinomană controlată ideologic de Școala Ardeleană. Deci nu stai pe nici un teren ferm, dovadă și disprețul evident pe care-l au mulți dintre rumîni față de limba lor maternă, pe care o scriu pocit, fără diacritice. Și dacă vrei să te convingi cît de "latini" se simt rumînii, n-ai decît să te plimbi prin București și ai să vezi zeci de mii de texte în engleză, aflate absolut peste tot, la exteriorul și la interiorul clădirilor. Textele în alte limbi (inclusiv cele romanice) din București se numără pe degetele de la cîteva mîini, pentru că nimeni nu mai dă doi bani pe franceză, spaniolă, italiană sau latină, toată lumea a întors armele împotriva lor și s-a dat cu engleza. Așa că identitatea națională este pe un teren care se zgîlțîie tare de tot, între rumînii care emigrează cu milioanele și rumînii care încă n-au emigrat, dar se germanizează lingvistic pe zi ce trece. Latinomanii spun că dacii s-au romanizat complet în 170 de ani. Cu mijloacele tehnice de azi și cu iubirea lor declarată față de engleză, e posibil ca rumînii să se anglicizeze complet în mai puțin timp, amenințînd recordul de romanizare al dacilor...

În legătură cu religia, era un creștinism prin anii 106-270 în Dacia de răsăriseră templele creștine ca ciupercile și asta face că NU avem dovezi arheologice de creștinism din perioada aia... "Poporul român s-a născut creștin", altă minciună nerușinată a latinomanilor. În plus de asta parcă grecii au fost cu ortodoxia, nu romanii. Pînă și catolicii rumîni sînt greco-catolici, nu romano-catolici...

View Postmojo-jojo, on 26 mai 2013 - 22:57, said:

Si tu ma trimiti sa vad filme ca sa descopar dacul din mine?!?!?
Adica nu sa-l descoper ci, de fapt, sa-l inventez...

Ce face un latinoman cînd este pus să citească cărți de istorie, riscînd astfel să-și piardă credința în latinitatea lui închipuită? Minte că este trimis la filme... Așa cum poate remarca oricine, în mesajul meu anterior, la cererea lui Mojo-jojo despre cum își poate descoperi rădăcinile dacice, eu am vorbit doar de cărți, nicidecum de filme. Și asta pentru că eu însumi n-am văzut nici unul din filmele despre daci, deși s-au tot dat la televizor și sînt disponibile pe internet. Din cauza faptului că ele au fost create în perioada ceaușistă (Dacii - 1967, Columna - 1968 și Burebista - 1980), iar Ceaușescu era un latinoman (a insistat pe plan extern ca numele țării în engleză să fie schimbat din Rumania în Romania), nu am nici cea mai mică încredere că ele ar respecta adevărul istoric. Dar probabil că pînă la urmă am să mă uit la ele, măcar ca obiect de studiu, ca să văd cum și acolo și-au băgat coada propagandistică latinomanii.

În ce am spus eu nu e vorba de nici o inventare a unor presupuse rădăcini dacice, din moment ce nimeni nu este obligat să se forțeze să citească despre daci chiar dacă nu-i place. Și nu am recomandat să se citească cărți scrise de dacomani, care îi prezintă pe daci într-un mod idealizat, conceput special pentru ca cititorii să vrea să se simtă daci. Cine se simte apropiat de dacii descriși în cărțile de istorie dedicate lor are rădăcini dacice. Cine nu se simte apropiat, fie nu are rădăcini dacice, fie i-au fost tăiate brutal în școală de către propagandiștii latinomani. În ultimul caz mai poate exista o șansă de creștere din nou a acelor rădăcini, dar asta este exclus pentru cei la care spălarea creierului a dus la apariția unei latinomanii grave, care-i face să se creadă descendenți din "romani antici de la Roma". Această descendență închipuită este o invenție penibilă, care nu se sprijină pe nimic, nici măcar pe o afinitate pentru romani, lucru dovedit de faptul că pe rumîni nu-i interesează istoria Romanilor, dar îi interesează istoria Dacilor. De exemplu, pe forumul Softpedia există multe fire de discuție despre daci, dar nici unul despre "romanii antici de la Roma". Iar în ce privește siturile rumînești de pe internet, există cel puțin 10 situri dedicate dacilor și nici unul dedicat romanilor. Cei cu rădăcini romane nu simt nevoia să vorbească despre strămoșii lor, și asta e logic, pentru că e vorba de strămoși inventați, de care nici măcar ei nu se simt legați la un nivel sufletesc profund, ci doar la nivelul superficial al propagandei menite să-i prostească pe străini.

View Postego_zenovius, on 26 mai 2013 - 23:11, said:

Eu cred ca a fost scornita de elevii de clasa a 4-a. Eu cam pe atunci am auzit-o. Si am auzit-o de la alti copii de seama mea. Cunosti un matur cat de cat serios si cat de cat informat in ale istoriei (fie el chiar latinoman) are sa sustina chestia cu lobul urechii?

Este greu de crezut că o prostie scornită de un copil să prindă la toată populația. Noi nu știm ce s-a întîmplat în secolul 19 și ce tîmpenii s-au scris pe atunci prin ziare, cînd se mințea la greu în spirit latinoman. N-ar fi de mirare ca un ziarist latinoman să fi inventat treaba asta, ca să susțină omogenitatea "latină" a romanilor, acoperind realitatea că coloniștii aduși în Dacia erau un mare amalgam etnic. N-am făcut studii ca să văd cine crede sau nu în povestea cu lobul urechii, dar am auzit-o și de la adolescenți și de la adulți. Faptul că cei care au cunoștințe de istorie nu cred în ea, nu e un fapt relevant, pentru că aceștia sînt o minoritate infimă, undeva sub 5% din totalul populației. Însă astfel de povești cu substrat propagandistic nu li se adresează puținilor știutori de istorie, ci mulților neștiutori de istorie, care pot fi manipulați extrem de ușor, așa cum dovedește succesul propagandei latinomane inventate acum 200 de ani și care își menține forța și în ziua de azi. Nu cu cititul cărților de istorie, ci cu astfel de trucuri propagandistice copilărești, cum sînt cel cu lobul urechii sau cu predispoziția la trăncăneală și ceartă, au ajuns rumînii să creadă că strămoșii lor romani erau o populație omogenă care a venit din Italia, ceea ce face ca rumînii și italienii de azi să fie popoare înrudite genetic.

Și în prezent este posibilă manipularea cu ajutorul unor astfel de trucuri propagandistice ridicole, dar eficiente, cînd tot felul de prostii copilărești ajung "virale" pe internet, și lumea crede în ele pentru ca apoi să se descopere că erau niște făcături publicitare. Treaba asta cu lobul urechii este în mod sigur o făcătură publicitară a Școlii Propagandistice Ardelene, care sub aparența unei chestii copilărești inofensive infectează creierul populației cu latinomanie. Trebuie observat că ea nu este combătută în nici un fel la nivel oficial, adică să se zică în școli că e o prostie, și că coloniștii romani erau o populație foarte diversă genetic, deci nu aveau cum să aibă același tip de lob al urechii. Nu, se tace din gură și se lasă ca aparenta copilărie să-și facă în liniște treaba ascunsă de infectare cu latinomanie. Și nu e singura dată cînd se procedează astfel. Se spune că lipsa tastaturilor cu diacritice rumînești din magazine este pur și simplu o neglijență, o chestie inofensivă, un fel de scăpare a proprietarilor de magazine. Și totuși nici o oficialitate nu s-a sesizat de atîta vreme că marea majoritate a populației scrie greșit la calculator. Explicația e simplă, scrisul fără diacritice face ca rumîna să capete un aspect mai latin, deci Masoneria Latinomană care controlează aparatul de stat a interzis să se discute despre asta la nivel oficial și să se ia vreo măsură, ca de exemplu obligativitatea vînzării calculatoarelor cu tastaturi avînd diacritice inscripționate pe taste. Așa că ori de cîte ori o "copilărie" vine în ajutorul propagandei latinomane, ea este lăsată să persiste pe timp nedefinit, fără să se încerce îndepărtarea ei.

View Postparadigmatic, on 28 mai 2013 - 08:31, said:

Dl Crugasic este unul dintre userii care a reușit să omogenizeze în amalgam istoria, logica și ezotericul metempsihozic metempsihotic idiosincratic al dilematicii de ghivetă.
Adică dacă mă-nțelegi.

Prin gene nu se transmit numai caracteristici fizice, ci în mod sigur și caracteristici intelectuale sau psihologice, lucru care explică anumite însușiri psihice care se regăsesc la unii membri ai unei familii ce aparțin unor generații diferite. De exemplu "talentul" pentru o anumită activitate, adică ușurința/naturalețea cu care este practicată activitatea respectivă, are și o bază genetică în cazul în care apare la persoane înrudite, din generații diferite. Există o așa-numită memorie genetică care se presupune că încorporează informații psihice (mintale) provenite de la strămoși. Pe o concepție este bazată ipoteza mea că la cei cu rădăcini dacice există o afinitate pentru acești strămoși, care poate fi conștientizată în momentul citirii unor cărți despre daci.

Dar dacă alții socotesc deplasată această ipoteză, nu au decît să ofere propria lor opinie despre modul în care cineva își poate descoperi rădăcinile dacice. Mie întrebarea despre descoperirea rădăcinilor dacice mi s-a părut extrem de importantă și am tratat-o cu seriozitate. Sper ca și alții să procedeze la fel.

#96
jadnycky

jadnycky

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,458
  • Înscris: 27.11.2010
Chestiile de stiinta se verifica cu calculul si experimentul de fiecare individ. Sunt unii care cred ca oamenii
vor servii orice spun ei doar pt ca se numesc oameni de stiinta.
Dar poate vedea si fiecare individ cum sta treaba cu inrudirea. Afinitatea de idei este foarte puternica,
multi oameni au trait ca niste straini fata de rudele lor iar fata de straini aveau o afinitate de neexplicat.
Sa descopere mai tarziu ca erau infiati, ca oamenii cu care ne asemanam fizic ne si inrudim genetic,
ca avem cam aceleasi idei, conceptii despre viata. De fapt chiar si in scolile unde ajungem pe criterii
de pasiune intalnim indivizi pe care ii stim inruditi cu noi. Asta e, unele populatii aveau inclinatii
spre stiinta altele din vanarea de capete, altele spre furt, altele spre comert.

#97
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008
Crugasic, fii atent: Ţara Leşească, Ţara Ungurească, Ţara Nemţească, Ţara Rumînească.E clar că aici RUMÎNEASCĂ se referă la naţionalitate.
Deci cum spui tu că naţionalitatea nu însemna nimic?
Folosirea softurilor în engleză nu înseamnă abandonarea limbii romîne.Scrii nişte prostii cît casa adică enormităţi, nu te corectezi şi revii cu ele.Eu sînt in acestă situaţie.Vrei să zici că am abandonat limba romînă?
Măi, băiatule, RUMUN pare de multe ori pe plăcile de plumb!! Aşa cpă nu vii tu acum să spui că....de la început!! Nu ştim cînd e începutul.
Eu nu am dat interpretare! Eu am separat corect acel text şi se vede acest lucru din faptul că textul separat de mine prezintă caracteristicile unei limbi. Acelaşi text separat de Sorin Olteanu, branislav Ştefanovski, Adrian Bucurescu, nu prezintă caracteristici ale vreunei limbi ce aparţine vreunei familii de limbi.Deci separările lor sînt eronate.Nu am separat texte multe pt că sînt foarte greu de separat corect.Am 3 separate!
Îmi arăţi aici textul de pe placa unde RUMUN s ereferă la romani!! Nu vorbeşti cu afirmaţii goale! Ai separat vreun text; arăţi aici.Că dacă nu l-ai separat şi nu ştii înţelesul textului nu poţi să spui că RUMUN înseamnă roman!
Poate să fie după părerea ta "domicio ila" sau ce vrei tu altceva.Îmi arăţi textul complet.dacă el prezintă caractweristicile gramaticale ale vreunei limbi ai cîştigat, dacă nu înseamnă că iar ai spus o prostie.
În rest baţi cîmpii ceea ce nu e greu deloc.De aia şi scrii atît de mult.Ai observat că dacă scrii foarte mult nu te mai contrazice nimeni pt că e obositor.Succes la bătut cîmpii!

#98
sci2tech

sci2tech

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,013
  • Înscris: 29.03.2006

View Postflorincroitoru, on 02 iunie 2013 - 12:05, said:

Crugasic, fii atent: Ţara Leşească, Ţara Ungurească, Ţara Nemţească, Ţara Rumînească.E clar că aici RUMÎNEASCĂ se referă la naţionalitate.
Deci cum spui tu că naţionalitatea nu însemna nimic?
Folosirea softurilor în engleză nu înseamnă abandonarea limbii romîne.Scrii nişte prostii cît casa adică enormităţi, nu te corectezi şi revii cu ele.Eu sînt in acestă situaţie.Vrei să zici că am abandonat limba romînă?
Măi, băiatule, RUMUN pare de multe ori pe plăcile de plumb!! Aşa cpă nu vii tu acum să spui că....de la început!! Nu ştim cînd e începutul.
Eu nu am dat interpretare! Eu am separat corect acel text şi se vede acest lucru din faptul că textul separat de mine prezintă caracteristicile unei limbi. Acelaşi text separat de Sorin Olteanu, branislav Ştefanovski, Adrian Bucurescu, nu prezintă caracteristici ale vreunei limbi ce aparţine vreunei familii de limbi.Deci separările lor sînt eronate.Nu am separat texte multe pt că sînt foarte greu de separat corect.Am 3 separate!
Îmi arăţi aici textul de pe placa unde RUMUN s ereferă la romani!! Nu vorbeşti cu afirmaţii goale! Ai separat vreun text; arăţi aici.Că dacă nu l-ai separat şi nu ştii înţelesul textului nu poţi să spui că RUMUN înseamnă roman!
Poate să fie după părerea ta "domicio ila" sau ce vrei tu altceva.Îmi arăţi textul complet.dacă el prezintă caractweristicile gramaticale ale vreunei limbi ai cîştigat, dacă nu înseamnă că iar ai spus o prostie.
În rest baţi cîmpii ceea ce nu e greu deloc.De aia şi scrii atît de mult.Ai observat că dacă scrii foarte mult nu te mai contrazice nimeni pt că e obositor.Succes la bătut cîmpii!

Dacă le descifrezi și celelalte plăci o să vezi că e scris clar că cele 3 descifrate de tine sunt propagandă de la Roma cu scopul dezinformării dacilor :D. Pur propagandă imperială ca urmașii lui Zamolxe și Deceneu să aibă impresia că ei sunt rumuni nu daci :D.

#99
Endinion

Endinion

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,606
  • Înscris: 05.03.2007

View Postsci2tech, on 02 iunie 2013 - 13:38, said:

Dacă le descifrezi și celelalte plăci o să vezi că e scris clar că cele 3 descifrate de tine sunt propagandă de la Roma cu scopul dezinformării dacilor Posted Image. Pur propagandă imperială ca urmașii lui Zamolxe și Deceneu să aibă impresia că ei sunt rumuni nu daci Posted Image.

Asa este ca habar nu ai de RAMA, RAMA-IANA, rom=om, ... ?!Posted Image

#100
sci2tech

sci2tech

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,013
  • Înscris: 29.03.2006

View PostEndinion, on 02 iunie 2013 - 14:15, said:

Asa este ca habar nu ai de RAMA, RAMA-IANA, rom=om, ... ?!Posted Image
Nope. Credeam că vine de la margarină :P.

#101
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008

View Postsci2tech, on 02 iunie 2013 - 13:38, said:

Dacă le descifrezi și celelalte plăci o să vezi că e scris clar că cele 3 descifrate de tine sunt propagandă de la Roma cu scopul dezinformării dacilor Posted Image. Pur propagandă imperială ca urmașii lui Zamolxe și Deceneu să aibă impresia că ei sunt rumuni nu daci Posted Image.
Nu te-ai putut abține să nu faci glume proaste.

View Postsci2tech, on 02 iunie 2013 - 14:38, said:

Nope. Credeam că vine de la margarină Posted Image.
Ar fi bine să fii mutat în salonul de glumeți.

#102
mojo-jojo

mojo-jojo

    Active Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,136
  • Înscris: 25.09.2012

View PostCrugasic, on 01 iunie 2013 - 19:41, said:

1. Este exact ce se întîmplă acum cu rumîna în faţa englezei, bineînţeles existînd deosebiri faţă de situaţia amintită din antichitate. Dar fondul e acelaşi, majoritatea rumînilor de azi ar abandona imediat limba maternă dacă ar putea să înveţe rapid engleza şi dacă conducătorii ţării ar susţine înlocuirea rumînei cu engleza.


2. Nu trebuie uitat că rădăcinile pot fi rupte, iar în şcoala rumînească exact asta se urmăreşte de la apariţia Şcolii Ardelene încoace, anume ruperea rădăcinilor autentice ale populaţiei şi înlocuirea lor cu unele false. Rumînii, care au o ascendenţă genetică foarte amestecată, ce nu-i include pe italici decît într-o măsură infimă, sînt făcuţi să creadă că sînt latini, fraţi buni cu italienii. Ei bine, această strategie de dezrădăcinare realizată în şcoli de către latinomani poate fi combătută citind cărţi despre daci, care pe mulţi îi fac să devină conştienţi de rădăcinile lor adevărate şi să le respingă pe cele false. Dar evident că asta nu are succes la toţi, şi mulţi vor continua să-şi renege rădăcinile adevărate şi să le invoce pe cele false, dovadă a faptului că dezrădăcinarea lor prin spălarea creierului în şcoala controlată de latinomani a avut succes.

1. Temerea ta este falsa- nu exista acest risc. E un fel de-al tau personal de a pune drobul de sare deasupra capului pentru a te putea lamenta.

2. Afirmatia ta ca Scoala Ardeleana ar fi rupt radacinile veritabile inlocuidu-le cu unele ad-hoc nu se bazeaza pe nimic. Tu acuzi SA de un act premeditat de ocultare a "radacilor veritabile", presupui astfel ca ele ar fi fost cunoscute!!!

In epoca [lucrurile nu s-au schimbat prea mult de atunci] rumanii nu se putea legitima politico-istoric dincolo de secolul al XIII-lea. Dpdv lingvistic ne putem legitima de la Imperiul roman si limba latina iar dpdv religios de la crestinismul Imperiului roman tarziu.

Dacii nu au loc in etnogeneza rumanilor dincolo de "colocvii" in scara blocului.

View PostCrugasic, on 01 iunie 2013 - 19:41, said:

Cine se simte apropiat de dacii descrişi în cărţile de istorie dedicate lor are rădăcini dacice. Cine nu se simte apropiat, fie nu are rădăcini dacice, fie i-au fost tăiate brutal în şcoală de către

Gasesc incalificabila distinctia pe care o faci. De parca sensul apartenentei ar fi o chestie care s-ar putea transmite obscur timp de 2000 de ani si care nu trebuie decat sa fie reactivat prin lecturi istorice. D-aia ziceam eu ca tu ma trimiti la "filme" sa-mi inventez dacul din mine...

View PostCrugasic, on 01 iunie 2013 - 19:41, said:

Această descendenţă închipuită este o invenţie penibilă, care nu se sprijină pe nimic, nici măcar pe o afinitate pentru romani, lucru dovedit de faptul că pe rumîni nu-i interesează istoria Romanilor, dar îi interesează istoria Dacilor. De exemplu, pe forumul Softpedia există multe fire de discuţie despre daci, dar nici unul despre "romanii antici de la Roma". Iar în ce priveşte siturile rumîneşti de pe internet, există cel puţin 10 situri dedicate dacilor şi nici unul dedicat romanilor. Cei cu rădăcini romane nu simt nevoia să vorbească despre strămoşii lor, şi asta e logic, pentru că e vorba de strămoşi inventaţi, de care nici măcar ei nu se simt legaţi la un nivel sufletesc profund, ci doar la nivelul superficial al propagandei menite să-i prostească pe străini.

Logica acestei linii de argumentatie este patologica.

Faptul ca existe 10 sau 100 de site-uri dacomane neexistand niciul latinoman invalideaza toate aiurelile spuse de tine in blocul de text cu care ne-ai gratulat. Latinomania are macar un simt al penibilului pe cand dacomania este nerusinata.

Dupa "filme" si "site-uri", ma injteb, unde o sa ma mai trimiti sa-mi inventez "dacul din mine"...

Edited by mojo-jojo, 03 June 2013 - 11:15.


#103
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008
Aiureli scrise de mojo jojo în timp ce îşi dă un aer de superioritate şi ca de obicei jigneşte pe cel căruia îi răspunde.

#104
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View Postflorincroitoru, on 02 iunie 2013 - 12:05, said:

Crugasic, fii atent: Țara Leșească, Țara Ungurească, Țara Nemțească, Țara Rumînească.E clar că aici RUMÎNEASCĂ se referă la naționalitate. Deci cum spui tu că naționalitatea nu însemna nimic?

Naționalitatea nu însemna nimic în societatea Evului Mediu. Un rumîn, locuitor din moși strămoși al țării, nu avea același drepturi cu un boier străin (grec, etc.), care tocmai venise și cumpărase o moșie unde se instalase. Primul nu se putea muta pe o altă moșie, al doilea se putea muta unde avea el chef. Deci nu contează cum se numește o țară, ci cine o conduce. Iar conducerea este realizată, pe față sau din umbră, de cei care dețin resursele financiare.

View Postflorincroitoru, on 02 iunie 2013 - 12:05, said:

Folosirea softurilor în engleză nu înseamnă abandonarea limbii romîne.Scrii niște prostii cît casa adică enormități, nu te corectezi și revii cu ele.Eu sînt in acestă situație.Vrei să zici că am abandonat limba romînă?

La acest mesaj ți-am răspuns pe firul de discuție dedicat traducerii programelor de calculator.

View Postflorincroitoru, on 02 iunie 2013 - 12:05, said:

Măi, băiatule, RUMUN pare de multe ori pe plăcile de plumb!! Așa cpă nu vii tu acum să spui că....de la început!! Nu știm cînd e începutul. Eu nu am dat interpretare! Eu am separat corect acel text și se vede acest lucru din faptul că textul separat de mine prezintă caracteristicile unei limbi. Același text separat de Sorin Olteanu, branislav Ștefanovski, Adrian Bucurescu, nu prezintă caracteristici ale vreunei limbi ce aparține vreunei familii de limbi.Deci separările lor sînt eronate.Nu am separat texte multe pt că sînt foarte greu de separat corect.Am 3 separate!

Discuția despre plăcile de plumb nu-și are locul aici, deci n-o s-o mai continui după acest mesaj.Tu ai o părere prea bună despre capacitățile tale în domeniul descifrării unor limbi necunoscute și prea proastă despre capacitățile altora, deși aceștia au încercat să descifreze toate plăcile disponibile. Că textele de pe ele sînt greu de separat este clar pentru toată lumea, însă tu te lauzi sus și tare că ai descifrat limba de pe 3 plăci. N-ar trebui deci să-ți fie greu să aplici metoda ta de despărțire și la restul de plăci, ținînd cont de faptul că limba folosită este aceeași cam peste tot, cu unele cuvinte care se întîlnesc de mai multe ori. Pînă cînd n-ai să le descifrezi pe toate, nu o să te ia nimeni în serios cînd te lauzi cu calitățile tale de descifrator, tocmai pentru că principiile după se face decodarea textului trebuie să se poată aplica la toate plăcile, nu numai la cîteva dintre ele alese special.

View Postmojo-jojo, on 03 iunie 2013 - 11:14, said:

Temerea ta este falsa- nu exista acest risc. E un fel de-al tau personal de a pune drobul de sare deasupra capului pentru a te putea lamenta.

Nu știu de ce ai impresia hotărîtă că lucrurile nu se pot repeta peste timp, cu alți actori. Dacă a fost posibil ca dacii să-și abandoneze limba pentru a prelua una mai prestigioasă, de ce nu ar fi posibil ca rumînii să-și abandoneze și ei limba peste cîteva zeci de ani și să preia engleza, limba cea mai prestigioasă pe plan internațional? În București semnele incipiente ale unei astfel de evoluții sînt vizibile pentru toată lumea. De exemplu, toate blocurile de birouri sau ansamblurile rezidențiale nou construite au nume englezești și asta de multă vreme (Eliade Tower, North Lane Residence, Greenfield Residence, etc.). La fel stă treaba cu marile complexe comerciale (Băneasa Shopping City, AFI Palace Cotroceni, etc.). Iar renunțarea la rumînă pentru a prelua engleza este mult mai ușoară decît renunțarea dacilor la limba lor pentru a prelua latina. Marea majoritate a filmelor care rulează în Rumînia în cinematografe sau la TV sînt în limba engleză, iar de muzică nu mai spun, la radiourile rumînești melodiile în engleză ocupă peste 90% din timpul de transmisie. Deci rumînii de azi sînt mult mai familiarizați cu engleza (pe care o învață și la școală) decît erau dacii familiarizați cu latina. Sigur că latinomanii spun că rumîna nu va fi înlocuită, dar asta e doar propagandă ieftină cînd toate semnele arată că engleza (o limbă germanică) se impune pe zi ce trece și mai puternic în conștiința rumînilor ca o limbă superioară față de limba lor maternă. Din cauza asta există și procentul enorm (în jur de 80%) din rumîni care preferă să folosească softuri în engleză, un fenomen care nu se mai întîlnește atît de pregnant în nici o altă țară europeană. Păi dacă rumînii de azi pot să trăiască bine-mersi fără limba rumînă la calculator, de ce ar fi imposibil ca nepoții lor să poată trăi complet fără limba rumînă, mai ales că în viitor calculatoarele vor dobîndi o importanță și mai crescută în absolut toate domeniile de activitate? Iar tranziția de la rumînă la engleză a început deja prin faptul că majoritatea rumînilor (inclusiv Mojo-jojo) scriu la calculator fără diacritice, adică folosesc alfabetul limbii engleze, nu pe cel al limbii rumîne.

View Postmojo-jojo, on 03 iunie 2013 - 11:14, said:

Afirmatia ta ca Scoala Ardeleana ar fi rupt radacinile veritabile inlocuidu-le cu unele ad-hoc nu se bazeaza pe nimic. Tu acuzi SA de un act premeditat de ocultare a "radacilor veritabile", presupui astfel ca ele ar fi fost cunoscute!!!

Școala Ardeleană a inventat o identitate falsă pentru rumîni, asta este dovedit. Ei spuneau că rumînii sînt descendenți exclusiv din coloniști romani italici, neamestecați cu alte neamuri. De aici a rezultat identitatea "latină" pe care Școala Ardeleană a impus-o în conștiința populației cu ajutorul instituțiilor de stat implicate în procesul educațional de masă, instituții care au fost controlate de la început de membri sau adepți ai Școlii Ardelene. Mai tîrziu a fost acceptată și participarea dacilor la etnogeneza rumînilor, dar rezultatul final nu s-a schimbat, ci în mod paradoxal a rămas tot "latin". La fel s-a întîmplat cu slavii, care au fost adăugați și ei la amestec ca un fel de ingredient minor, dar nici ei nu au reușit să schimbe rezultatul final, care a rămas latin, așa cum voiau membrii Școlii Ardelene, inventatorii acestei identități false, la care oricîte ingrediente s-ar adăuga, rămîne neschimbată, pentru că în opinia lor "latinitatea" dizolvă tot cu ce vine în contact. Sigur, ei n-au trăit în ziua de azi, cînd latinitatea a început ea însuși să se dizolve în contact cu anglicitatea de tip american.

Am arătat în mesajul anterior, cu citate din două tratate de istorie, că coloniștii aduși de romani erau în marea lor majoritate neitalici, deci poporul care a rezultat din ei nu avea cum să fie latin. Iar din amestecul coloniștilor cu dacii, nu avea cum să rezulte latinitate, așa că poporul rumîn nu poate fi unul latin (adică de origine italică). Apariția slavilor și amestecarea lor masivă cu populația daco-romană nu avea nici ea cum să întărească latinitatea acesteia. Dar, cu toate astea, în școală elevii învață că ei sînt latini, pentru că li se spune că trăiesc pe o "insulă de latinitate", înconjurați de popoare cu care nu sînt înrudiți, singurele lor rude fiind popoarele italian, francez, spaniol și portughez. Ei bine, această minciună cu latinitatea rumînilor care le este inoculată copiilor în școală își are rădăcinile în propaganda Școlii Ardelene, care continuă să fie folosită în sistemul educațional deși s-a demonstrat de către istorici că este o făcătură.

Faptul că poporul rumîn are o origine genetică amestecată era cunoscut și pe timpul Școlii Ardelene și era vizibil și cu ochiul liber pentru cine călătorea în toate ținuturile locuite de rumîni, iar membrii Școlii Ardelene au făcut astfel de călătorii. Dar Ș.A. n-a vrut să ia în seamă realitatea și i-a băgat pe toți rumînii sub umbrela originii genetice italice, deși cel mai clar exemplu de neconcordanță cu o astfel de teorie erau chiar ardelenii, care nu semănau cu italienii nici din punct de vedere fizic și nici din punct de vedere comportamental. Membrii Școlii Ardelene trăiau printre ardeleni și îi vizitaseră pe italieni la ei acasă, deci puteau face foarte ușor comparația între cele două populații. În loc de asta, ei au scornit minciuna cu descendența rumînilor (deci și a ardelenilor) din italieni, și au impus predarea în școli a acestei minciuni. Ideologia Școlii Ardelene este și azi dogmă în școli, elevii fiind făcuți să creadă că se trag din italieni. Deci nici măcar azi, cînd rădăcinile genetice ale rumînilor sînt cunoscute ca fiind foarte diverse, nu li se spune elevilor adevărul și aceștia sînt mințiți ca acum 150 de ani, ei ieșind din școală cu impresia că sînt latini din punct de vedere genetic. Aceasta este moștenirea otrăvitoare a Școlii Ardelene, care intoxică și azi creierele rumînilor prin intermediul sistemului de învățămînt, aflat încă sub controlul unor latinomani fanatici. Școala de azi continuă munca Școlii Ardelene de a le ascunde rumînilor adevăratele lor rădăcini genetice.

View Postmojo-jojo, on 03 iunie 2013 - 11:14, said:

Dacii nu au loc in etnogeneza rumanilor dincolo de "colocvii" in scara blocului.

Asta e cea mai bună dovadă a faptului că ești un produs al școlii rumînești care practică la greu îndoctrinarea cu propagandă latinomană. Și ești și exemplul tipic al dezrădăcinatului genetic pe care a vrut să-l obțină Școala Ardeleană, care susținea că dacă limba rumînă are un anumit procent de cuvinte de origine latină, exact același procent de latinitate (italienitate) se întîlnește la rumîni și la nivel genetic. Deci 80% cuvinte de origine latină înseamnă 80% gene latine (italiene). Normal, că Școala Ardeleană "uita" să spună că mai mult de jumătate din cele 80% cuvinte avînd origine latină fuseseră adăugate artificial în limbă de către latinomani începînd cu secolul 18.

View Postmojo-jojo, on 03 iunie 2013 - 11:14, said:

Logica acestei linii de argumentatie este patologica.

Pfiu, am scăpat ieftin. Îți închipui ce efect devastator ai fi obținut dacă spuneai că logica mea este dermatologică, oftalmologică, sau de-a dreptul ginecologică?

Acum serios vorbind, nu știu ce-ți închipui că obții cu astfel de jocuri de cuvinte. Probabil că asta te face să te simți mai spiritual, adică mai latin. Însă într-o dezbatere intelectuală nu faci nimic cu spiritualitatea asta jucăușă, ea e bună doar la "colocviile din scara blocului" de care ai vorbit mai înainte.

View Postmojo-jojo, on 03 iunie 2013 - 11:14, said:

Faptul ca existe 10 sau 100 de site-uri dacomane neexistand niciul latinoman invalideaza toate aiurelile spuse de tine in blocul de text cu care ne-ai gratulat. Latinomania are macar un simt al penibilului pe cand dacomania este nerusinata.

Atenție, eu n-am spus că trebuie să existe situri latinomane, așa cum există situri dacomane. Eu am vorbit de faptul că nu există pe internet situri rumînești dedicate romanilor. Pur și simplu nici un rumîn nu vrea să-și consume timpul liber cu alcătuirea și întreținerea unui sit dedicat romanilor, în timp ce există cel puțin 10 rumîni care au făcut situri dedicate dacilor. Asta arată mai bine decît orice lipsa afinității pe care o simt rumînii față de romani.

Nu știu pe cine încerci să prostești afirmînd că latinomanii au simțul penibilului. Nu-l au, ba din contră, de 200 de ani încoace ei acționează ca și cum nu-și dau seama că se fac de rîs, și mai mult decît atît, fac de rîs un popor întreg în fața întregii lumi. Cum altfel poate fi judecată insistența lor jalnică de scriere a sunetului Î cu două litere diferite în funcție de poziția lui în cuvînt sau introducerea în limbă a unui cuvînt străin (SUNT) în locul unuia neaoș (SÎNT)? Străinii rîd cu gura pînă la urechi cînd aud de astfel de inițiative penibile menite să scoată în evidență ceva care nu există, adică latinitatea poporului rumîn. Cînd le spui despre faptul că timp de peste 100 de ani latinomanii au încercat să transforme limba rumînă naturală într-un dialect artificial latino-italian pe care populația nu-l înțelegea, se iau cu mîinile de cap și nu le vine să creadă ce aud.

Din cauza acestor acțiuni nesimțite ale Școlii Ardelene și continuatorilor ei s-a decis pe plan internațional ca unitatea de măsură pentru nerușinare să se fie Latinomanul. Se estimează astfel că: Nerușinarea Școlii Ardelene = 10 Gigalatinomani.

View Postmojo-jojo, on 03 iunie 2013 - 11:14, said:

De parca sensul apartenentei ar fi o chestie care s-ar putea transmite obscur timp de 2000 de ani si care nu trebuie decat sa fie reactivat prin lecturi istorice. D-aia ziceam eu ca tu ma trimiti la "filme" sa-mi inventez dacul din mine... Dupa "filme" si "site-uri", ma injteb, unde o sa ma mai trimiti sa-mi inventez "dacul din mine"...

Da, simțul apartenenței genetice față de strămoși se transmite din generație în generație pe perioade lungi timp, și poate fi conștientizat prin lecturi istorice. Ai înțeles bine. Că acest lucru nu-ți convine, este explicabil prin procesul brutal de spălare a creierului la care ai fost supus în școală.

Îți repet că nu e vorba să inventezi ceea ce nu există (descendența din italieni), ci să descoperi ceva care există (descendența din populațiile autohtone, daci și geți). Însă cazul tău este unul disperat, la care mă îndoiesc că se mai poate face ceva pentru a conștientiza adevărul și a respinge minciuna. Este clar că tu nu vrei să ai de-a face genetic cu populațiile autohtone, pe care le socotești inferioare italienilor antici din care vrei să crezi că te tragi. Deci nu mai există "dac" în tine, l-au ucis latinomanii care ți-au predat istoria la școală sau l-ai ucis singur din dragoste față de latinomanie.

La fel se poate spune că nu mai există "rumîn" în copiii celor care au emigrat după 1990 în Italia, copii care se consideră italieni, vrînd să trăiască și să moară ca italieni, nu ca rumîni. Poți să le spui acestora să învețe limba rumînă și să citească despre istoria rumînilor, însă ei n-o vor face pentru că nu-i interesează subiectul și nu vor să înnoade niște legături care li se par inutile cu țara strămoșilor lor genetici. De unde se vede că latinomanii au obținut totuși ceva prin insistența lor de a-i convinge pe rumîni că se trag din italieni, în speță scăderea populației rumînești și creșterea celei italiene, rumînii emigrînd majoritar în țara de unde li s-a spus că le-au venit strămoșii acum 2000 de ani. Dezrădăcinarea promovată în mod inconștient în școala rumînească prin inocularea elevilor cu propagandă latinomană își arată astfel roadele devastatoare pentru țară...

#105
Ghita_Bizonu

Ghita_Bizonu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,854
  • Înscris: 16.10.2012

View PostCrugasic, on 21 mai 2013 - 13:33, said:

Etimologia lui "Român" este simplă, fiind vorba de o făcătură latinomană din secolul 19 menită să-i prostească pe străini că Rumînii, rebotezaţi ca Români, sînt cam acelaşi lucru cu Romanii.


Da? SEi de unde naiba vine Rumani? Si de ce oare vlahii isia zis "Armãnji" daca ei sunt Vlahi? Sunt cumva lispiti de o doaga? Insa felicitocurile mele ptr

View PostCrugasic, on 21 mai 2013 - 13:33, said:

propagandiştii latinomani plătiţi de la bugetul de stat al României să nu mai zică că sînt Moldoveni, ci Români, adică Latini proveniţi din colonişti Italici, deci complet deosebiţi de Slavi, deşi numele celor din Republica Moldova au rezonanţe încă şi mai slave decît cele ale Românilor din România.
Si ia zi moldovenii su sunt romani? Da Sadoveanu ce era?
Asa c ia zi tu de cine esti platit? Cumva de KGB ?!

#106
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008
Crugasic, ai boala scrisului,dragă?Văd că scrii într-un stil apropiat de al lui Adi Japan, adică parcă dai lecţii. Repeţi nişte  clişee cum ar fi acela că în Evul Mediu naţionalitatea nu iera nimic. Cred că nu aş putea să explic cît de aiurea ie răspunsul tău. Ieu am scris despre una şi tu răspunzi parcă la altceva, plus că ai un aer de superioritate în răspuns de parcă tu îmi dai acum lecţii.
Mersi de răspuns pe "firul de discuţie".Şi acolo încerci să filozofezi cum a dispărut limba dacilor, adică ai reverii. Stai liniştit; limba dacilkor nu a dispărut. E limba noastră de acum doar că între timp iea a devenit şi limbă literară.
În a treia parte a postării pt mine chiar scrii prostii cît casa:ai scris că ieu  m-am ocupat de descifrarea unui scris în tr-o limbă necunoascută. Asta ie o prostie mare; ieu am despărţit în cuvinte nişte texte ce ierau scrise în limba romînă. Ieu mi-am dat seama cum se pot despărţi corect acele texte.Nu sînt scrise în TELUGU sau birmaneză.
Văd că habar nu ai de cum se despart textele. Crezi că dacă s-a găsit sistemul poţi despărţi repede orice text cum ai face de  ex cu radiogramele cifrate.Am explicat de zeci de ori în ce condtă dificultatea despărţirii acelor texte dar mereu vin fraieri ca tine şi îmi explică mie cam cum devine treaba deşi iei nu au priceput nici sistemul de separare a textelor şi nici nu au habar ce fel de piedici se ivesc în timpul muncii la texte.
Cine gîndeşte într-adevăr şi mai ie şi deştept va pricepe  că am descifrat bine 3 texte şi că ie limba romînă pe texte, ceea ce ar fi de o importanţă crucială pt lingvistica  în general şi pt ştiinţa istoriei nu numai de la noi.Ie culmea că după ce am reuşit un lucru care nu a fost făcut de nimeni în peste 100 de ani să mai vrei să le fac şi pe toate acum! că....nu maia nimeni în serios...recte savanţi precum Coja, Sala, Păţan adică nişte oameni buni să bolmojească ce au învăţat iei , să scrie referate şi lucrări ca să ia diplome şi în rest să nu îşi eforteze neuronii.
Mă, băiatule, tu ieşti din sortul lui Adi Japan, adică gîndeşti prea multe şi de aia nu ai timp ca să gîndeşti mult despre un lucru.Îmi ie clar că pe lucrările mele nu te poţi concentra  mai mult de 5 minute.
Văd că o ţii cu aceeaşi filozofeală de doi bani şi cîncd îi răspunzi lui mojo.Tot ţi-e frică să nu îşi piardă romînii limba precum dacii. Dacii nu şi-au pierdut-o!! Limbile nu se răspîndesc datorită prestigiului lor.Dacă ar fi fost aşa franceza ar fi fost ca limbă maternă foarte răspîndită în Europa, maghiara, slava, germana, nu s-ar fi putut răspîndi iar dialectele ţigăneşti ar fi dispărut de mult.
Ie bine totuşi că vezi ce greşit gîndesc indivizi ca mojo-jojo.

#107
Crugasic

Crugasic

    Junior

  • Grup: Members
  • Posts: 273
  • Înscris: 06.01.2011

View PostGhita_Bizonu, on 09 iunie 2013 - 21:48, said:

Da? SEi de unde naiba vine Rumani? Si de ce oare vlahii isia zis "Armãnji" daca ei sunt Vlahi? Sunt cumva lispiti de o doaga? Insa felicitocurile mele ptr

Nu știu de unde vine "Rumani", ăsta fiind un cuvînt inventat de tine pe care-l aud prima dată. În ce-l privește pe "Rumîni", am explicat într-un mesaj anterior că vine de la limba "Rumînă", vorbită de majoritatea celor ce locuiau între Dunăre, Nistru și Tisa. Rumînii s-au definit ca popor prin faptul că erau vorbitori ai Limbii Rumîne, nu pentru că erau descendenți ai Romanilor, pentru că strămoșii genetici ai Rumînilor sînt covîrșitor Ne-Romani. Acest lucru este evident și prin faptul că în ziua de azi avem de exemplu milioane de Rumîni cu nume de familie de origine slavă (Dragomirescu, Voinea, Rădoi, Covaci, Dobre, Popovici, Drăgan, Stoica, etc.), în timp ce nici măcar un singur Rumîn nu are nume de familie de origine Romană.

Ni s-a împuiat capul de către propagandiștii latinomani că după cucerire Dacii s-au romanizat, lucru dovedit de faptul că au renunțat cu timpul la numele Dacice și și-au numit copiii sau nepoții cu nume Romane (Latine), așa cum se poate observa în unele inscripții rămase de atunci. Ce nu spun latinomanii e că acele nume romane sînt de negăsit printre numele de familie de azi ale Rumînilor, deci dacă a existat o romanizare a Dacilor, dovedită de inscripții, atunci a existat și o deromanizare a acelorași Daci, dovedită de faptul că numele romane nu s-au transmis mai departe după ce Romanii au părăsit Dacia în anul 271. Păi dacă Dacii s-ar fi romanizat cu adevărat, atunci de ce ar fi renunțat ei la numele care aminteau de Romani? Însă Dacii nu s-au romanizat, ei au creat o limbă nouă pe baza Limbii Romane, devenită ulterior Limba Rumînă, conform cu modificările aduse de pronunția populației autohtone Daco-Gete.
Iar folosirea Limbii Romane (Latine) ca bază a limbii noi a Dacilor nu s-a făcut pentru că s-ar fi îndrăgostit de ea, ci pentru că Limba Dacă se degradase din cauza exterminării de către Romani a preoților Daci, cei care puteau îndemna poporul la revoltă contra ocupanților Romani și care prin forța lucrurilor erau și singurii care puteau întreține și moderniza Limba Dacă.

Masacrul intelectualității și ofițerilor Daci făcut de Romani și-a dovedit eficacitatea în ștergerea unui popor și a unei limbi de pe hartă, așa că Sovieticii au încercat să-l copieze prin masacrul de la Katîn din 1940 prin care au vrut exterminarea intelectualității și ofițerimii de pe teritoriul polonez luat cu forța de URSS prin pactul Ribbentrop-Molotov. Sovieticilor nu le-a reușit ceea ce le-a reușit Romanilor, aceștia din urmă rămînînd și azi liderii mondiali absoluți la capitolul eficienței prin care au realizat purificarea etnică în teritoriile cucerite. Nu există alt imperiu care să fi șters de pe fața pămîntului atîtea popoare ca Imperiul Roman.

View PostGhita_Bizonu, on 09 iunie 2013 - 21:48, said:

Si de ce oare vlahii isia zis "Armãnji" daca ei sunt Vlahi? Sunt cumva lispiti de o doaga?

Vlahi reprezintă denumirea generică pentru mai multe populații din sudul Dunării (în Grecia, Macedonia, Sîrbia, Albania) ce vorbesc limbi înrudite. Armãnjii reprezintă doar una din aceste populații. Numele de Vlahi aparent le-a fost dat de populațiile slave și ei și l-au însușit ca denumire generică, însă aceste populații sud-dunărene se definesc prin denumirea particulară a fiecăreia dintre ele (Armãnji, Megleni, Rumeri, etc.), dar foarte frecvent și printr-o denumire ce derivă de la localitatea de origine (Fărșeroți, Gramoșteni, Moscopoleni, etc.).

În fragmentul citat de tine din mesajul meu eu vorbeam de faptul că denumirea "Român" este o făcătură latinomană din secolul 19, inventată pentru ca străinii să fie afectați de o iluzie optică și să facă confuzia între Români și Romani. De la acest fals, latinomanii au derivat un alt fals nerușinat, în speță denumirea de "Aromân", pentru ca străinii să creadă, tot în virtutea unei iluzii optice, că Aromânii sînt de fapt Români. Acest lucru trebuia să justifice în ochii străinilor intervenția statului România în sudul Dunării, chipurile pentru a-i apăra pe acești frați năpăstuiți, în realitate pentru a împiedica Grecia, Bulgaria și Sîrbia să devină prea puternice și să amenințe statutul dorit de România în Balcani, acela de singură putere regională.

Iată un citat lămuritor despre dedesubturile politicii românești referitoare la vlahi.


<-------------------------Începutul citatului---------------------->
Interesul statului român pentru soarta acestei etnii s-a datorat, în opinia noastră, nu atît intenției de a proteja drepturile aromânilor și de a le garanta o poziție mai bună în rîndul supușilor creștini ai sultanului de la Constantinopol, obiective ce ar fi constituit motive suficient e de intervenție, cît rolului pe care aromânii îl puteau juca în Balcani și consecințelor "soluționării problemei aromâne" pentru diplomația de la București. România, fără a se considera atunci un stat balcanic, era direct interesată de evoluția acestei zone, mai cu seamă că posibilitățile de exprimare în plan diplomatic la nivel european erau destul de reduse.

Interesul politic și geo-strategic pentru Balcani se datora și faptului că statul român emitea pretenții de putere regională și dorea să țină sub control eventualele modificări ale raporturilor de forțe. În plus, vecinătatea directă cu Bulgaria, ce viza extinderea teritorială spre sud [înspre Macedonia] și oferea motive de neliniște autorităților de la București în privința graniței dobrogene, constituiau tot atîtea motive pentru care România trebuia să fie activă în această zonă.

Formula diplomatică pe care autoritățile române au susținut-o cu consecvență pe toată durata intervalului cuprins între 1903 și 1913 a fost păstrarea statu-quo-ului și a echilibrului de forțe. Aceasta însemna că România nu putea accepta modificarea granițelor și alterarea echilibrului în Balcani fără ca ea să-și dea acceptul și să beneficieze de compensații teritoriale. Or, nu exista un mijloc mai eficient de implicare în aceste dispute din sudul Dunării decît "problema aromână". Protejarea intereselor acestei comunități a funcționat ca un argument eficient pentru diplomația română în încercarea de a-și justifica acțiunile la sud de Dunăre.

Faptul că această "chestiune" nu a fost decît un mijloc de intervenție și nu un scop în sine îl demonstrează maniera în care s-a rezolvat criza din 1912-1913. Destinul comunității aromâne nu a interesat guvernul de la București decît în măsura în care servea obiectivelor politic-teritoriale. Odată rezolvată problema frontierei româno-bulgare, autoritățile române au subscris la împărțirea teritoriilor locuite de aromâni între cele patru state balcanice [Grecia, Bulgaria, Sîrbia, Albania], fără a include în cadrul tratatului de pace prevederi referitoare la situația politică și culturală a aromânilor.

La fel de elocvent pentru demonstrația noastră este și felul în care s-a soluționat conflictul româno-elen, în 1911. Deși criza dintre România și Grecia a izbucnit tocmai ca urmare a neînțelegerilor pe tema rezolvării "problemei aromâne" și a persecuțiilor instrumentate de antarți [miliții neregulate grecești] la adresa vlahilor, închiderea conflictului nu a însemnat și soluționarea crizei de fond. România a preferat să "sacrifice problema aromână" în favoarea unor beneficii de ordin economic și politic, ce țineau tot de asigurarea echilibrului în zonă și a unei poziții avantajoase României.[...]

În scopul îndeplinirii acestor obiective geo-politice România a folosit "problema aromână" ca mijloc de presiune în Balcani, ca modalitate de ingerință în aceste "afaceri" și ca monedă de schimb. A alocat sume impresionante din bugetul statului, s-a preocupat de păstrarea specificului etnic al aromânilor, de promovarea drepturilor lor, dar fără să creeze o strategie de dezvoltare durabilă. A avut momente de intransigență în raporturile cu Grecia, ce au atins punctul ruperii relațiilor diplomatice, dar a cedat mult prea ușor în fața avantajelor economice și politice oferite de înțelegerea cu statul elen. A avut ocazia să transforme "chestiunea aromână" într-un subiect de interes internațional, să ofere aromânilor garanția unei evoluții normale în cadrul statelor cea au împărțit Macedonia în 1913 și să obțină avantaje pentru această comunitate în virtutea poziției sale în ajunul primului război mondial, însă a ratat aceste oportunități, abandonînd practic rezolvarea problemelor cu care se confrunta comunitatea aromână în schimbul beneficiilor teritoriale și politice.

Ionuț Nistor: "Problema Aromână" în Raporturile României cu Statele Balcanice (1903-1913)
Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2009 - paginile 272-274
<----------------------Sfîrșitul citatului------------------------------>


În concluzie, prin magia propagandei latinomane, de la numele etnic "Români" s-a ajuns la numele etnic "Aromâni", ambele fiind niște făcături latinomane din secolul 19. De la un fals s-a creat un alt fals prin hocus-pocus propagandistic. Vlahii adevărați resping categoric numele de "Aromâni", pentru că ei nu se consideră descendenți din "Români" sau înrudiți genetic cu Românii, cu care de altfel refuză să se amestece genetic chiar și cînd trăiesc în România. Ei se simt legați de locul lor de origine sud-dunărean, după care se și denumesc, inclusiv în exil și se simt apropiați de ceilalți vlahi sud-dunăreni, cu care se și amestecă genetic.

View PostGhita_Bizonu, on 09 iunie 2013 - 21:48, said:

Si ia zi moldovenii su sunt romani?

Eu sînt din București și nu am rude în Moldova, deci nu știu ce se consideră Moldovenii cu adevărat. Ar trebui să se facă un referendum pe tema asta ca să ne putem lămuri. Oricum nu pot fi luați la grămadă, așa cum nu pot fi luați la grămadă Ardelenii. Nu poți să spui de exemplu că Ardelenii sînt Români, pentru că asta ar însemna să-i ștergi de pe hartă pe Maghiarii care locuiesc acolo de o mie de ani și care se consideră și ei Ardeleni, după locul în care trăiesc. Numai latinomanii au obiceiul propagandistic de a pune semnul egalității între Român și Cetățean al României, de unde afirmația ridicolă conform căreia la începutul anilor 1990 existau 23 milioane de Români, cînd de fapt acest număr n-a fost valabil niciodată, fiind vorba de 23 de milioane de Cetățeni Români, din care etnici Români erau doar vreo 19 milioane, restul fiind Maghiari, Țigani și restul de minorități etnice de pe teritoriul României. Acum că populația s-a micșorat prin emigrarea masivă de după 1990, numărul etnicilor Români din România a scăzut probabil la vreo 16-17 milioane. Aceasta este o dovadă că mulți Români n-au mai vrut ca ei sau copiii lor să fie Români. Printre aceștia care au emigrat, probabil că numărul cel mai mare provine din Moldova.

Dar, revenind la Moldoveni, nu văd de ce ar fi inexplicabil faptul dacă ei s-ar considera majoritar Moldoveni și nu Români. În definitiv, ei au avut cel mai mult de pierdut de pe urma unirii din 1859. Trebuie ținut cont de faptul că Moldovenii au avut un stat al lor timp de cîteva sute de ani, iar în secolul 19, înaintea unirii, Moldova și Țara Rumînească erau două state de putere aproximativ egală. Ba chiar în unele domenii Moldovenii erau mai avansați, de exemplu în domeniul educației ei avut o universitate modernă la Iași înaintea celei de la București. Însă masoneria latinomană din Țara Rumînească și din Moldova a hotărît unirea celor două state peste dorința populației, care n-a fost luată în seamă. Divanurile ad-hoc de care se vorbește în cărțile de istorie au fost o manipulare jalnică orchestrată de masonii latinomani, la fel cum a fost și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, prin care Moldovenii au fost prostiți că lucrurile vor decurge bine pentru ei, din moment ce șeful statului este un Moldovean. S-a văzut ulterior că temerile Moldovenilor care nu voiau unirea s-au adeverit, iar Moldova a ajuns o provincie înapoiată a țării nou constituite. Adică Moldova a plecat de pe locul 1 la egalitate cu Țara Rumînească și în scurt timp a ajuns pe locul 2, iar ulterior după unirea din 1918 chiar pe locul 3 în rîndul marilor provincii ale țării. Moldovenii și-au pierdut reputația și au ajuns să fie numiți disprețuitor Șoldoveni sau mai știu eu ce alte apelative disprețuitoare, punîndu-li-se eticheta de oameni primitivi, bădărani, nespălați, etc.

Mulți se întreabă de ce Moldovenii din Republica Moldova nu vor în marea lor majoritate unirea cu România, după ce au primit miliarde de euro ca ajutor nerambursabil de la România din 1990 încoace și li se sugerează că vor mai primi și după unire. Răspunsul e simplu, ei știu că după unire s-ar întoarce foaia și ar ajunge pe locul 4 în rîndul provinciilor românești, așa cum li s-a mai întîmplat o dată, în perioada interbelică. După ce s-au ars cu "democrația românească interbelică", suflă și-n "democrația românească post-revoluționară", ambele fiind sub control ideologic latinoman. Este normal ca ei să nu mai creadă în bunele intenții ale latinomanilor din România din moment ce au văzut decăderea în prestigiu a Moldovenilor din dreapta Prutului după unirea din 1859. Nici măcar dacă ar fi făcut președinte al României un moldovean din stînga Prutului, ei n-ar mai mușca din momeală așa cum au mușcat Moldovenii din dreapta Prutului în 1859. Au văzut cît de mult se poate avea încredere în propagandiștii latinomani vechi sau noi, adică deloc. Cum spune proverbul, mai bine fruntaș la sat decît codaș la oraș, deci cei din Republica Moldova consideră că e mai bine să fie Moldoveni în Republica Moldova, decît Moldoveni în România.

În plus de asta, numele de "Români" a început din ce în ce mai mult să fie confundat cu numele de "Romani", care în această situație nu e numele în română al poporului antic, ci numele în engleză al poporului contemporan al Țiganilor. În mod similar, multor străini le pare că numele Romania desemnează "Țara Țiganilor". Evident că toate aceste confuzii își au originea în nerușinarea latinomanilor din secolul 19, care au schimbat numele poporului din Rumîni în Români, și pe cel al țării din Rumînia în România, lucruri care urmau să intre în conflict cu denumirea Țiganilor, care au avut dintotdeauna nume derivate din Rom, lucru care se știa și în secolul 19, dar de care latinomanii n-au vrut să țină cont.

Iată mai jos și un articol de blog în care de trei ani de zile se ceartă prin intermediul comentariilor Românii cu Țiganii pe tema asemănării de nume ale celor două popoare.

http://rahoveanu.wor...varata-istorie/

View PostGhita_Bizonu, on 09 iunie 2013 - 21:48, said:

Da Sadoveanu ce era?

Nu știu ce se considera Sadoveanu. Ar trebui cercetate scrierile autobiografice și corespondența rămase de la el ca să aflăm. Am citit însă că a vorbit toată viața moldovenește, cu accentul binecunoscut și că a respins ortografia latinomană propagandistică cu Â/sunt. Deci, la fel ca mulți alți intelectuali originari din Moldova a scris tot timpul cu Î/sînt, așa cum este ortografia naturală și științifică a limbii rumîne.

Însă pot fi sigur că dacă Sadoveanu ar învia azi, ar fi de-a dreptul șocat să vadă starea deplorabilă în care a ajuns limba rumînă, batjocorită de majoritatea locuitorilor Rumîniei prin scrierea ei fără literele pentru 4 sunete fundamentale (Ă,Î,Ș,Ț). Și probabil că ar muri de inimă rea dacă ar vedea cît de neglijent și dezlînat scrie forumistul "Ghita Bizonu", care îi întrece în bătaia de joc față de limba rumînă pe toți ceilalți care scriu pe internet.

View PostGhita_Bizonu, on 09 iunie 2013 - 21:48, said:

Asa c ia zi tu de cine esti platit? Cumva de KGB ?!

Poți recunoaște cu ușurință un latinoman după decalarea lui temporală, după faptul că oricît s-ar strădui, nu poate să trăiască în prezent. Așa că și discursul lui e presărat cu referiri stranii, la lucruri demult dispărute. Totuși, este un progres cînd un latinoman vorbește de KGB, pentru că arată că memoria lui a ajuns la nivelul secolului 20, deci a reușit să depășească secolul 19. Acesta care este secolul de aur al latinomaniei, pe care latinomanii se străduiesc din toate puterile să-l readucă în prezent, uneori chiar reușind asta, ca de exemplu cînd au decis să revină la ortografia mincinoasă și handicapantă cu "Â central" și cu "sunt". Deci dacă un latinoman vorbește de KGB și nu de Ohrana Țaristă îți dai seama că face eforturi să se apropie de prezent, adică trece de pragul dintre secolele 19 și 20, dar rămîne în secolul 20, pe care nu poate să-l depășească. Sigur, KGB-ul a dispărut în 1991 odată cu Uniunea Sovietică, dar va mai trece ceva timp pînă cînd vor afla și latinomanii despre asta. Dacă nu cumva tocmai latinomanii continuă azi activitatea de dezinformare a KGB-ului, sub pseudonime sugestive, ca de exemplu:

Komissar Ghita Bizonu

Neavînd argumente cu care să-i contracareze pe dacofili și dacomani atunci cînd aceștia dezvăluie minciunile propagandei latinomane, latinomanii apelează la metode disperate, cum ar fi acuzația că dacofilii și dacomanii sînt plătiți de servicii de spionaj străine, în speță KGB-ul, cel mai nou serviciu secret despre care au aflat latinomanii. În fapt lucrurile stau tocmai invers, pentru că dacă în Rumînia există un grup vîndut intereselor străine acesta este al latinomanilor, care de la înființarea lor s-au aflat în slujba străinătății, slujind inițial politica Vaticanului de catolicizare a populației rumînești și apoi pe aceea a Franței de a transforma Rumînia într-o semicolonie franceză care să slujească interesele geopolitice ale Franței în Sud-Estul Europei. Ambele inițiative au eșuat, nefiind sprijinite de majoritatea populației, ci doar de elitele corupte de latinomani.

Ideologia latinomană conține în germenele său trădarea de țară. Latinomanii au creat o identitate etnică pentru poporul Rumîn care proclamă că centrul de greutate al ființei etnice Rumînești se află în afara țării, la Roma, de unde ar fi venit strămoșii Rumînilor. Așa că latinomanii i-au făcut pe Rumîni să se închine la Roma ca la Mecca și să se socotească nu urmașii populațiilor autohtone, Dacii și Geții, ci urmașii unor migratori Italieni colonizați în Estul Europei. Rumînii ar trebui deci să tînjească mereu după patria originară a strămoșilor lor, Italia, și să se socotească izolați pe o insulă de latinitate în mijlocul unor populații barbare cu care nu se înrudesc genetic, deși culmea, mulți dintre ei au nume de familie asemănătoare cu ale acestor "barbari". Rumînilor le-au fost inventați de către latinomani niște strămoși inexistenți, iar strămoșii lor adevărați au fost ponegriți de aceiași latinomani, de unde a rezultat sentimentul de nemulțumire și dezrădăcinare resimțit de mulți Rumîni, care au fost făcuți să se simtă străini pe propriul lor pămînt. Emigrația masivă de după anul 1990 a avut pe lîngă cauzele economice și niște cauze spirituale, datorate latinomanilor. Propaganda mincinoasă a acestora desfășurată de 200 de ani încoace, după care Rumînii ar fi frați de sînge cu Italienii, Francezii, Spaniolii și Portughezii i-a încurajat pe mulți Rumîni să emigreze în Vestul Europei, la frații lor "Latini", unde urmau să se simtă mai bine ca acasă, fiind pe continentul latin, nu pe o insulă de latinitate pierdută în largul unei mări barbare.

Se știe că în ziua de azi puterea unei țări stă mai mult în populația ei, nu în mărimea pămîntului pe care îl stăpînește. Exemplele care demonstrează asta sînt multe, de la Marea Britanie, la Elveția sau Coreea de Sud. Legat de acest lucru trebuie spus că Rumînia a pierdut într-un timp foarte scurt, din 1990 încoace, aproape 20% din populație și această pierdere continuă nestăvilită. Exodul masiv de populație a avut loc în special către Italia, Spania și Franța, și a fost ușurat considerabil de latinomani, care prin modificarea artificială a limbii au apropiat-o de limbile romanice vestice, făcînd ca acestea să fie învățate ușor de Rumîni, deci întărindu-li-se acestora impresia că în Italia, Spania și Franța sînt printre frați, nu printre străini. Aceste țări și-au rezolvat problema demografică legată de îmbătrînirea populației cu ajutorul mulților imigranți Rumîni, în timp ce azi Rumînia este probabil țara care are cea mai îmbătrînită populație din Europa. Latinomanii și-au făcut deci datoria față de interesele străine pe care le slujesc, golind Rumînia de populație și implicit slăbind-o. Visul transformării Rumîniei într-o putere regională a fost dinamitat de latinomanii plătiți de serviciile secrete străine, pentru că o țară care-și pierde populația devine slabă, nu puternică.

Dacofilii au susținut mereu că ființa poporului Rumîn își are centrul de greutate în interiorul țării, în zonele locuite în trecut de populația autohtonă formată din Daci și Geți, care nu erau de origine latină. Dacofilii nu au deci cum să fie în slujba intereselor străine, din moment ce nu promovează dezrădăcinarea Rumînilor, ci rămînerea lor pe pămîntul strămoșilor adevărați.

Latinomanii în schimb au făcut tot ce le-a stat în putință pentru ca Rumînii să-și dorească emigrarea pe pămîntul strămoșilor "latini". Deci, dacă e vorba de vînzare către servicii străine, atunci latinomanii sînt cei care s-au vîndut serviciilor secrete străine ale Italiei, Spaniei, Franței și Portugaliei. Aceste țări au făcut rost de milioane de oameni aproape pe degeaba, costul fiind reprezentat doar de sumele de bani plătite către elitele latinomane din Rumînia, pentru ca acestea să-și spele la creier conaționalii cu ideologia latinomană, care i-a dezrădăcinat și i-a făcut să emigreze pe pămîntul unor strămoși inventați.

View Postflorincroitoru, on 11 iunie 2013 - 19:04, said:

Crugasic, ai boala scrisului,dragă?Văd că scrii într-un stil apropiat de al lui Adi Japan, adică parcă dai lecții. Repeți niște  clișee cum ar fi acela că în Evul Mediu naționalitatea nu iera nimic. Cred că nu aș putea să explic cît de aiurea ie răspunsul tău. Ieu am scris despre una și tu răspunzi parcă la altceva, plus că ai un aer de superioritate în răspuns de parcă tu îmi dai acum lecții.

Nu oblig pe nimeni să-mi citească mesajele. Dacă nu-ți place stilul meu, nu ai decît să mă ignori și astfel nu vei mai vedea mesajele postate de mine. Iar dacă nu vrei să mă ignori, te voi ignora eu de acum înainte, pentru că m-am săturat să te tot plîngi că mesajele mele sînt prea lungi. Este metoda pe care o aplic cînd nu am chef de conflicte cu ceilalți forumiști, care să-mi consume timpul în dispute inutile. Că tot ai vorbit de AdiJapan, eu îl ignor de mai multă vreme, pentru că el susținea că pe internet trebuie să vorbești cu interlocutorii folosind pluralul de politețe ("dumneavoastră"), pînă cînd aceștia îți permit să le vorbești cu "tu". I-am spus că eu nu-i voi vorbi cu "dumneavoastră" și i-am recomandat să mă ignore, iar dacă el nu mă va ignora, îl voi ignora eu, ceea ce am și făcut de atunci.

View Postflorincroitoru, on 11 iunie 2013 - 19:04, said:

Mersi de răspuns pe "firul de discuție".Și acolo încerci să filozofezi cum a dispărut limba dacilor, adică ai reverii. Stai liniștit; limba dacilkor nu a dispărut. E limba noastră de acum doar că între timp iea a devenit și limbă literară.

Limba dacilor nu este limba noastră de acum. Procedezi exact ca latinomanii, numai că "în oglindă", pe invers. Latinomanii spun că "rumîna este limba latină vorbită neîntrerupt în părțile noastre", iar tu zici că "rumîna este limba dacă vorbită neîntrerupt în părțile noastre". Ambele afirmații sînt false, limba rumînă fiind o limbă nouă, nu limba latină sau limba dacă ușor modificată.

Demonstrația faptului că limba rumînă nu este limba dacă e foarte ușor de făcut. Deși nu au rămas texte din limba dacă, au rămas totuși cîteva zeci de cuvinte, constînd din nume de persoane, de localități și de plante. Aceste nume nu au nici un sens în limba rumînă, adică nu se înțelege nimic din ele. Dacă limba rumînă ar fi limba dacă, așa cum susții tu, ar trebui ca o bună parte din aceste nume să fie inteligibile, adică să înțelegem sensul lor. În plus de asta, tot din aceste nume reiese faptul că limba dacă folosea frecvent cuvintele compuse prin fuziune (cuvînt 1 + cuvînt 2 = cuvînt1cuvînt2 = cuvînt3, cu sens diferit de cuvînt1 și cuvînt2), la fel ca unele limbi de azi precum engleza, germana, rusa sau persana (iraniana). În schimb, limba rumînă nu folosește decît foarte rar această modalitate de creare a unor cuvinte noi.

View Postflorincroitoru, on 11 iunie 2013 - 19:04, said:

În a treia parte a postării pt mine chiar scrii prostii cît casa:ai scris că ieu  m-am ocupat de descifrarea unui scris în tr-o limbă necunoascută. Asta ie o prostie mare; ieu am despărțit în cuvinte niște texte ce ierau scrise în limba romînă. Ieu mi-am dat seama cum se pot despărți corect acele texte.Nu sînt scrise în TELUGU sau birmaneză.
Cine gîndește într-adevăr și mai ie și deștept va pricepe  că am descifrat bine 3 texte și că ie limba romînă pe texte, ceea ce ar fi de o importanță crucială pt lingvistica  în general și pt știința istoriei nu numai de la noi.Ie culmea că după ce am reușit un lucru care nu a fost făcut de nimeni în peste 100 de ani să mai vrei să le fac și pe toate acum! că....nu maia nimeni în serios...recte savanți precum Coja, Sala, Pățan adică niște oameni buni să bolmojească ce au învățat iei , să scrie referate și lucrări ca să ia diplome și în rest să nu își eforteze neuronii.
Mă, băiatule, tu iești din sortul lui Adi Japan, adică gîndești prea multe și de aia nu ai timp ca să gîndești mult despre un lucru.Îmi ie clar că pe lucrările mele nu te poți concentra  mai mult de 5 minute.

Îți place să te cerți și să te lauzi ca un latin. Comportîndu-te în modul ăsta arțăgoso-lăudăros le faci jocul latinomanilor, care pun acest comportament pe seama genelor latine moștenite de rumîni de la coloniștii italici.

View Postflorincroitoru, on 11 iunie 2013 - 19:04, said:

Văd că o ții cu aceeași filozofeală de doi bani și cîncd îi răspunzi lui mojo.Tot ți-e frică să nu își piardă romînii limba precum dacii. Dacii nu și-au pierdut-o!! Limbile nu se răspîndesc datorită prestigiului lor.Dacă ar fi fost așa franceza ar fi fost ca limbă maternă foarte răspîndită în Europa, maghiara, slava, germana, nu s-ar fi putut răspîndi iar dialectele țigănești ar fi dispărut de mult.

Ba da, dacii și-au pierdut limba și au creat una nouă bazată pe limba romanilor. Nu este ceva neobișnuit nici măcar în zilele noastre, de exemplu irlandezii și-au abandonat limba și au preluat-o pe a inamicilor lor istorici, englezii, cei care și azi ocupă o parte din Irlanda. O limbă se răspîndește datorită prestigiului crescut, un exemplu fiind tot engleza, al cărei prestigiu a făcut ca rumînii s-o folosească în locul limbii materne în unele domenii și să-și scrie limba maternă fără patru litere fundamentale, pentru că acele litere lipsesc din engleză. Și o limbă moare din cauza prestigiului scăzut, mai ales atunci cînd populația poate prelua în locul ei o limbă cu prestigiu crescut.

#108
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008
Afirmaţii fără acoperire.Dovedeşte aici că dacii au învăţat latineşte. Măcar aşa....cu martori. Arată aioci ce martori antici sînt care au scris că ţăranii daci au învăţat latineşte.
O limbă nu se răspîndeşte datorită prestigiului; vorbeşti prostii . Dacă ar fi fost aşa rusa nu s-ar fi răspîndit deloc, ţigăneasca ar fi dispărut de mult şi nici alte limbi slave nu s-ar fi răspîndit.
Nu mă interesează ce prostii mai cred latinomanii în privinţa geneticii şi nu am de gînd să mă schimb din cauza latinomanilor.Iar dacă tot îmi răspunzi, fă-o la obiect.
Vorbeşti o groază de prostii despre limba dacilor în condiţiile în care este absolut evident că plăcile de plumb sînt scrise în limba dacilor şim că eu am separat corect două din aceste texte. Nu poţi să-mi spui mie că asemenea texte ar fi putut scrie vreun lingvist de azi sau vreun istoric. Este foarte clar că textele sînt scrise în limba romînă şi puteţi să vă daţi în cur şi-n cap voi,nepricepuţilor cu sau fără diplome, că în afară de afirmaţii găunoase nu sînteţi în stare de ceva.Îmi arăţi pe texte, dacă te dai aşa de priceput, că acolo NU e limba romînă.Cu dovada în faţă să spui că nu e aşa şi că plăcile nu pot fi luate în seamă arată naivitate, prost gust, ignoranţă.
Văd că pricepi cam greu: am spus că semeni cu Japan ca fel de a gîndi . Nu am vorbit de comportament social.
RUMÎN nu vine de la limba rumînă; invers este. E substantivul RUMUN şi adjectivul feminin rumunăsă (armăsa rumunăsă)pe plăci. Nu e cu referinţă la naţionalitate şi nici la limbă ci la stare socială.
Îmi pare sincer rău de tine şi de timpul tău, probabil foarte lung, pierdut cu învăţătura.Prea mare lucru nu ai reuşit, ca şi Japan.Scrii mult dar mai nimic adevărat.Scrii de ex că eu mă laud ca un latin......Nu e nici o lkaudă: e constatare.Vrei să zici că nu sînt bine separate acele texte de mine? Îmi arăţi pe hîrtie nu trînteşti vorbe goale ca un copil.

Anunturi


0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate