Experimente si cercetari legumicole

Buna de dimineata,all forumisti! Sarut mainile muncite, doamnelor!
Gata!
Ieri am comis-o!
Am semanat un rand cu mazare, de 30 m. lungime. La 4-5 cm. adancime si la 10-12 cm. distanta intre boabe. Randul este la 70 cm. distanta fata de celelalte. Au intrat 3 plicuri. Maine infiintez si linia de udare prin picurare. Cat de des si cam cata apa sa irig? Daca rasare, vreau sa o conduc pe un sistem, de palisare gen ,,florida'' (jumbo). Care distanta este mai indicata intre picuratori?
Am semanat si spanac. Asta il ud cu ,,dusul'', are gauri mici.
Pentru a nu ,,traumatiza'' plantele, am gasit fara sa vreau (altii poate stiau), o modalitate ,,blanda'' de udare
Am un sistem de tevi bagate in pamant, la vreo 20 cm. adancime. Se intinde pe toata lungimea gradinii. Vreo 75 de m. Din 15 m. in 15 m. are racordate robinete, la care am mufat cate un furtun. Udam livada si murele, zmeura. Pompa de apa baga in aceasta teava. Din ea, am facut o iesire care merge la rezervorul de 1000l. Aseara, am umplut rezervorul, am oprit pompa, dar am uitat robinetul deschis. Am deschis un robinet de la furtunul racordat la teava subterana. Vroiam sa umplu un butoi, pentru a uda cu stropitoarea, fara sita, rasadurile de varza, pe care le-am pus.
Pana sa vin cu butoiul, am gasit o mica balta la capatul furtunului.
Cum? de unde este balta? care este cauza?
Am stat stramb si am gandit drept!
Iorgule ai scapat fratioare de stropitoare si de facut multe drumuri printre randuri!
Explicatia este urmatoarea: robinetul de alimentare a rezervorului era deschis si apa a plecat in teava ingropata, datorita robinetului care era deschis la furtunul pregatit pentru umplerea butoiului. A continut drumul, pe principiul vaselor comunicante. Apa care iese pe
furtun are un debit foarte ,,bland''. prin obturarea orificiului de la furtun, putem regla debitul si volumul de apa care avem nevoie.
In speranta ca nu am fost prea ,,alambicat'' in explicatii si poate sa fie de folos si colegilor, am considerat sa fac public acest lucru.
Nu am reinventat eu roata si nu am descoperit focul.
Este un lucru simplu si foarte eficient in momentul cand nu avem nevoie de presiune, la udarea anumitor plantute!

Bravo Iorgu! D'apai putem infiinta CAP-ul. (Clubul Agricultorilor Perseverenti) .
Eu voiam sa irig mazarea cu tub cu gauri cat mai dese (10, 15, 20 cm), dar cum nu am gasit m-am multunit cu banda la 10cm.

Iata un experiment interesant privitor la relatia dintre 1. densitatea ardeilor, 2. numarul de brate pe care se conduc ardeii si productivitatea lor.
Pun o poza cu tabelul cel mai important,
 Tabel 1.jpg   88.28K   80 downloads

dar si intregul articol in format pdf.

meganedoi, on 03 iunie 2013 - 01:56, said:

Este f.interesant.
Dar as fi recunoscator daca ai face o scurta sinteza.In romana.
Stima.

Concluzia finala este aceea ca productivitatea atat per planta, cat si per suprafata este mai mare in cazul ardeilor condusi pe 4 brate versus 2-1 brate.
Densitatea pare sa nu fie un factor care sa influenteze semnificativ productivitatea la soiul de ardei cercetat.
Cam asta este in mare. Scuze pentru raspunsul poate prea succint, dar sunt in criza cu timpul si e clar ca nu pot reusi o traducere textuala. Daca aveti corectii, adaugiri, comentarii va rog sa le formulati.
M

Legenda sarmei de cupru infipta in tulpina tomatelor face senzatie si in USA

Un pensionar din state, fost chimist (laborant) intr-un laborator de testare a alimentelor si a ingrasamintelor, este pasionat de gradinarit si de peste 40 ani se ocupa de cultivarea cat mai organic posibil a legumelor . Pentru ca i-a ajuns la urechi legenda sarmei de cupru ca tratament mai apropiat de cultura bio-organica decat de cea chimizata s-a hotarat sa afle daca metoda funtioneaza si a facut un experiment.

Rezultatul experimentarii influentei sarmei de cupru asupra sanatatii tomatelor a aratat, pentru doi ani la rand, ca sarma de cupru nu face rau plantelor, dar nici mai bine nu le face. Practic, intre plantele cu sarma si cele fara sarma nu s-au remarcat diferente evidente.
Fac  mai jos o prezentare rapida a celor relatate de experimentator. (pentru conformitate link in limba engleza aici)

_____________
Ipoteza: Prezența cuprului (sarma) in plante le-ar ajuta pe acestea sa fie mai rezistente la bolile ce apar in cursul perioadei de vegetație.

Materiale:  Sarme de cupru si plantele de tomate

In primavara, imediat dupa transplantarea plantelor de tomate cand tulpina are un diametru de aprox 1cm, iar socul transplantarii este depasit, se introduce/strapunge tulpina dintr-o parte in alta la 2.5cm de sol si apoi se indoaie capatul sarmei astfel incat sa nu alunece din tulpina.

In cel de al doilea an experimentatorul a avut 7 plante intepate cu sarme de cupru (lotul experimental) si alte plante din acelasi soi neintepate cu sarma de cupru (lotul de control)

Soiurile folosite sunt urmatoarele (destul de interesante din punctual meu de vedere asa ca am cautat si niste link-uri)

2 Mr. Stripy
2 German Striped
2 Pink Brandwines
2 Cherokee Purples
2 SuperSteaks
2 Super Tasty

Toate plantele din experiment au fost asezate una  langa alta, in aceeasi parcela cu acelasi tip de sol, aceeasi fertilizare, irigare si iluminare.

Rezultatele celui de al doilea experiment (anul doi) sunt identice cu cele din anul precedent. Aproape nici o diferenta intre plantele cu sarma si cele fara sarma.  Se remarca doar faptul ca plantele Mr. Stripy si German Striped care au avut sarma sunt poate un pic mai mari decat cele fara sarma. Dar, pe toate plantele bolile s-au intins la fel indiferent daca au avut sarma de cupru sau nu.
________________

Desi corect realizat, experimentul poate fi acuzat de imprecizie datorita slabei sale reprezentativitati (numar mic de plante in experiment).  Oricum, nu cred ca vreun legumicultor si-a propus vreodata sa faca un experiment cu sarma pe sute de plante inainte de a fi trecut initial printr-un astfel de test pilot care sa arate ca inteparea plantelor aduce beneficii evidente.

Spor pe ogor

Edited by meganedoi, 18 July 2013 - 23:16.

Americanul tau nu vine decat sa confirme inca o data ceea ce se stia de mult...inca o legenda 'demontata'...

Deh... el a facut experimentul acum fro 12 ani.

Ce varsta are cel mai vechi topic de aici de pe legumicultura?

Edited by meganedoi, 19 July 2013 - 00:00.

Poate unii dintre voi va amintiti ca si eu am pus sarma de cupru la o parte din tomate,tocmai pentru a vedea daca plantele sunt ferite de boli.
Rezultatul a fost ca si plantele cu sarma in cauza si cele fara s-au imbolnavit si a trebuit sa recurg la stropiri.Cu alte cuvinte,asa cum spune si Guru...legende

Edited by RodicaBc, 19 July 2013 - 09:06.

Cateva lucruri despre proiectul
# "Mazarea de Mai"

- 8 mai 2013 am postat aici despre proiectul "Mazarea de Mai" in conditiile in care au fost pareri cum ca ar fi prea tarziu.
- 13 mai au rasarit primele plante de mazare
- pe 25 mai am descoperit ca plantatia mea de mazare a fost atacata de un redutabil distrugator imputinand numarul si asa destul de mic de plante
=> in iunie si iulie am mancat mazare insamantata in Mai
de exemplu
 IMG00790-20130622-0945.jpg   181.98K   14 downloads    IMG00791-20130622-0945.jpg   208.3K   14 downloads

Observatii:
1) daca vrei sa mananci mazare, atunci nu te joci insamantand un pliculet de seminte de 100g din Carrefour (la mine cultura asta a fost o joaca cu cateva pliculete cumparate din hypermarket; alta data voi pune in pamant de la 0.5 kg in sus)
2) densitatea pe rand trebuie sa fie mai mare decat cea din instructiuni (eu am insamantat destul de rar si dupa ce au venit si daunatorii am ramas cu cateva plante in cultura)

Edited by meganedoi, 01 October 2013 - 21:36.

# Mazarea de VARA-TOAMNA

Dupa experienta cu mazarea de primavara-vara, luand aminte cele invatate deja, am decis in iulie sa infiintez o plantatie mai mare de mazare
Am cumparat doua pungi a cate 250g de seminte (0.5kg) si le-am insamantat pe terenul rezervat initial cultivarii "deliciosului" gazon :-))
Pe la sfarsitul lui Iulie am insamintat ~100m liniari de mazare. Aceasta a rasarit in primele zile ale lui August

iata in 5 August

 IMG00871-20130805-0821.jpg   295.57K   21 downloads    IMG00872-20130805-0821.jpg   292.63K   22 downloads


Pe 8 August mazarea arata asa

 IMG00892-20130808-0812.jpg   266.29K   18 downloads    IMG00893-20130808-0815.jpg   395.8K   16 downloads    IMG00894-20130808-0815.jpg   420.62K   16 downloads    IMG00895-20130808-0815.jpg   212.81K   20 downloads

La inceput de Septembrie am inceput sa recoltam mazare mai serioasa decat cea din primavara-vara

Iata de exemplu in 12 Septembrie am recoltat asta

 IMG00957-20130912-2050.jpg   160.17K   24 downloads

si din 13 Septembrie asta

 IMG00959-20130913-0824.jpg   214.46K   22 downloads

Ultimul castron de pastai a fost cules Sambata 28 Septembrie

Probleme intampinate
- musculita alba (un singur tratament cu mospilan cu ceva vreme inainte de prima recoltare -  musculitele au revenit dupa un timp)
- fainare aparuta in septembrie, in perioada recoltarilor (nu am facut tratamente impotriva fainarii; am citit ca exista soiuri si/sau hibrizi rezistenti la fainare)

Edited by meganedoi, 01 October 2013 - 23:39.

Concluzia cam care ar fi?
Mazare de vara nicht, mazare de toamna gut?...si mazare de primavara, die beste???

Edited by subway_guru, 02 October 2013 - 20:14.

Cred ca aici ar trebui postata aceasta stire:
http://www.evz.ro/de...fi-1059699.html

la prima vedere pare cam greu de crezut .....

E postata de ieri in ,,tomate''!!!

Edited by 1orgu, 02 October 2013 - 21:28.

@subwayguru
concluzia este ca acum ai ramas dator cu niste poze cu fasolea despre care cu atata voiosie povesteai

Din pacate vin cu niste poze triste...bruma asta a distrus totul...
Am fost totusi prevazator si l-am rugat pe tata sa mearga miercuri la gradina si sa culeaga ce poate si el...
Oricum, pot sa-ti spun ca am apucat sa culeg 5saptamani la rand din fasolea urcatoare si patru la cea oloaga de cultura de toamna...ma rog, daca toamna poti numi ce a fost anul asta...

Edited by subway_guru, 06 October 2013 - 12:52.

 subway_guru, on 06 octombrie 2013 - 12:51, said:

Porcaria mare e ca, potrivit previziunilor pe urmatoarele 2 saptamani, abia acum vine toamna care ar fi trebuit sa fie, cu temperaturi pozitive noaptea, placute ziua...doar ca  pentru gradinile noastre acum e prea tarziu  

Acum 20 minute ascultam in masina pe o doamna meteorolog care spunea ca statiile meteo din sud au inregistrat cele mai scazute temperaturi maxime (8.6 C) de cand se masoara sistematic in Romania. A fost o surpriza neplacuta pentru multi agricultori (legu-, viti-, pomi-).