Escrocheria DEFICITELOR guvernamentale

Doream să postez pe un topic despre cursul euro-leu.Nu am găsit nimic pe primele două pagini așa că poate fac un pic de off-topic aici.

Leul se întăreste și bine face.

Este cumva meritul BNR? Absolut deloc

Este cumva meritul binomului Băsecscu-Ponta și măsurilor luate în economie?(Nici o nădejde)

Singura explicație pe care am găsit-o este ca banii bogaților din România se întorc ușor-ușor acasă și fac presiune pe curs.Ciprul și alte locuri faimoase de ascuns bani de taxe și impozite a devenit un loc neprietenos și ostil.Așa că pâna la noi oportunităti:Banii acasa!!!

P.S.O mică concluzie Ce sperioși sunt banii.

seck, on 17 aprilie 2013 - 18:33, said:

Pentru tine trebuie ridicata stacheta, fixand urmatorele ipoteze:
- evaziuea fiscala nu creste
- fiscalitatea nu scade
+ economia nu se contracta (ca sa nu ne indepartam prea mult de modelul simplificat avut in vedere)
Evident ca mai exista si alti factori, speram ca toti acestia vor fi ignorati.

moftware, on 18 aprilie 2013 - 10:34, said:

Adica ii oferi conditii optime de crestere economica???????

Ipoteza cea mai importanta o ignori mereu care este cea corecta pentru exercitiul propus:
- ratele si dobanzile se platesc?
sau
- ratele si dobanzile se rostogolesc?

In plus ceea ce uiti este faptul ca dobanzile la imprumuturile pe termen scurt sunt mai mari decat cele la imprumuturile pe termen lung.

In teorie lucrurile par extraordinar de bune, doar cu practica stam foarte rau deoarece ea ne omoara.

Cel mai bun raport calitate-pret il are EXCEDENTUL chiar daca in teorie pare pierzator.

Edited by poadol, 18 April 2013 - 11:22.

poadol, on 18 aprilie 2013 - 11:14, said:

Intrebarile mele erau independente de context. Dupa lamurirea acelei probleme, putem intelege si cazul concret la care te referi.

poadol, on 17 aprilie 2013 - 21:51, said:

Daca ai deficit in fiecare an inseamna ca ... Raspunsul complet ar compromite rostul intrebarilor.
Eu conisderasem implicit faptul ca factorii/parametrii nepecificati raman neschimbati. Acum vezi si ipotezele din raspunsul catre seck.

poadol, on 17 aprilie 2013 - 21:51, said:

Intr-adevar, teoriile sunt exacte, stiinta economica nu, iar economia reala poate fi doar estimata. Despre masuratori am vorbit.
Dar trebuie sa faci estimari proprii, nu-i asa?
Poti incepe cu estimarea datoriei la sfarsitul acestui an, pornind de la datele tale.

Eu combin diverse modele (precise si simpliste)
pentru a face estimari (aproximative)
apoi apreciez tendintele (empiric)
In mod curent, sar primele doua etape si imi ajustez previziunile dupa:
- date concrete noi (valori exacte si credibilitate relativa)
- estimarile altora (subiective, tendentioase sau manipulatorii)
In paranteze am aratat modul in care le tratez.
N.B. informatiile nereale au efecte reale.
Bineinteles ca:
- toate aspectele trebuie tratate serios, chiar daca unele sunt ulterior ignorate
- si se aplica legile lui Murphy (sau ceva de genul lor)
La urma se pot identifica manipularile, incepand cu cele grosolane.

poadol, on 18 aprilie 2013 - 11:14, said:

Deci, foloseste datele tale din Confiscarea bancnotelor - Noua dilema a Bancii Europene #83 pentru a estima evolutia datoriei Romaniei in cursul acestui an si vei avea o surpriza. Apoi reflecteaza asupra fluctuatiilor cheltuielilor bugetare, mai ales daca s-ar aplica ideea ta in acest an.

moftware, on 18 aprilie 2013 - 11:30, said:

1. Corect, doar ca fara a preciza ceea ce ti s-a cerut in mai multe randuri - ce faci cu datoriile si dobanzile? Le platesti la timp sau le rostogolesti? - sunt necesare 2 sau chiar 3 estimari pentru a acoperi "sa zicem" majoritatea posibilitatilor.
2. Daca ai deficit in fiecare an in teorie inseamna ca:
I. Ajuti la cresterea economiei.
II. Datoria poate sa creasca sau poate sa scada in functie de modul in care folosesti acel deficit si bugetul.
3. Corect daca sunt aplicate in practica fara nici cea mai mica modificare altfel rezultatele sunt sub ochii tuturor.
4. Ce se face in realitate pentru a reduce cota de imprevizibil de la actuala cota imensa la o viitoare cota redusa? Nimic, nu-i asa?
Totul pleaca de la baze, care se afla pe "nisipuri miscatoare" + a) inconsecventa + b ) incercarile de a prezenta lucrurile altfel decat sunt in realitate ( b ) uneori reusite alteori ba).
5. Cand ai date concrete pe care te poti baza si cunosti ceea ce vei face si cum vei proceda nu mai este nevoie sa faci multe din acele estimari aproximative necesare atunci cand nu le cunosti. Intrebarea la care trebuie cautat si gasit raspunsul corect este:
In ce fel poate fi redus substantial necesarul de estimari aproximative de la actualul nivel la un nivel cu mult mai mic?
6. Nu, deoarece datele pe care eu le cunosc si cred ca ar trebui sa tin cont sunt mai mult decat insuficiente in masura in care, un exemplu: eu nu cunosc marimea dobanzilor totale la datoriile statului care pot fi cunoscute cu o precizie destul de mare avand in vedere ca se cunosc cele actuale, la care se pot adauga cele care vor fi realizate in anul curent + scazute cele care vor iesi (dar aceasta din urma este aproape fara importanta din moment ce s-a specificat deficitul prevazut pe acest an). Cu siguranta sunt date de care eu nici macar nu stiu ca ar trebui sa tin cont.
7. Pentru a face eu calculele cerute acele date sunt insuficiente si ar rezulta date departe de realitate.

8. Ai vazut pe undeva datele cu veniturile statului pana in 31 decembrie al fiecarui an?
Adica in "trezoreria bugetului de stat" pana in 31 decembrie anul 2014 au intrat TOTAL ............... miliarde lei.
Ceea ce ar mai trebui sa intre pentru anul 2014 dar a intrat in 2015 este trecut pe 2015, ceea ce inseamna ca la sfarsitul anului ai tras linie si ai facut calculele (in loc de 2014 poate fi oricare an din trecut).
Eu nu am vazut astfel de date, care sunt departe de a fi aproximative (in realitate se prefera a se lucra cu date cat mai aproximative in felul acesta se poate fenta in fel si chip).
Acolo in trezoreria bugetul statului sti exact cat a intrat si cat a iesit ajunge sa faci calculele. Daca sunt contabili incapabili, sau gresesc, sau le sunt prezentate date false ori incorecte numai atunci nu se cunosc acele date cu mare precizie.

Edited by poadol, 18 April 2013 - 12:54.

poadol, on 18 aprilie 2013 - 12:53, said:

Deasupra celorlalte considerente, exista o realitate: contabilitatea in general si cea bugetara in special s-au complicat prea mult, iar normele UE au complicat-o si mai mult pe cea bugetara. In hatisul normelor, expertii se simt confortabil si aparati de ceilalti.

La complexitatea sa se adauga inconsecventa si neuniformitatea inregistrarilor de la baza sistemului. Specialisti diferiti inregistreaza acelasi lucru in conturi diferite. Intrucat acest lucru este recunoscut tacit, este justificata si ajustarea convenabila a rezultatelor.

De la aparitia sa, contabilitatea a evoluat de la un instrument util proprietarului la un mijloc (adesea iluzoriu) de control al statului. In zilele noastre, ea este folosita mai mult ca un instrument fiscal. In Romania nu este folosita aproape deloc in interes managerial. Nici nu mai este adecvata acestui scop.

Dar, intrucat este obligatorie si standardizata, toti politicienii, managerii, consultantii si analistii se raporteaza la rezultatele ei cand lucreaza cu date sintetice sau agregate. Si ... cum sa ma exprim ... cei mai buni stiu sa citeasca printre randuri si baga de la ei.

Ce se comunica publicului e o cu totul alta poveste. Oricum, evaluarea corecta este in interesul celor amintiti, inclusiv al politicienilor, caci nu conteaza datele comunicate, ci rezultatele concrete (asa cum sunt resimtite de oameni), iar acestea au nevoie de evaluari corecte.

Totusi, exista motive pentru a implica raportarile oficiale in lupta de imagine, inclusiv cea politica:
- piata financiara este foarte sensibila la zvonuri, ceea ce produce efecte concrete
- raportarile oficiale se transforma in criterii ferme in relatia cu diversi parteneri
- efectele economice si financiare se intind pe o durata mai mare de un mandat
Pentru a combate efectele perverse, avem nevoie de estimari credibile, chiar daca nu avem date credibile.

Reducerea incertitudinii raportarilor se poate obtine pe doua cai:
- remodelarea sistemului - ar echivala cu trecerea de la motoarele cu combustie la electromobile
- informatizarea completa - tot nu rezolva subiectivismul inregistrarilor la intrarea in sistem
Pana atunci, ne multumim cu ce avem.

poadol, on 18 aprilie 2013 - 12:53, said:

Estimarea mea grosiera este ca datoria va scadea cu aproape 10% din valoarea actuala, in conditiile unui deficit de peste 2% din PIB. Neasteptat de multi romani considera ca asa ceva este aberant. Acesti oameni merg la piata, la banca si la vot.

1. + 2. (+6.): ca sa reduci din datoria acumulata, fara crestere economica, reducerea evaziunii fiscale etc., trebuie sa reduci in egala masura cheltuielile pentru investitii, achizitii, salarii etc., ceea ce nu prea e bine si nu prea se intampla. (datoriile trebuie platite din reducerea "scurgerilor", care nu intra in calculul intrebarilor puse de mine)
8. despre Trezorerie am vorbit, autoritatile se bazeaza pe scripte, mai ales ca cei mai multi bani sunt scriptici.

Edited by moftware, 18 April 2013 - 14:56.

moftware, on 18 aprilie 2013 - 14:48, said:

1. Complicata da - contabilitatea -. Din vina cui este complicata contabilitatea aceia? Altii sunt vinovatii?????
2. Lasand deoparte complexitatea, vezi punctul 1. pentru complexitate, dupa care traduc:
- Cu alte cuvinte sustii ca ii platim de pomana = pentru "inconsecventa si neuniformitatea inregistrarilor de la baza sistemului",
ca sa ne minta frumos = "este justificata si ajustarea convenabila a rezultatelor", din cauza faptului ca "Specialisti diferiti inregistreaza acelasi lucru in conturi diferite".
Excelent, extraordinar am ramas fara cuvinte.

moftware, on 18 aprilie 2013 - 14:48, said:

1. Daca evaluarile ar fi corecte macar in proportie de 95% din start problemele ar fi mult mai usor de rezolvat si nu ar mai fi necesar sa se recurga la ajustari convenabile si toate consecintele lor nefaste, cand prezinti date ajustate convenabil mai devreme sau mai tarziu se trece la exagerari, iar efectele nefaste gen TVA la 24% ca sa nu mai vorbim de celelalte ajung pana in buzunarele celor mintiti frumos cu date ajustate convenabil.
In plus zvonurile prind usor doar acolo unde se constata lipsa seriozitatii.
2 Este o exprimare nefericita sau cum sa o consider "Pentru a combate efectele perverse, avem nevoie de estimari credibile, chiar daca nu avem date credibile"?????
Daca nu ai date credibile ce fel de estimari credibile poti face inafara de minciuni?
3. Exista o a treia cale la "Reducerea incertitudinii raportarilor se poate obtine pe doua cai:"
- simplificarea sistemului + informatizarea aproape completa + educarea celor care vor lucra in si cu acel sistem. (cu cat este mai simplu cu atat este mai usor de gestionat si mult mai greu de fentat)

moftware, on 18 aprilie 2013 - 14:48, said:

1. Poti sa pui aici pe topic niste calcule in mare cu cateva explicatii in privinta:

Pe ce anume te bazezi cand afirmi conform estimarilor tale grosiere ca datoria Romaniei va scadea cu 10%?

8. Ai vazut pe undeva datele cu veniturile statului pana in 31 decembrie al fiecarui an?
Are importanta cum sunt banii scriptici sau cash?
Nu. Aceiasi valoare au.

Edited by poadol, 18 April 2013 - 17:49.

poadol, on 18 aprilie 2013 - 16:58, said:

1. Tu crezi ca eu incerc sa arunc vina pe UE? Nu, ei doar au continuat un proces demult inceput si foarte larg raspandit. Tocmai ca sa nu ne complicam si noi, iti recomand sa arunci un ochi peste:
- United Nations System of National Accounts, inclusiv Criticism of UNSNA
- ESA 95 aici si aici
- programul de convergenta
Acum imagineaza-ti birocratia lor, dupa care imagineaza-ti birocratia noastra.
2.1. contabilii de la baza sistemului au fost ei insisi victime ale haosului reglementarilor (din anii '90)
2.2 daca iti vine ceva gri si esti obligat sa-l incadrezi ca alb sau negru, vei alege convenabil

poadol, on 18 aprilie 2013 - 17:45, said:

1. Eu cred ca sunt corecte in proportie de 90%, aceasta fiind o medie, functie de indicator. Dar daca ii spui lui Barroso, ne da afara din Europa. De fapt, cred ca va incerca sa te convinga de contrariu.
3. Ce ai spus tu nu este o a treia cale, ci o combinatie a celor spuse de mine, plus ceva care ar dura o generatie.
2. Nu, e realitatea. Desi nimeni nu recunoaste, fiecare are estimarea sa. Nu ti s-a parut suspect ca se dau valori exacte pentru economia necontabilizata? Si estimarile nu se bazeaza pe date si calcule precise, caci nu ar mai fi diferite. Cred ca se poate face o buna analogie intre contabilitatea nationala si meteorologie.

poadol, on 18 aprilie 2013 - 17:45, said:

poadol, on 14 aprilie 2013 - 10:20, said:

Indiferent ce crezi ca spune bugetul, se vor cheltui mai mult de 31,6 md.euro. Diferenta pana la 49 md.euro, minus 3 md.euro, minus dobanzile pentru datoria ramasa, va fi reducerea de datorie. Dupa cum vezi, nu poate fi vorba despre un calcul precis. Fireste, acesta este un exemplu ultrasimplist. Fiecare face mai multe feluri de calcule, unele foarte complicate, niciunul precis. Aici, eu nu vreau decat sa sustin un principiu, din care rezulta ca estimarea ta

poadol, on 14 aprilie 2013 - 10:20, said:

are sanse foarte mici de realizare si cred ca se bazeaza pe o gresita intelegere a fenomenului (atunci am formulat cele doua intrebari).

moftware, on 18 aprilie 2013 - 18:58, said:

Estimarea - La sfârşitul anului 2013 fiecare dintre noi va fi mai dator cu 150 de euro decât era la începutul anului. - nu-mi apartine, apartine cuiva mult mai bine informat decat mine cu siguranta, vezi in linkul de mai jos.
Starea naţiunii din punct de vedere bugetar', prezentată de premierul Victor Ponta

moftware, on 18 aprilie 2013 - 18:58, said:

1. Asa ai lasat impresia, greseala este a mea.
3. Crezi?

moftware said:

poadol said:

poadol, on 18 aprilie 2013 - 22:00, said:

In niciuna dintre cele 3 surse indicate de tine nu scrie ca datoria creste cu 150 euro de persoana, ci ca deficitul va fi 150 euro de persoana. Confuzia a pornit de la

poadol, on 13 aprilie 2013 - 19:54, said:

Eu nu am urmarit in niciun moment datele concrete, ci corectarea acestei confuzii. Am tot sperat ca iti vei da seama singur, caci asa se intelege mai bine. In fine, sa ne lamurim acum.

In cheltuielile bugetare totale intra si operatiunile financiare, incluzand rambursarile de credite. Daca rambursarile depasesc valoarea noilor credite contractate, atunci datoria scade, chiar daca avem deficit. Cresterea datoriei este egala cu deficitul doar in cazul particular in care creditele scadente sunt refinantate in intregime si se contracteaza un credit suplimentar egal cu deficitul. Asadar, daca avem deficit, putem avea fie crestere, fie scadere a datoriei.

Concret, daca Romania se impumuta cu 3 md.euro (pentru acoperirea deficitului), insa rambursarile sunt de 4 md.euro (din cheltuielile totale de 49 md.euro), atunci datoria scade cu 1 md.euro. Dar daca Romania se imprumuta cu exact 16,2 md.euro (3 + 14,4 - 1,2 rambursate de BNR), atunci cresterea datoriei se intampla sa fie exact deficitul. Chiar daca un Guvern si-ar propune asa ceva, reusita este indoielnica si irelevanta in acelasi timp.

In concluzie, tu ai facut o afirmatie pe care eu am contestat-o, dar nu ti-am cerut sa o sustii cu date, ci am sperat la un rationament de principiu. Vazand ca nu se intampla, am venit eu cu o estimare din burta, sperand ca vei incerca sa o demontezi, dar tot printr-un rationament. In schimb, tu mi-ai cerut sa o sustin prin ... date.

Cat despre o simplificare a sistemului asa cum ti-ai dori tu (ca si mine, de altfel), mai intai trebuie convinse ONU si UE, ceea ce ar fi foarte greu de crezut. Mai usor s-ar renunta la toata industria auto existenta, in favoarea productiei si intretinerii de electrombile, ceea ce s-ar fi putut face si cu vreo doua decenii in urma. In consecinta, suntem nevoiti sa infruntam defectele sistemului si sa ne adaptam. Pe de o parte, autoritatile (incepand cu ONU si UE) il tot perfectioneaza, ceea ce inseamna mai mult complicari decat simplificari, pe de alta parte, ceilalti (inclusiv noi) incercam sa discernem adevarul din spatele rapoartelor oficiale, asa cum poate fiecare.

moftware, on 19 aprilie 2013 - 01:23, said:

1. Corect, dar mergi mai departe si priveste cat au fost deficitele in anii trecuti si cu cat s-au marit datoriile sau au scazut si atunci realizezi daca deficitele au fost acoperite sau nu prin imprumuturi, ca sa nu mai "vorbim de partea mascata prin diferite tertipuri care vrand nevrand mai devreme sau mai tarziu iese la iveala (exemplu arieratele = Datorii bănești neachitate la timp.), de obicei in momentele cele mai nepotrivite.
2. Eu nu am scris despre viitor ci despre trecut, daca ai fi verificat ai fi constatat ca in majoritatea cazurilor deficitele si nu numai s-au transferat s-au transformat in datorii, poate datorita imprumuturilor pe termen lung sau a rostogolirii datoriilor si uneori chiar si a dobanzilor. (poti verifica foarte usor in postul 13 pagina 1 a treia imagine pe acest topic)
Ca sa intelegi corect (confuzia iti apartine):
- DEFICITELE SUNT DATORII si este mai mult decat corect deoarece se acopera prin imprumuturi in majoritatea cazurilor;
- la intrebarile din chestionar am votat cu
a) - Depinde de modul cum sunt folositi banii luati imprumut si cheltuiti in avans.
b ) - Nu.
3. In concluzie eu am facut o afirmatie pe care inca o sustin desi tu o consideri gresita, deoarece ai inteles-o gresit vezi mai sus ce si cum.
4. Sistemul fiscal intern este dependent exclusiv de Romania nici intr-un caz de ONU sau UE sau extraterestri. Complicatiile se datoreaza numarului extrem de mare de taxe, impozite, accize si altele care in realitate nu sunt necesare in sensul ca pot fi reduse la maxim 4 (prin reduse inteleg atat ca numar cat si ca valoare), bineinteles doar daca se vrea si evident ca trebuie sa plateasca toata lumea fara exceptii sau reduceri. Cum? Asa ceva nu este posibil. Dimpotriva este posibil sa reduci toate taxele si impozitele la maxim 4 si inca cum, dar nu se vrea sau nu se cunoaste un mod cat de cat corect, sau nu este convenabil pentru ca este mai greu de furat.
De ce un salariat sa plateasca o fiscalitate la sursă pentru salarii de 44,41%, cand ar putea sa plateasca 10%?
De ce un taran sa plateasca 0%?
De ce biserica sa plateasca 0%?
De ce pe o mare parte din venituri firmele sa plateasca 0%, iar pe profituri 32%?
A se intelege corect = din partea mea pot ramane si asa cum sunt acuma, important este ca in viitor valoarea lor sa scada , sa nu apara alte impozite si taxe noi.
De ce sa scada valoarea lor a impozitelor si taxelor?
Deoarece statul din investitiile anuale facute trebuie sa acopere acele scaderi prin cresterea profiturilor obtinute in urma investitiilor.
Etc.

Ii multumesc lui seck pentru ca a aratat discret ca intelege relatia intre deficit si datorie. Regret ca nu au intervenit si altii, caci problema deruteaza foarte multi romani, care merg la piata, la banca si la vot, asa cum am mai scris. Imi cer scuze ca am contribuit la transformarea topicului intr-un chat obositor. Sper ca am scris, cu totii, si lucruri interesante.

poadol, on 19 aprilie 2013 - 12:31, said:

Sistemul fiscal e altceva. Si el are unele conditii impuse de UE, precum impozitul pe venitul global, limitarile TVA si, mai ales, impozitarea dupa declaratii.
Reducerea numarului de taxe ar aduce o simplificare nesemnificativa a sistemului financiar-contabil, complexitatea lui nu provine din sistemul fiscal.
Ce ai scris cu rosu nu am inteles. In rest, sunt de partea ta, dar aici nu vorbim despre fiscalitate.

poadol, on 19 aprilie 2013 - 12:31, said:

Bineinteles ca sunt datorii, dar suma datoriilor poate sa scada chiar daca avem deficit.
Eu am tratat problema de principiu, independent de context, intrucat m-a interesat judecata celor care ne influenteaza pe toti, mergand la piata, la banca si la vot.

Acum despre trecut - in ultimii 10-12 ani am avut doua perioade cu caracteristici diferite:
a. in perioada cresterii economice, cresterea datoriei a fost depasita cu mult de cresterea PIB (indiferent care a fost valoarea lui reala)
b. dupa debutul crizei, cresterea datoriei a urmarit doar satisfacerea unor interese, altele decat interesul public.

In prezent, Guvernul rostogoleste datoriile, intrucat o scadere semnificativa a cheltuielilor bugetare, altele decat rambursarile, ar afecta economia si sistemele publice.

Cel mai bine ar fi ca datoria sa se mentina constanta si dupa reluarea cresterii economice (care va veni odata), urmand sa scada doar ca pondere in PIB.
Paradoxal, datoria ar trebui sa scada doar dupa o reducere dramatica a dobanzilor pe piata interna, dar nu inainte de reducerea fiscalitatii.

Ca o noua provocare suplimentara, dar fara a fi un tertip, de aceasta data, as vrea sa va supun atentiei o formula empirica orientativa:
Deficitul bugetului consolidat trebuie sa fie cel mult egal cu media intre cresterea economica si nivelul dobanzilor. Daca depaseste suma algebrica a acestora, avem cod rosu.
Voi astepta sa creasca numarul participantilor la dezbatere, daca mai este posibil.

moftware, on 19 aprilie 2013 - 16:12, said:

1. Descrie acel sistem fiscal "Sistemul fiscal e altceva.".
2. Corect stim cu totii acest lucru ca - suma datoriilor poate sa scada chiar daca avem deficit numai daca adaugi o plata si de la buget altfel pauza -  dar facem opusul de regula. (cel putin pana acum anul 2013)
3. Independent de context DEFICITUL este DATORIE. (explicat deja ce si cum vezi si mai jos)
- DEFICITELE SUNT DATORII si este mai mult decat corect deoarece se acopera prin imprumuturi in majoritatea cazurilor.
4. Au facut-o si altii - "In prezent, Guvernul rostogoleste datoriile" -  o face si guvernul actual = nimic nou sub soarele Romaniei.
5.  In cazul de fata cel mai bine ar fi ca datoria sa scada. Raman mai multi bani la buget in viitor, deoarece scad si dobanzile.
6. Eventual odata cu scaderea dobanzilor pe piata interna scade presiunea pe buget din moment ce datoria ramane constanta sau creste.
7. Astepti degeaba deoarece aici este vorba despre lucruri serioase = DEFICITE dar deloc interesante pentru majoritatea, pana in momentul in care "cutitul datoriilor le va ajunge la os si le va iesi pe nas", iar cei care "se ocupa" de politica prefera discutiile = despre "personalitati" Ponta, Basescu, Nastase, Voiculescu, Iliescu sau alti politicieni de valoare mai mult sau mai putin ................

Pejeu, on 16 aprilie 2013 - 10:33, said:

1. Asa e logic. Dar e un articol scris de un jurnalist roman (posibil absolvent de Spiru Haret) si articolul nu are atasate date oficiale. Eu nu am incredere ca fix la asta se refera. Poate la fel de bine sa fie vorba de rate sau de costurile programului nuclear romanesc, fara ceva informatii oficiale cu cifre exacte.

2. Aici sunt de aceiasi parere.

Abkhaz, on 16 aprilie 2013 - 13:22, said:

Pai daca ai o firma mica (1-5 angajati sa zicem) si domeniu de activitate relativ simplu poti linistit sa faci singur contabilitatea pentru firma (in presupunerea ca nu respecti tot felul de reguli idioate puse doar pentru a complica inutil munca respectiva). Dar minunatul stat roman nu te lasa sa faci asta (cand actele sunt depuse trebuie sa fie semnate de un contabil autorizat). Asta doar ca exemplu.

Realitatea este ca statul mai mult incurca economia decat o "stimuleaza" (macar daca ar sta cuminte in banca lui).

poadol, on 19 aprilie 2013 - 16:53, said:

Doar ca anul acesta va fi putin probabil sa scada.

moftware, on 17 aprilie 2013 - 17:40, said:

Intrebarile sunt ambigue.

Un credit cu scadenta anuala returnat integral in anul urmator nu are cum sa creasca deficitul dincole de 5% indiferent pe cati ani ai face calculele.

Practic, in al zecelea an te-ai imprumuta o suma echivalenta cu 5% din PIB pentru a inchide creditul din al 9-lea an, si tot asa pana la anul 0, singurul an in care, de fapt, ai cheltuit tot creditul.

poadol, on 19 aprilie 2013 - 16:53, said:

1. Simplist spus, sistemul fiscal este structura de impozitare, iar cel financiar-contabil este structura conturilor. Taxele si impozitele reprezinta o (mica) parte din multimea conturilor. Intre altele, sistemul fiscal nu include imprumuturile, despre care tot discutam aici.
2. E in regula daca PIB creste mai mult decat datoria, adica scade ponderea datoriei. Ar fi in regula daca ar prilejui reluarea cresterii PIB dupa o scadere. E total gresit daca datoria creste si PIB-ul continua sa scada.
3. Sigur ca nu poti anula datoria daca ai deficit, dar anularea datoriei este o exceptie. Daca admitem ca nu vom avea niciodata o datorie mai mica de 3% din PIB, atunci un nou an cu deficit nu inseamna automat o crestere a datoriei (cred ca acest lucru e deja clar).
5. Reducerea datoriei inseamna reducerea resurselor financiare ale economiei reale si are efectul unei impozitari suplimentare sau al externalizarii profiturilor.
Cel mai bine e ca ponderea datoriei in PIB sa scada dupa ce incepe sa se supraincalzeasca economia, adica in a doua jumatate a unui ciclu economic (intervalul intre doua crize). Atunci ar avea efect terapeutic.
Pana atunci, poate sa si creasca in valoare absoluta (incluzand dobanzile), daca scade in raport cu PIB-ul, caci astfel echivaleaza cu creditele performante din economie. Simplist spus, daca ai un randament de 6% si te poti imprumuta cu 4%, e bine sa te imprumuti, caci astfel mai obtii 2% la banii pe care nu-i aveai.
Daca datoria ar scadea anul acesta cu 1md.euro, am economisi 50mil.euro pe an din dobanzi, dar am pierde mult mai mult din evolutia PIB.