Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Wc Geberit

Routere detinute in trecut si in ...

Teii din fața casei

E-Mail in serie prin Excel si Out...
 Modul alimentare rulou/jaluzea ex...

Recuperare fișiere dupa form...

Aplicatii stress test RAM

Asigurare auto hibrid
 Asus B550M - PC-ul nu porneste di...

Tzanca Uraganu - Inconjurat de Fe...

explicatie montaj breadboard

3 Doors Down - Kryptonite
 Semnalizati cand virati pe un dru...

Succesiune - mostenire apartament...

Donez Siofor de 1000mg ( diabet t...

Izolatie intre parter si etaj
 

Armare cu fibre dispersa. Microfisuri -85%

- - - - -
  • Please log in to reply
23 replies to this topic

#1
adrian_nmg2002

adrian_nmg2002

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 154
  • Înscris: 08.12.2008
Am sa va pun niste informatii despre armarea cu fibre din celuloza.
Sunt un produs nou in piata, descoperite de vre-o 5 ani in USA, la noi acum intra in piata.
Nu va pun brand-urile ca or sa inceapa sa zica ca fac reclama.
Ce pot sa va zic, spre deosebire de fibrele de pana acum, fac o gramada de alte chestii.
Dati un ochi. Cred ca sunt informatii interesaante.


Istoricul si avantajele fibrelor de armare
Armarea cu fibre a materialelor de constructii are o vechime seculara. Caramizile nearse (chirpici) au fost armate cu paie tocate sau cu par de animale pentru a evita fisurarea si pentru a le oferi o rezistenta sporita la rupere si umezeala. Trecerea de la  argila la ciment si, implicit, de la paie si par de animale la fibre a urmat ca o evolutie fireasca. Datorita cresterii pretului  la otelul-beton si in urma unor studii tehnico-economice elaborate s-a optat, ca solutie moderna, simpla si eficienta, pentru  folosirea ca armatura  in dispersie a fibrelor din diverse materiale.
Noua generatie de fibre sunt cele din celuloza care prin caracteristicile pe care le au inlocuiesc vechea generatie de fibre.
Caracteristicile fizico-mecanice  surprinzatoare ale fibrelor din celuloza in comparatie cu fibrele din vechea generatie au dus la o crestere exponentiala a utilizarii si implicit  a cererii acestui tip de material pe piata mondiala a constructiilor.
Aparitia noii generatii de fibre, cele din celuloza, vin sa duca mai departe eficienta acestui tip de armare. Faptul ca fibrele din celuloza nu doar tin fisurile inchise ci previn aparitia acestora este unul dintre avantajele noii generatii de fibre din celuloza.
In epoca moderna, primul patent de utilizare a betonului armat cu fibre a fost creat de  A. Berard in anul 1874, in SUA. Prin studiile sale in anii 40, inginerul roman Gogu Constantinescu introduce si detaliaza conceptul  de beton armat cu fibre fiind printre promotorii noului material.
Fibrele de armare din celuloza spre deosebire de vechea generatie de fibre, sunt realizate din materiale ecologice, cu tehnologii ecologice. Se micsoreaza astfel poluarea si prelucrarea unor substante de sinteza, care au fost folosite in vechea generatie de fibre.
Mai mult de atat, fibrele din celuloza sunt obtinute din plantatii care au ca scop obtinerea de fibre si nu din defrisari.
Este evident ca aderenta betonului pe noua generatie de fibre este mult mai puternica.
Avantajul extraordinar de a hidrata betonul o perioada mai indelungata din interior duce la eliminarea cu pana la 85% a microfisurilor.
Generatia veche de fibre, care a fost un pas tehnologic mare, doar tinea fisurile inchise.
Nu preveneau formarea lor, nefiind proiectate sa retina apa in procent de pana la 85% din masa.
Inafara faptului ca fibrele din celuloza hidrateaza o perioada indelungata betonul si inlatura cu pana la 85% microfisurile, aceasta hidratare reduce semnificativ tensiunile din uscarea elementelor, aceasta facandu-se mai lent si mai bine controlat.
Numarul de fibre din celuloza este de aprox. 1.587 de milioane pe Kg fata de 97 de milioane la vechea generatie.
Suprafata de contact a fibrelor din celuloza este de 25.000 cm2 fata de 1.500 cm2 la vechea generatie.
Datorita faptului ca microfisurile dispar in proportie de 85% se imbunatateste impermeabilitatea betonului cat si rezistenta la ciclurile de inghet dezghet.
Prin armarea cu fibre din celuloza, se mentin si performantele vechii generatii, adica rezistenta la compresiune si incovoiere crescuta, rezistenta la oboseala crescuta si ea. Evident ca se mentine si avantajul de armare al sapelor unde inlatura necesitatea de a utiliza armature metalica traditionala. Avand in vedere simplitatea prin care se realizeaza armare cu fibre din celuloza, costurile cu transportul, manipularea, pozitionarea, fasonarea, distantierii armaturilor metalice clasice dispar.
Posibilitatile de utilizare se maresc datorita imbunatatirii comportarii la fisurare, a micsorarii deformatiilor din contractii prin uscare sau din marirea rezistentei la forfecare.
Un domeniu important il constituie elementele de constructii solicitate dinamic, la care se poate mari capacitatea de preluare a energiei din aceasta soli­citare. In cazul unor lucrari cu incarcaturi mari sau la un ecartament de imbinare marit apare necesara armarea cu fibre.
Adaugarea in betonul obisnuit a fibrelor de armare din celuloza are ca prim efect o crestere semnificativa a indicelui de tenacitate. Fibrele de armare din celuloza sunt folosite cu succes in substituirea plasei sudate, la placile de beton, pardoseli industriale, placile de fundare a cailor de comunicatii si a pistelor aeroportuare precum si la alte aplicatii, deoarece toate elementele din beton sunt solicitate la incovoiere.
Rezistenta la solicitarea dinamica pentru majoritatea materialelor de constructii este mai mica decat solicitarea statica. Betonul armat cu fibre este avantajos in realizarea fundatiilor de masini cu solicitari dinamice, a fundatiilor pentru liniile de tramvai datorita rezistentei sporite la soc, a comportarii favorabile la amortizare si la deformare.
Betonul armat cu fibre din celuloza are o multime de  avantaje:
• asigura o armare tridimensionala in toata masa amestecurilor, betoane sau mortare;
• elimina crapaturile si fisurile datorate tensiunilor si contractiilor, acestea fiind generatoare de rupere;
• creste considerabil rezistenta la uzura, impact si la cicluri inghet-dezghet;
• reduce in mare masura permeabilitatea betoa­nelor si a mortarelor;
• fibrele de armare sunt practic neutre la agentii chimici corozivi;
• mareste plasticitatea si lucrabilitatea betoanelor si a mortarelor eliminand segregarea, mustirea si tasarea;
• inlatura microfisurarea cu pana la 85%

DOMENII DE UTILIZARE
Domenile de utilizare a betonului armat cu fibre au o arie extinsa:
• pardoseli industriale;
• platforme exterioare, parcari, piste betonate;
• piste aeroportuare;
• fundatii inclusiv cele la liniile de tramvai;
• consolidari cu beton torcretat si armat pentru tune­luri si povarnisuri;
• prefabricate pentru orice destinatii;
• fundatii cu solicitare dinamica mare;
• conducte din beton;
• ziduri de sprijin;
• elemente subtiri de fatada;
• fundatii de masini unelte.
Utilizarea fibrelor de armare din celuloza inlocu­ieste total sau partial plasa sudata in majoritatea cazurilor.
Ideal este ca fibrele sã se adauge inainte de turnarea betonului cu respectarea timpului de amestec (5 minute la o viteza de rotire a malaxorului de 12 rotatii pe minut) dar si la staþia de betoane în timpul producerii betonului, iar dacã nu este posibil altfel se pot adãuga ºi pe ºantier înaintea turnãrii cu respectarea timpului de amestec pentru evitarea formarii ghemurilor de fibra. De asemenea fibrele pot fi adãugate în timpul transportului betonului.

Este de evitat timpul indelungat de amestec al fibrelor in beton deoarece duce la deteriorarea fibrelor(tocarea lor)

Dozaj recomandat 900 grame fibrã la 1m3 de beton dar care poate fi marit functie de aplicatie. Pentru sape semiumede si prefabricate dozajul poate creste pina la 2.4 kg.

Ambalare: Fibrele din celuloza sunt ambalate în pungi de hârtie biodegradabilã si hidrosolubila. Pungile de hârtie pot fi adãugate în betonierã fãrã a fi deschise, acestea dizolvându-se in masa betonului fãrã ai afecta proprietãþile.

Ambalaj: pungi solubile în apã de 0,9kg.

Depozitare: Fibrele din celuloza trebuie depozitate în locuri uscate în ambalajul original.

Norme sanitare ºi de siguranþã: Fibrele din celuloza nu prezinã riscuri pentru sanatate ºi nu iritã pielea sau ochii. Chiar dacã nu sunt necesare mãsuri de protecþie ºi siguranþã se recomandã respectarea regulilor generale de protecþie a muncii pentru lucrul cu materiale din gama cimenturilor si materialelor calcaroase.

#2
Ahasverus

Ahasverus

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,360
  • Înscris: 22.10.2006
Nu stiu altii cum sunt, dar zau ca nu m-as simti f. sigur sa stau pe/sub un planseu "Armat" cu celuloza, care are si proprietatea de a putrezi.

#3
gabian22

gabian22

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,630
  • Înscris: 26.01.2007

 adrian_nmg2002, on 29 aprilie 2013 - 14:39, said:

Sunt un produs nou in piata, descoperite de vre-o 5 ani in USA, la noi acum intra in piata.
Se folosesc pe scara larga la asfalt, vezi MASF.

La beton.... mai greu
http://www.lafarge.r...uctDatasheet_RO

- Pentru elemente non structurale:
- Nu inlocuieste armarea structurala
...

#4
adrian_nmg2002

adrian_nmg2002

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 154
  • Înscris: 08.12.2008
@ Ahaseverus, cum zicea @ gabian 22, ele nu se folosesc la inlocuirea armaturii metalice pentru elementele structurale. Doar la cele nestructurale.
La elementele structurale, folosirea lor aduce un mare plus pentru ca micsoreaza tensiunile din uscarea betonului datorita reactiei exoterme. Acolo e un subiect delicat pe care fara fibre e destul de greu sa il rezolvi, trebuiesc cautate variante de ciment care sa nu degaje asa multa caldura la hidratare sau folosirea de superplastifianti.
Cat despre "putrezire", nici asta nu se intampla, intrucat sunt tratate cu o substanta sa reziste in mediu alkalin.
Oricum, faptul ca reduc cu 85 % microfisurarea si de aici toate avantajele ce se propaga, ele merita sa fie folosite la toate elementele din beton si chiar si in tencuieli.
Din calcule economice, orice pardoseala turnata din beton, chiar si sape, se folosesc fibre si se renunta la armarea cu plasa traditionala.
Inlocuirea armaturii tip plasa se face si cu fibre de PE sau PP, numai ca alea doar asta fac, nu fac si reducerea microfisurarii, ele doar tin fisurile inchise o perioada de timp.
E drept ca in romanica fascinanta nu s-a auzit inca de ele, dar in state se folosesc de vre-o 5 ani si crede-ma, sau cerceteaza, ca aia sunt cei mai tari in ceea ce priveste tehnologia betonului.
Daca A.C.I. spune ceva, pai sa sti ca asa este :)

#5
Astrul

Astrul

    PHD in fiare si betoane

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 15,528
  • Înscris: 10.05.2007
La o casa, singurele elemente nestructurale de beton sunt sapele, care oricum nu sunt din beton, mai mult un mortar, si trotuarele.
Cred ca-i sigura lor utilizare, dar daca pretul e mai mare decat al unei plase, nu cred sa existe multi doritori.
Poate niste dale din beton, blaturi din beton colorat si alte cele.

#6
adrian_nmg2002

adrian_nmg2002

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 154
  • Înscris: 08.12.2008
Fibrele din celuloza nu isi propun sa inlocuiasca armatura din metal. Ele inafara faptului ca inlocuiesc armatura din metal la elementele nestructurale, elimina microfisurile cu 85%, din simplul fapt ca hidrateaza mai bine particulele de ciment. Asta e un mare avantaj la orice element din beton. Datorita faptului ca microfisurile sunt cu 85% mai putin, scade permeabilitatea betonului si de asemeni creste numarul de cicluri inghet/dezghet. Totodata datorita suprafetei enorme pe care o au 25.000 cmp/gram. asigura o forta de coeziune interna a betonului mult sporita. Toate performantele mai sus enumerate se refera la orice element din beton. Cred ca esti de acord cu mine despre asta. Ca la aceste caracteristici in cazul platformelor betonate inlocuiesc plasa de armare din metal, e doar un plus. Ca si dimensiune de pret, costa cam 0,7 euro per m2 de grosime 10 cm, MULT mai ieftin decat varianta traditionala cu "plasa de buzau". Fara sa mai cari, fara distantieri, fara sa le mai pozitionezi/fasonezi. Deci la platformele din beton, nici nu are sens sa facem referire.

Edited by adrian_nmg2002, 03 May 2013 - 15:24.


#7
ugrukk

ugrukk

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 320
  • Înscris: 22.07.2009
E clar ca vrei sa ne vinzi fibre din astea nemaipomenite dar:
- sunt complet inutile pentru casele obisnuite
- pentru majoritatea aplicatiilor care nu sunt supuse la solicitari care duc la efecte de oboseala fibrele sunt inutile
- o cautare rapida pe google duce la articole de la universitati serioase (berkeley, gatech, etc.) unde se explica si multele probleme care pot sa apara din cauza fibrelor (majoritatea fibrelor naturale nu au durabilitate in mediul alcalin din pasta de ciment Portland, toate dau probleme de lucrabilitate a betonului etc.)
Si nu in ultimul rand, punerea in opera - in special in Romania, unde toate se fac "la ochi" - face ca astazi chiar si pentru aplicatii industriale destui beneficiari sa revina la armarea cu plase de buzau in loc de armarea cu fibre, deoarece au avut destule probleme in trecut

#8
adrian_nmg2002

adrian_nmg2002

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 154
  • Înscris: 08.12.2008
@ugeukk, intentia mea nu e sa va vand fibre. Ca aici se discuta despre aplicatii casnice. Profitabile pentru mine sunt cele industriale. Eu am descris fibrele din celuloza pentru a imparti cunoasterea. Sa stiti ca exista si ce fac ele.
NU stiu daca tu ai cautat despre fibre in general sau despre cele din celuloza. Daca vrei pot sa atasez rapoarte ale unor universitati cel putin la fel de serioase ca cele enumerate de tine.
Unele fibre din celuloza, nu am voie sa scriu brand, sunt tratate special sa reziste in mediu alkalin. In acest moment eu am solicitat la 2 producatori sa imi detalieze ce inseamna folosirea fibrelor din punct de vedere al lucrabilitatii. Cat despre dozaj, e destul de simplu. Ele vin ambalate pentru 1 mc de beton, se arunca un saculet din hartie care se dizolva in malaxor, pentru fiecare mc de beton. Exista insa si dozatoare speciale pentru cazurile in care se folosesc in statiile de betoane. Ca zici tu despre romanica .....asta nu cred ca e un minus al fibrelor din celuloza. Si daca vrem sa fim obiectivi, chiar daca ar disparea in mediul alkalin din beton, dupa ce fac hidratarea enorm mai buna, dupa ce reduc porii etc, etc, am mai scris. Tot mi se pare ca ramai cu un beton superior la niste costuri infime. Ceea ce nu le face inutile nicaieri Posted Image

Edited by adrian_nmg2002, 05 May 2013 - 07:51.


#9
ZorbaGrecu

ZorbaGrecu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 11,450
  • Înscris: 17.12.2012
Cum naiba au descoperit aia "de 5 ani", cand eu am mostre facute de mine de cel putin 6 ani?

Uite ca maine am sa pun poza cu "obiectu"!

Am sapa-n casa turnata de vreo 3-4 ani, cred.

#10
adrian_nmg2002

adrian_nmg2002

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 154
  • Înscris: 08.12.2008
Atentie, sa fie din celuloza, nu PE, PP sau ceva de genul. Nu cred ca ai celuloza, eu le bag acum in Romania si in Europa au mai intrat doar in Italia si Franta deocamdata.

#11
ZorbaGrecu

ZorbaGrecu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 11,450
  • Înscris: 17.12.2012

 adrian_nmg2002, on 21 mai 2013 - 13:30, said:

Atentie, sa fie din celuloza, nu PE, PP sau ceva de genul. Nu cred ca ai celuloza, eu le bag acum in Romania si in Europa au mai intrat doar in Italia si Franta deocamdata.

Ete na! Aceeasi Marie cu alta palarie.
Pune o poza cu ele.

Fibra efectiva.

PE, PP ???

#12
adrian_nmg2002

adrian_nmg2002

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 154
  • Înscris: 08.12.2008
PE = polietilena, PP= polipropilena.
Nu este acelasi lucru, inafara de fibrele din celuloza, celelalte nu sunt hidrofile, ca atare nu retin apa in momentul in care are loc reactia de hidratare a cimentului, reactie exoterma. Atunci apar microfisurile. Fibrele din generatiile vechi tin fisurile inchise o vreme, cele din celuloza previn aparitia microfisurilor, tocmai datorita faptului ca sunt hidrofile, celelalte sunt hidrofobe. Din prevenirea aparitiei microfisurilor cu 85%, rezulta o scadere a permeabilitatii betonului cu 67% si o crestere a gelivitatii cu 52%, sau cel putin asa a certificat mai multe laboratoare.
PE si PP, nu prea fac aderenta cu betonul, pe cand celuloza da si de aici mai rezulta o crestere a fortei de coeziune interna cam cu 20%.
Eu zic ca e altceva.

#13
ZorbaGrecu

ZorbaGrecu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 11,450
  • Înscris: 17.12.2012

 adrian_nmg2002, on 21 mai 2013 - 13:37, said:

PE = polietilena, PP= polipropilena.
Nu este acelasi lucru, inafara de fibrele din celuloza, celelalte nu sunt hidrofile, ca atare nu retin apa in momentul in care are loc reactia de hidratare a cimentului, reactie exoterma. Atunci apar microfisurile. Fibrele din generatiile vechi tin fisurile inchise o vreme, cele din celuloza previn aparitia microfisurilor, tocmai datorita faptului ca sunt hidrofile, celelalte sunt hidrofobe. Din prevenirea aparitiei microfisurilor cu 85%, rezulta o scadere a permeabilitatii betonului cu 67% si o crestere a gelivitatii cu 52%, sau cel putin asa a certificat mai multe laboratoare.
PE si PP, nu prea fac aderenta cu betonul, pe cand celuloza da si de aici mai rezulta o crestere a fortei de coeziune interna cam cu 20%.
Eu zic ca e altceva.

Si eu la fel zic, ca am folosit ceva din aceeasi categorie.

#14
adrian_nmg2002

adrian_nmg2002

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 154
  • Înscris: 08.12.2008
Le-ai cumparat din Romania ?
Ma surprinde ce zici

#15
ZorbaGrecu

ZorbaGrecu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 11,450
  • Înscris: 17.12.2012

 adrian_nmg2002, on 21 mai 2013 - 13:44, said:

Le-ai cumparat din Romania ?
Ma surprinde ce zici
...eu le-am gasit si le-am gandit.
Vb serios, sunt verificate de 6 ani. Am sape turnate-n casa. Este ceva asemanator, din aceeasi categorie; am sa pun o poza cu una dintre sape. Nici o microfisura, sapa turnata peste planseu din lemn. Am facut-acum 6-7 ani- in jur de 6-8 esantioane cu dimensiuni de 60/60 cm si grosime de 8 cm si diferite probe. Ultima, tinuta pe flacara 30 de minute si scufundata un apa rece apoi.  Nu s-a spart, pocnit, fisuri :) .

(vei face bani cu treaba asta!)

#16
adrian_nmg2002

adrian_nmg2002

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 154
  • Înscris: 08.12.2008
Ce tare esti :)
Dar cred ca e o mica diferenta.
Americanii spun ca s-au chinuit foarte tare sa le trateze astfel incat sa nu se dizolve in mediu alkalin. Avana in vedere ca diametrul mediu al unei fibre e cam 18 microni.
Tu cum ai rezolvat asta ?

#17
ZorbaGrecu

ZorbaGrecu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 11,450
  • Înscris: 17.12.2012
Bre... lasa-i naibii pe americani. Adica ce, noi nu suntem in stare sa gandim un material?!
Cum ai spus si tu, paiele din chirpici, nu-s precursorul acestei tehnici? ori parul de animale.
Fii atent aici;
stii de ce se folosea pe vremuri la tencuit peretii (si acum chiar) baliga de cal?

Edited by ZorbaGrecu, 21 May 2013 - 13:56.


#18
adrian_nmg2002

adrian_nmg2002

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 154
  • Înscris: 08.12.2008
Cred ca inchidea porii

Anunturi

Neurochirurgie minim invazivă Neurochirurgie minim invazivă

"Primum non nocere" este ideea ce a deschis drumul medicinei spre minim invaziv.

Avansul tehnologic extraordinar din ultimele decenii a permis dezvoltarea tuturor domeniilor medicinei. Microscopul operator, neuronavigația, tehnicile anestezice avansate permit intervenții chirurgicale tot mai precise, tot mai sigure. Neurochirurgia minim invazivă, sau prin "gaura cheii", oferă pacienților posibilitatea de a se opera cu riscuri minime, fie ele neurologice, infecțioase, medicale sau estetice.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate