Cuptor incalzire 1000 grade celsius

Am vazut ca sunt topicuri asemanatoare, dar am niste nelamuriri.

Vreau sa fac un cuptor care sa ajunga la aprox 1000 grade celsius, am gasit termostat electronic(pun imagini) si doresc sa stiu daca e adecvat pentru ce am eu nevoie, pot conecta la el rezistenta de cat am eu nevoie sau chiar mai multe?

Rezistenta de incalzit, se poate face doar din Kanthal A1, eu sa il pun pe un tub ceramic? De unde pot face rost de tub ceramic? Sau alta metoda prefabricata gen rezistenta gata facuta la un pret nu foarte mare, respectiv sa emita caldura necesara mie, unde pot gasi?

Cum funtioneaza termostatele respectiva? Timpul de incalzire pana la temperatura de aprox 1000 de grade il pot seta eu sau e standard specific rezistentei(respectiv ambientului?

Izolatia incaperii (aproximativ 15x15x30cm) daca o fac din caramida de samota, ce grosime au nevoie peretii sa fie? 6-8 cm e ok?
Am auzit ca lipirea caramizilor se poate face cu praf de samota si putin ciment? Ce parere azveti despre chestia asta?
In situatiile respective care este puterea minima a rezistentei (1800w?) ca sa pot ajunge incet dar sigur la 950 grade fara solicitare mare al retelei?

Vreau sa fiu sigur de anumite chestii ca daca incep sa o fac "dupa ureche" nu-i sigur ca reuseste.
Orice ajutor e bine venit!

Multumesc

Edited by Ionu201x, 31 March 2013 - 02:54.

Aș fi și eu interesat de un astfel de proiect, deși nu știu cât de realizabil e, de fapt.
Îți dai seama ce temperatură trebuie să aibe rezistența aia ca în mediul din cuptor să ai 1000 de grade?
Pentru interior ai nevoie de cărămidă refractară lipită cu ceramică mai degrabă sau pământ roșu, probabil. De amestecul propus de tine, nu știu ce să zic, cimentul sigur nu ține. Poate ține cu pământ roșu în loc de ciment. Izolația se face cu diatomită (kieselguhr). Altceva nu știu și bun și rezistent la temperatură, se și folosește la cuptoare de pizza.

PS: în principiu se fac pe gaz
http://www.carbolite....asp?id=5&doc=5

Edited by benis, 31 March 2013 - 03:08.

Pentru asemenea temperaturi de obicei se folosesc bare de siltă, montate în tavanul cuptorului, vezi etuvele industriale folosite în laboratoare. Barele sunt legate în paralel, şi funcţionează
la joasă tensiune. Pe capetele argintate ale barelor se montează nişte coliere speciale de contact care sunt livrate de obicei de furnizorul barelor. Sistemul este alimentat printr-un transformator
coborâtor de tensiune cu secundarul prevăzut cu mai multe prize, comutabile, pentru a putea obţine diferite temperaturi în incintă. Atenţie! Barele sunt fabricate dintr-un material policristalin
extrem de casant, deci vezi cum le manevrezi. Cărămida refractară se lipeşte cu un mortar special, făcut din praf de şamotă, apă de sticlă, sulfat de magneziu şi apă. Nu ştiu proporţiile dar
ai putea să te interesezi de la un şamotor. Grosimea pereţilor laterali ar trebui să fie de minimum 10 cm, iar tavanul şi vatra, mai groase. Suplimentar mai este nevoie şi de vată minerală, tot
10 cm, între pereţi şi carcasa de tablă a cuptorului. Idem la tavan şi partea din spate a cuptorului. Partea din faţă are de asemenea peretele mai gros, iar uşa este şi ea căptuşită cu cărămidă
refractară. În altă ordine de idei, pentru măsurarea unor asemenea temperaturi nu se folosesc termorezistenţe, ci termocuple. În cazul tău, cromel-alumel ar fi indicat, acesta putând măsura
până pe la 1300 de grade. Totuşi este o lucrare destul de dificilă, chiar şi pentru cineva care a mai lucrat cu aşa ceva, poate ar fi mai indicat să încerci să-ţi- procuri o etuvă de la o uzină
care a dat chix, chiar defectă, şi să o recondiţionezi tu. Tot ar fi mai uşor decât să faci totul de la zero.

Am aruncat o geană pe Google. La Dedeman se găseşte şi căramidă, şi mortar refractar până la 1400 de grade. Sper să nu se considere reclamă.

950 C nu este o temperatura chiar foarte mare, si nu sunt probleme extrem de dificile.

Altfel, in mod normal, pt. temperaturi mari, se utilizeaza si o vata minerala speciala pt. cuptoare refractare.

Deocamdata nu prea am timp de domeniul asta, dar in viitor ma intereseaza si pe mine un cuptor pt. 2500 ++ C
O sa vreau sa topesc in el de la aliaj de titan ( 1800-1900 C ) si pana la carbura de bor, ~2500 C.
Mai mult de 2700 C nu ma intereseaza  

Edited by loock, 31 March 2013 - 10:03.

Aha ! Voi lucrati la temperaturi mici. Eu vreau sa fac un cuptor care sa lucreze la 10 000 de grade.
Materiale gasesc desigur la Dedeman.

Ontopic : Un cuptor care sa aiba la interior 1000 de grade nu se poate face in regim de amator.
Caramida refractara de la Dedeman e conceputa pentru sobele pe care le construiesc oamenii la tara.
In niciun caz nu se preteaza pentru un cuptor de 1000 de grade.
     Tot ce vei obtine daca mergi pe calea asta e o explozie ce n-a vazut Parisul.

Daca reusesti schema cu 10.000 grade imi arunci si mie cateva ponturi, io vreu numai 7.000. Ma gandesc ca ar iesi ceva fain sa pot presa niste grafit si sa-l coc. Pe ambele parti.

Poate mai gasesti etuvele pentru calibrat senzori de temperatura . Erau cu alimentare electrica si de forma cilindrica , D=400-500 mm , L=800-900 mm. Trebuiau doi oameni sa le care .
Regulatoarele alea sunt bune dar ai inceput cu partea usoara .  Cauta intai cuptorul si apoi senzorul . Nu ca e complicat ( un  ttc Cromel_alumel ) dat trebuie sa fie de o anumita lungime .

cspot, on 31 martie 2013 - 11:46, said:

Si ce ar trebui sa explodeze, ca nu inteleg?
Cam la ce temperatura crezi ca ajunge un focar din samota al unei sobe alimentate cu lemn de fag, continuu, vreo 10 ore (facand tuica, apropo)?

On topic: foloseste linistit samota groasa din comert; ciment refractar gasesti la dedeman, e recomandat si pentru reparatii la cazane cu lemn/peleti/etc. Poti sa intrebi si la alde romstal, au la vanzare diverse piese refractare pentru cazane, poate gasesti ceva potrivit.

Multumesc pentru ajutor, o sa ma duc la dedeman sa vad ca materiale au sa fie de calitate si sa vad opinia lor despre ele.

Ce nu am inteles inca e daca pot folosi termostatul postat de mine pentru aceasta configuratie?

Iar cred ca probleme mai mari v-a fi cu rezistanta care incalzeste incaperea, o sa trec pe la romstal sa vad ce au ei, pe la dioda sa vad daca au tuburi rezistente pentru a infasura sarma de Kanthal/Volfram (ce ar fi mai postrivit? Sa se incadreze si intr-un pret bun) iar dupa aceea o sa ma interesez exact cum izolez rezistenta de firele exterioare, astea daca nu reusesc sa gasesc rezistente prefabricate.

In exterior as putea folosi placi de azbest pentru izolare? Nu o sa ii fac neaparat o imbracaminte din tabla.

Inca ceva in legatura de termostatul postat, cati amperi zice in cartile de mai sus ca poate transmite rezistentei? Este specificat si felul rezistentelor compatibile? Ca nu inteleg exact ce vrea sa zica la Contact Output, DIS-2R ce ar fi, dar 3Amperi Sarcina la care rezista? Ar fi putin sa fie rezistenta doar de 3A...

De exemplu un cuptor pe care il am, cu o incapere de 3 ori mai mica, are 7,2 amperi si poate ajunge la maxim de 1210 grade celsius, deci mie mi-ar ajunge atati amperi, ce ar insemna ca rezistenta ar emite aprox 1600w sau chiar poate mi-ar ajunge 1400w daca gasesc material refractar bun?

Edited by Ionu201x, 31 March 2013 - 14:35.

Azbest nu o să mai găsești nicăieri pentru că e cancerigen când lucrezi cu el (ăla din perete nu mai e atâta timp cât nu-l scoți afară).
Ce îți trebuie ție e diatomita, dă-mi un PM că mai am ceva pe acasă.
Chestia cu explozia e valabilă numai dacă ai apă prinsă pe undeva. Hai ca să îți dau un exemplu, să înțelegi despre ce e vorba:
Pe vremuri se foloseau vestitele lămpi cu benzină pentru lipit la țevi de plumb, temperatura fiind mai mare ca la gaz. Aveau un cap prin care mergea benzina și se vaporiza. Pentru a se încălzi mai rapid, se punea orientat să bată pe un perete și o parte din căldură venea înapoi. Ce nu știau unii începători era fix treaba cu apa: Peretele putea avea fisuri în care să intre apă care fierbea, provocând o mică explozie, suficientă însă pentru a răni personalul sau pentru a produce mici pagube. Așadar, va trebui să încălzești treptat prima dată cuptorul. Multă baftă, sper că vei reuși!

Edited by benis, 31 March 2013 - 15:11.

Ionu201x, on 31 martie 2013 - 14:24, said:

Renuntă la ideea cu rezistenţe, şi orientează-te după bare de silită. Pretul nu e mai mare de 30 lei pe bucată. pentru încăperea ta nu ai nevoie de mai mult de 3-4 bucăţi. Caută pe net şi vei găsi
furnizori, ia legătura cu ei, poate îţi vor putea oferi şi alte soluţii. Termostatul pe care-l propui tu nu se preteză, întrucât firele de conexiune şi teaca termorezistenţei nu sunt concepute să lucrezela
asemenea temperaturi, adică se vor topi în cel mai fericit caz. Nu te lua după specificaţiile date de producător, mai ales dacă acesta este chinez. Acolo ai nevoie în mod clar de un termocuplu.
Termostatul care va lucra cu termocuplul asociat, va comanda un contactor care suportă curentul absorbit de sarcină.

Edited by SylexMM, 31 March 2013 - 16:05.

Benis, sa stii ca ai dreptate acum imi aduc si eu aminte ca asa se spunea despre azbest. Mersi pentru sustinere!

SylexMM, am vazut ca ai precizat despre bare de silita inainte dar n-am inteles idea, o sa ma informez sa vad ce gasesc.

Eu am cautat termostat pentru ca mi se pare complicatie cu termocupla ca trebuie parte mecanica si electronica.
Termostatul pe care l-am postat eu, vad ca comunica cu SSR-ul la 12v, si el face mai departe treaba la temperatura mare, deci ssrul trebuie sa fie calitate, ce inseamna ca poate tot as iesi mai ieftin in cazul ca nu rezista ssrul respectiv sa iau unu mai bun, gresec ce am spus mai sus?

Edited by Ionu201x, 31 March 2013 - 16:41.

Ionu201x, on 31 martie 2013 - 16:41, said:

Problema la termostatul prezentat de tine este sonda termică pe care ai specificat Pt 100.  Este o termorezistenţă de platină de 100 de ohmi. Capsula în care este introdusă, şi firele de conexiune
nu rezistă la 1000 de grade. Traductoarele cu termorezistenţe sunt concepute pentru utilizare în medii de câteva sute de grade, în timp ce termocuplele depăşesc frecvent 1000 de grade.

SylexMM, on 31 martie 2013 - 16:04, said:

Da, si care-i problema? De ce n-ar folosi controllerul de temperatura postat, daca-l are la dispozitie?
Acesta lucreaza cu diferite traductoare de temperatura, inclusiv termocuplu, asa cum rezulta clar din specificatie (tabelul din attach 1.jpg).
Cum releul din controller nu duce decat 3 amperi, poate monta suplimentar un contactor pe care sa-l comande acest releu, sau poate pune un contactor static adecvat sarcinii comandate, de altfel in pagina 4 din materialul postat (4.jpg) se si arata clar modul de conectare a acestora (exemplu, SSR).
Valorile de tensiune generate de termocupluri sunt standard, asa ca nu e nevoie de nimic special, termocuplul se poate si confectiona la nevoie, sau se poate procura de la producatorul controllerului, in cazul de fata convine un termocuplu cromel-alumel.

em2006, on 31 martie 2013 - 17:02, said:

Nu controlerul este problema, ci senzorul Pt 100 pe care am înţeles că vrea să-l folosească. (imaginea 4)

SylexMM, on 31 martie 2013 - 16:51, said:

Aham, desi acolo zice despre sonda K ca rezista la 1350 grade, crezi ca nu o sa reziste? Chiar si atunci am observat ca suporta o gama larga de senzori, pot sa cumpar unu separat mai bun daca cel oferit este slab.

Doar asta e problema sistemului termostat pe care l-am precizat? Restul e ok? SSRul o sa reziste?

Ionu201x, on 31 martie 2013 - 17:14, said:

Sonda K o să reziste. Felul în care ai pus problema în postul nr 1, m-a făcut să înţeleg că vei folosi Pt 100 cum se arată în imaginea a patra ataşată. SSRul cum văd, suportă 25 A. Dacă te
hotăre,ti pentru bare de silită, va trebui să vezi care este curentul nominal dat de producător.