Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Info Coronavirus/Vaccinare vs Fake News

Cum isi mai petrec romanii vacant...

Fronius Gen24 Hibrid country code?

Compatibilitate placa de baza/pro...
 Identificare soi vita de vie

Iritatie ciudata pe picior

Problema Phillips 50PUS8536/12

Examen restant
 Colonoscopie

sisteme de operare 32 bit si 64 b...

Recomandari producatori pergole, ...

Prima iesire cu masina in Grecia,...
 A mai cumparat cineva tastaturi d...

Generator hidro artizanal

Convertire imprimanta pt sublimare

Despagubire defectiune curent?
 

Comparatie Porotherm vs Cemacon vs caramida sarbeasca

- - - - -
  • Please log in to reply
34 replies to this topic

#1
cristi-m

cristi-m

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 430
  • Înscris: 08.11.2010
Salutare dragi forumisti,

Voi incepe constructia casei la mijlocl lui Aprilie.
De cateva saptamani, incerc sa ajung la o decizie despre brandul de bloc ceramic pe care sa-l folosesc la constructia zidurilor exterioare si interioare (portante). Proiectul este realizat cu ziduri de 30 cm la exterior (la care se adauga polistiren de 15 cm), ziduri de 25 cm la interior.
Nu m-am putut decide, si atunci m-am gandit ca cel mai bine ar fi sa cumpar cate o caramida din fiecare tip vizat si sa le studiez. Zis si facut. Am cumparat urmatoarele:
- Porotherm 25 cu locas de mortar (am sa fac referire si la Porotherm 30, bazandu-ma pe fisa tehnica doar - nu am acasa si acest tip de caramida)
- Porobloc 29 AR (Cemacon, fara locas de mortar)
- caramida sarbeasca Igma de 25 - nu stiu cum se cheama modelul, nu cred ca are un nume :-)
Aveti in poza toate cele 3 tipuri, nu cred ca are rost sa marchez pe poza care de ce tip e, ca sa stie. In continuare, voi folosi termenii: porotherm, porobloc si sarbeasca.
In continuare, o sa mai folosesc notiunea de "caramida" in loc de corectul "bloc ceramic", dar sper ca nu deranjez prea tare "puristii" in domeniu :-) (e lunga scrierea si scopul ei e mai important)
Attached File  20130309_184128.jpg   2.61MB   348 downloads

Din capul locului, trebuie sa spun ca dupa cum probabil ar sustine majoritatea, caramida sarbeasca nu ar fi portanta. Si ca nici n-ar trebui sa o introduc in acest test. Insa se construieste cu ea (nu inseamna ca e si "cusher"), iar la un pret aparent cel mai mic (veti vedea ca nu e chiar asa), am decis sa-i dau o sansa.

Nu sustin ca review-ul meu este exhaustiv, nici facut cu metodologii adecvate, insa cred totusi ca e mult mai mult decat nimic - acel "aproape nimic" pe care poate multi il ia in calcul cand ia o decizie despre caramida pe care o va folosi la propria casa.

Iata observatiile mele:
1) Aspect general
Culoarea porothermului este un maro deschis, al poroblocului maro-roscat mai inchis putin, sarbeasca are cam aceeasi culoare ca poroblocul.
Culoarea caramizilor iti da o idee despre cat de arsa, ne-arsa sau corect-realizata e caramida. Nu pot evalua doar pe baza culorii, ci trebuie coroborat cu testul ciocanului de mai jos.
De asemenea, am mai putut observa ca sarbeasca are multe puncte albe (poza a 2-a), ceea ce nu e bine deloc (varul este mai higroscopic decat argila si poate faramita caramida). Porothermul si poroblocul prezinta puncte mult mai mici, dar totusi sunt.
Attached File  20130309_184143.jpg   3.06MB   308 downloads

Dezavantaj sarbeasca.

In cazul porothermului si poroblocului, suprafata superioara (unde se vad golurile) nu este foarte finisata. Adica marginile mini-golurilor (cu sectiunea dreptunghiulara la porotherm, si trapezoidala la porobloc) sunt poroase, zimtate, nu sunt perfect prelucrate. Asta are 2 avantaje:
- priza mortarului mai buna
- nu lasa mortarul sa patrunda (prea mult) in interiorul golurilor caramizii, reducand consumul de mortar. O parte din mortar desigur ca trebuie sa patrunda in goluri.
Dezavantaj sarbeasca.

2) Dimensiuni reale vs fise tehnice
Dimensiunile standard ale blocurilor, din fisele lor tehnice, sunt (latime x adancime x inaltime):
- porotherm 25: 375 x 250 x 238 mm
- porobloc de 29: 240 x 290 x 238 mm
- sarbeasca: 190 x 290 x 190 mm
Desi pt a trage o concluzie mai fondata si a se vorbi de o "statistica" adevarata, ar fi trebuit sa masor mai multe blocuri din fiecare brand, totusi nu am aceasta posibilitate. Ramane sa trag concluzii bazandu-ma pe alegerea aleatoare a unui bloc din fiecare brand.
Sarbeasca are deviatii destul de mari, uneori chiar 10 mm. Suprafetele sunt relativ plane, dar nu perfecte.
Poroblocul sta cel mai bine la masuratori, nu prea are abateri, iar acolo unde am descoperit, sunt de ordinul a 1 mm.
Porothermul, desi a pornit "favorit" la sectiunea aceasta, nu s-a ridicat la inaltimea asteptarilor, ci este undeva intre sarbeasca si porobloc. Abaterile, acolo unde am gasit, sunt de aprox 2 mm. In plus, blocul ce il am prezinta o denivelare ("burta") pe fata utila a blocului de 4-5 mm.
Avantaj porobloc.

3) Testul cu ciocanul
Am luat frumos la bocanit (usor) fiecare caramida, mai intai pe suprafetele pline. Am constatat ca sarbeasca suna ca un vas de lut spart (desi caramida nu prezenta fisuri mari), porothermul ca un vas de lut intreg (adica mai bine), iar poroblocul avea un sunet aproape metalic (de genul celui scos cand cfr-istul ciocane rotile trenului) - cred eu ca suna chiar bine, aproape metalic - asa cred eu.
"Sunet de vas de lut" = la bataie, sunet cu frecventa de rezonanta joasa, denota legaturi moleculare slabe, mult "aer" inglobat in structura peretilor blocului (aici nu ma refer la aerul din golurile blocului, ci din peretii acestuia).
Am salvat ca mp3 sunetele scoase de cele 3 blocuri ceramice, pt o mai buna intelegere.
Attached File  sarbeasca.mp3   72.45K   172 downloads
Attached File  porotherm.mp3   75.51K   127 downloads
Attached File  porobloc.mp3   73.88K   115 downloads

S-ar putea spune asadar, ca poroblocul ar fi casant (desi pe internet, peste tot se spune ca porothermul este asa). Ca sa ma conving, am inceput sa le ciocanesc (nu cu lovituri tari) pe partea lor superioara, unde se vad golurile. Am constatat ca:
- sarbeasca si porothermul se farama foarte usor => rezultat surprinzator pt porotherm!
- poroblocul se farama mai greu
Avantaj porobloc.

Testul cu "scapatul caramizii pe beton" si vazut daca si cat de rau se sparge - nu mi se pare relevant, din simplul motiv ca blocurile de caramida nu sunt facute sa lovesti betonul cu ele, nu sunt supuse unor astfel de forte in regimul normal. De aceea, nici nu am sa-l fac.
Si apoi, sunt convins ca porothermul si poroblocul rezista la compresiune la o forta/mmp (incarcare) mult mai mare decat specifica legea Romana. Rezistenta la compresiune este elementul important care da utilizarea blocului la ziduri portante sau "de umplutura" (structura in cadre). Insa nu sunt sigur deloc despre sarbasca, daca atinge standardele europene la compresiune.

4) Observatii asupra suprafetelor pline (verticale)
Am studiat putin cum este modelul acelor denivelari (canale) de pe suprafetele pline ale blocurilor.
Porothermul de 25 are canale de 2 cm si adanci de vreo 2 mm fata de planul suprafatei blocului. De asemenea, partile iesite in afara au o textura mai rugoasa decat celelalte suprafete, crescand priza tencuielii.
Porothermul de 30 nu are acelasi model, ci se prezinta ca poroblocul si sarbeasca.
Acestea 2 din urma, au canale mai dese si mai adanci (3-4 mm). De asemenea, poroblocul are o suprafata (cea care ramane in afara pt ziduri de 24 cm) mai neteda putin (canale mai rare si adanci de aprox 1 mm), unde consumul de tencuiala este semnificativ mai mic.

5) Flexibilitate
Un avantaj destul de mare pt porobloc este faptul ca acelasi tip de caramida se poate folosi si la ziduri de 29 de cm si la ziduri de 24 de cm (se intoarce caramida). Acest fapt, reduce pierderile (sau sa spunem materialul ramas neconsumat pe santier) si ajuta la o planificare mult mai buna a cantitatilor. Flexibilitatea este maxima.
Avantaj porobloc.

6) Locas de mortar sau fara
Poate inginerii constructori pot spune exact care sunt avantajele (daca sunt) acelui locas de mortar, dpdv al rezistentei zidului. Eu il evaluez din alt unghi.
Locasul de mortar la porotherm este lung de 13 cm (lungimea medie, fiindca e trapezoidal) si adanc de 2 cm. Asta raportat la dimensiunea caramizii de 25 inseamna ca volumul de mortar care incape in acel locas este aprox egal cu volumul de mortar ce se consuma pe aceeasi suprafata la porobloc, considerand un rost vertical de 1-1.2 cm. Insa eu cred ca la priza mortarului conteaza suprafata de contact intre mortar si caramida, nu grosimea mortarului. Si considerand ca blocurile porotherm cu LM se monteaza lipite pe orizontala (mortar doar in locas), suprafata de contact este putin mai mica decat in cazul poroblocurilor.
Dpdv al puntilor termice, daca in cazul poroblocurilor nu se pune mortar chiar pe toata suprafata (se lasa gol de aer in mijloc - nu stiu daca e bine sau rau, desi as zice ca ar trebui pe toata suprafata ca in standarde), poroblocul sta mai bine decat porothermul.
Nu dau avantaj sau dezavantaj aici pt nici unul dintre blocuri.

7) Testul diblului
Unul din testele cele mai importante este "testul diblului". Ca sa vad cat de bine se poate fiza un diblu (pt termosistem).
Am dat mai multe gauri cu bormasina in fiecare bloc, prin 3-4 straturi de pereti despartitori ai golurilor (cam la adancimea de patrundere a diblului). Le-am facut succesiv, cu percutie si fara.
Gaurile au fost toate similare in interiorul aceleiasi grupe (cu percutie - o grupa, respectiv fara percutie - cealalta grupa). Desi recunosc ca am pornit cu prejudecata ca cea sarbeasca se va sparge. Dar nu.
Fata de gaurile facute fara percutie, la cele "cu" s-a facut "floare" la iesirea burghiului din fiecare perete despartitor (in special la ultimul). Lucru normal de altfel, percutia sparge la iesire.
Nu stiu cum se dau in realitate de catre mesteri acele gauri, insa RECOMAND sa le dea FARA percutie. Fara percutie nu e mult mai greu.

Studiind mai indeaproape modelul "fagurelui" din interiorul blocurilor, am constatat ca pe o lungime de patrundere in interiorul blocului de 6.5 cm, in cazul caramizii sarbesti si al porothermului se strabat 3 pereti despartitori, pe cand in cazul poroblocului se strabat 4 pereti = fixare mai buna a diblului.
Avantaj porobloc.

8) Pretul
Calculul l-am facut pe baza dimensiunilor casei mele, deci cantitatile sunt specifice. Insa se poate lesne extrapola. Preturile sunt cele negociate la depozitele din TImisoara. Bune sau rele, dar nu voi divulga care si de unde sunt.

Sistem Porotherm:
- Necesar porotherm de 30 (ziduri exterioare): 63 mc
- Necesar porotherm de 25 (ziduri interioare portante): 26 mc
- Necesar porotherm de 11.5 (compartimentare): 5.4 mc
- Necesar mortar (calculat pe baza datelor de producator): 87 de saci
- Necesar polistiren extrudat pt izolarea centurilor si stalpisorilor: 61 mp XPS de 5 cm
Pret total: 22,700 RON

Sistem Porobloc:
- porobloc 29 AR: 59 mc
- porobloc 29 AR dispus invers, pe latura de 24: 25 mc
- porobloc 12 AR: 6 mc
- mortar: < 87 de saci (am luat cu aproximatie tot cat la porotherm, desi se consuma mai putin, suprafetele fiind mai mici)
- XPS de 4 cm: 61 mp (este de 4 cm fiindca zidul exterior e de 29). Parerea mea e ca se obtine exact acelasi nivel de izolare termica la varianta asta in comparatie cu porothermul. Este 1 cm mai putin XPS la centuri, buiandrugi si stalpisori (principalele punti termice), insa la EPS-ul de 15 cm ce va anvelopa casa, acel 1 cm nu mai oncteaza. Din acest motiv, imi permit sa compar cele 2 sisteme.
Pret total: 18,800 RON

Sistem pe caramida sarbeasca:
- caramida de 29: 58 mc
- caramida de 25: 24 mc
- caramida de 12: 6 mc
- mortar: 104 saci. Este mai multa cantitate consumata, deoarece nr de blocuri/mc este mai mare.
- XPS de 4 cm: 61 mp
Pret total: 18,500 RON

Dezavantaj sarbeasca.
=========================================================================

Concluziile mele:
- caramida sarbeasca (care oricum tare cred ca nu e avizata in Romania ca fiind portanta), pretul intregului sistem (caramida + mortar + polistiren extrudat) este la fel cu al Cemacon-ului. Fara sa mai consideram caracteristicile foarte indoielnice ale caramizii... Este un miraj. Probabil putina lume ia in considerare TOT sistemul, ci se gandeste strict la metrul cub de caramida.
- blocul ceramic Wienerberger Porotherm nu isi (mai) merita faima. Gasesc ca are dezavantaje fata de poroblocul Cemacon-ului, fara sa consider pretul aici. Daca ne uitam si la criteriul pretului (4000 RON cam conteaza):
iese clar in avantaj Cemacon-ul fata de Wienerberger.

Daca aveti comentarii si pareri avizate si argumentate despre blocurile ceramice de mai sus, sau sugestii despre vreun test ce mai pot sa-l fac, va rog sa-mi raspundeti. Asta pana nu ma da afara sotia, cu ale mele caramizi cu tot :-)

Iar daca nu voi face vreo descoperire importanta care sa plaseze in dezavantaj poroblocul fata de porotherm, eu imi voi face casa cu Cemacon de Zalau.

Imi cer scuze de mesajul foarte lung, insa cred ca e folositor. Eu nu am gasit tot internetul un pro si contra cat de cat argumentat.

Cristi

#2
gabriel1981

gabriel1981

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 588
  • Înscris: 30.04.2012
o intrebare de ce  te-ai oprit pe cele 3 tipuri de caramida? eu unul prefer caramida brikston.

#3
loock

loock

    Unas

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 17,533
  • Înscris: 29.03.2006


Caramida celulara este un material prost din toate punctele de vedere.

Nu este buna pt portanta/rezistenta.
Este un izolator sub-mediocru, sub BCA.
Are raport pret -performanta prost.
Si nu in ultimul rand, diblurile le scoti cu varful degetelor din ea, deci este si un material foarte prost pt. prins mobila.
Chiar daca portanta si rezistenta este asigurata de coloane de beton armat, ramane un material de umplutura prost si scump.

Edited by Adm, 07 July 2014 - 15:02.


#4
budrom

budrom

    Expert Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,018
  • Înscris: 21.07.2010
brikston!!!!

#5
jozefin

jozefin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 723
  • Înscris: 24.10.2006
Cristi, cu scuzele de rigoare daca te judec gresit, dar ori topicul este unul de marketing mascat, lucru pe care pot sa-l inteleg, ori ai o tendinta nesanatoasa de a despica firul in patru, pe care trebuie sa ti-o reprimi daca vrei sa termini casa vreodata! Daca ai studiat atat caramida, cu importanta limitata in echilibrul final al ecuatiei pret/calitate, nu vreau sa ma gandesc la cate nopti vei pierde ca sa afli ce fier, ce formula de beton, ce hidroizolatii, ce termoizolatii, ce acoperis, ce instalatii, ce... cum...cat costa... take it easy!!! Posted Image

#6
cristi-m

cristi-m

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 430
  • Înscris: 08.11.2010

View Postjozefin, on 10 martie 2013 - 16:03, said:

Cristi, cu scuzele de rigoare daca te judec gresit, dar ori topicul este unul de marketing mascat, lucru pe care pot sa-l inteleg, ori ai o tendinta nesanatoasa de a despica firul in patru, pe care trebuie sa ti-o reprimi daca vrei sa termini casa vreodata! Daca ai studiat atat caramida, cu importanta limitata in echilibrul final al ecuatiei pret/calitate, nu vreau sa ma gandesc la cate nopti vei pierde ca sa afli ce fier, ce formula de beton, ce hidroizolatii, ce termoizolatii, ce acoperis, ce instalatii, ce... cum...cat costa... take it easy!!! Posted Image

Nu e nici un marketing mascat. Lucrez in cu totul alt domeniu decat materialele de constructie, nici nu-s platit de vreun brand.
Doar am impartasit experienta mea, fiindca eu n-am gasit asa ceva cand am avut nevoie. Si totusi cred ca e util cuiva. Dar vorba aia, "facerea de bine e f**** de mama"...

Proportia in care conteaza fiecare material in constructia unei case (procentele variaza, dar probabil nu mult):
- betonul 20%
- fierul 18%
- tigla 13%
- caramida 10%
Variatii mici de preturi unitare dau diferente mari la total - asa s-ar traduce, nu? Iar cum exista destule variante pe piata pt caramida, merita putina gandire pt o evaluare. Am auzit de multe ori sintagma "efort intelectual" - cred ca "efortul" e cat se poate de real pt unii care se stramba de durere cand ii pui sa gandeasca un pic (nu ma refer la tine - sa ma scuzi daca te judec gresit...)
Cat despre restul, sunt cam clare: ce poti gandi la fier?? (respecti proiectul si negociezi cu mai multe depozite), reteta betonului se face la statie, apoi se toarna marca X in locul Y ca-n proiect. Cu hidro- si termo-izolatiile mai citesc un pic, dar principial sunt cam clare.
Tigla si restul sunt decise.

@ gabriel1981:
N-am inclus Brikston pt ca nu prea am vazut brandul asta prin depozitele din Timisoara (poate n-am deschis ochii mai mult, nu stiu). Dar eu am negociat pe preturile materialelor din stocurile de anul trecut - caramida ar trebui sa fie una "populara", nici proasta si nici prea scumpa. Iar la capitolul pret, Brikston e peste Wienerberger - nu e in intentia mea sa pun cea mai scumpa caramida de pe piata, ci cea mai potrivita pt contextul meu. Am vazut ca brandul asta e popular mai mult prin alte zone ale tarii decat Banat. Aici, suntem aproape de Ungaria, si inainte se aducea Wienerberger de acolo. De vreo cativa ani, s-au inchis fabricile din Ungaria, dar popularitatea (inca) mai rezista.
in final, nu mi-am propus sa lau la rand toate brandurile de pe piata in review, fiindca nu-mi propun sa devin un expert in caramida si nici timpul meu nu e gratis.
Dar daca-mi permiti intrebarea (curiozitate pura): de ce preferi Brikston?

#7
gabriel1981

gabriel1981

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 588
  • Înscris: 30.04.2012
tocmai am cumparat-o si eu am cautat mult pana ma-m oprit la acest tip de caramida si sunt multumit de ea, nu-mi aduc aminte acum avantajele pro si contra dar unul dintre ele era rezistenta la compresiune http://www.brikston.ro/caramizi/

si nu cred ca este asa de scumpa,preturile difera (de la acelasi magazin) mult de la o zona la alta, eu stau in vrancea dar la DEVA aceasta caramida era mult mai ieftina ca la noi.

#8
jozefin

jozefin

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 723
  • Înscris: 24.10.2006

View Postcristi-m, on 11 martie 2013 - 12:37, said:

Nu e nici un marketing mascat. Lucrez in cu totul alt domeniu decat materialele de constructie, nici nu-s platit de vreun brand.
Doar am impartasit experienta mea, fiindca eu n-am gasit asa ceva cand am avut nevoie. Si totusi cred ca e util cuiva. Dar vorba aia, "facerea de bine e f**** de mama"...

Daca nu esti in domeniu, ce te face sa crezi ca experimentele tale in bucatarie, facute pe 1 bucata de caramida din fiecare model duc la rezultate corecte? Softpedia e un loc unde oamenii pun intrebari si specialisti din diferite domenii incearca sa ajute benevol si de obicei dezinteresat, bazandu-se pe o experienta reala, obtinuta in ani de zile si eventual ceva scoli.

Proportia in care conteaza fiecare material in constructia unei case (procentele variaza, dar probabil nu mult):
- betonul 20%
- fierul 18%
- tigla 13%
- caramida 10%

Ma scuzi, asta-i o prostie, care doar suna bine! De exemplu, casa ta are ( aproape sigur ) structura de rezistenta bazata pe stalpi si grinzi de beton, daca ai umplutura de caramida proasta si vine un cutremur obtii niste crapaturi, daca betonul este prost sau armatura intrerupta... Doamne fereste! Care e relevanta procentelor?

Variatii mici de preturi unitare dau diferente mari la total - asa s-ar traduce, nu? Iar cum exista destule variante pe piata pt caramida, merita putina gandire pt o evaluare. Am auzit de multe ori sintagma "efort intelectual" - cred ca "efortul" e cat se poate de real pt unii care se stramba de durere cand ii pui sa gandeasca un pic (nu ma refer la tine - sa ma scuzi daca te judec gresit...)
Cat despre restul, sunt cam clare: ce poti gandi la fier?? (respecti proiectul si negociezi cu mai multe depozite), reteta betonului se face la statie, apoi se toarna marca X in locul Y ca-n proiect. Cu hidro- si termo-izolatiile mai citesc un pic, dar principial sunt cam clare.
Tigla si restul sunt decise.

Asta cu efortul intelectual e simpatica, chiar ma intreb la ce-om fi facut unii facultati de constructii, cand cei mai buni dintre noi afla repede de pe net si din reviste cu poze de case toate secretele meseriei?! Posted Image

Si pentru ca "facerea de bine e f**** de mama".. iti ofer niste ponturi despre lucrurile care iti sunt "clare": chiar exista fier prost, hidro si termoizolatiile sunt printre cele mai importante ( si putin intelese chiar de multi "meseriasi" ) aspecte ale constructiei. Cel mai important lucru: materialele bune si scumpe, puse in opera de nepriceputi, dau o casa muuult mai proasta decat una facuta din ieftinaturi, dar de catre profesionisti. Nu-ti mai pierde vremea cu experimente hilare, cauta o echipa buna, cu recomandari verificate pe teren de tine personal, iar daca vrei sa acoperi tot, angajeaza un diriginte de santier, inginer cu experienta de santier, INDEPENDENT de echipa de meseriasi, care sa fie interfata ta cu arhitectul si constructorii. Cu toata bunavointa ta, laudabila, de a invata cat mai multe despre case, exista 1000000 de greseli de care doar experienta si scoala te pot feri.



#9
cristi-m

cristi-m

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 430
  • Înscris: 08.11.2010
OK iosefine, daca esti unul dintre specialisti (desi nu pari, dupa ce si cum le spui), ce recomandare ai tu mai buna pt ne-specialistii in domeniu, sa aleaga o caramida, cum spunean mai sus - potrivita pt contextul meu? (nu cea mai scumpa sau cea mai "tare")

In primul rand nu ma intrebi in ce zona seismica locuiesc. Vad ca esti din Bucuresti, acolo sunteti zona seismica 1, Banatul e dupa voi. Rezistenta la forfecare nu ma intereseaza chiar asa mult. Nici "taria" caramizii.
Apoi, nu se spune "structura de rezistenta bazata pe stalpi si grinzi" daca vrei sa fii chiar precis, ci structura portanta sau, celalalt tip - structura in cadre. De fapt, ambele contin stalpi si grinzi. Diferenta este in calculele de rezistenta si cum se face descarcarea pe elementele de rezistenta. OK?

Sa revin...
Experimentele mele - din capul locului spun - nu sunt orientate in a calcula sau verifica rezistenta la compresiune a caramizilor. Astea sunt facute in laboratoare. Eu am cautat sa fac discriminarea intre diferite tipuri de caramida (alea pe care am considerat eu sa le aleg de pe piata), ele avand caracteristici similare (n-am zis identice!) date de producator - si aici ma refer la porotherm si porobloc. Cea sarbeasca nu e din acelasi film, dar am supus-o acelorasi tratamente (mai mult ca sa ma conving ca nu este o alegere buna).

Referitor la procentele materialelor dintr-o casa, n-am prea inteles care e prostia. Tu spuneai ca nu conteaza asa mult caramida. Eu iti spuneam ca da, si ti-am dat informatii concrete. Procentele sunt calculate in functie de preturile fiecarui material raportate la pretul total al casei la rosu, adica: <pret caramida>/<pret total casa rosu> etc.

"Beton prost"??!! (adica ala de la statie, venit cu aviz si cu analizele ce le voi scoate dupa 28 de zile??!! Cu scuzele de rigoare daca te judec gresit, am impresia ca la tine e ceva nesanatos pe la mansarda (incerc sa mentin limbajul din constructii).

"Armatura intrerupta"??!! Sa presupun ca tu ai facut sau proiectat vreo casa - bine ca nu te-am nimerit la nici una dintre faze, tu ai o armatura de 200 de metri, neintrerupta? Acum mai glumim, nu se poate sa fii chiar asa pe dinafara, probabil ca te-ai referit la cazul ca se poate rupe o armatura (microsifuri in material). Daca as fi chiar asa de ghinionist, mai sunt alte cateva armaturi taman langa aia care e fisurata (legate intre ele), care sunt proiectate sa suplineasca in foarte mare masura lipsa celei rupte. Dar cum naiba sa se rupa o armatura in interiorul betonului? Probabil doar daca se rupe si betonul ce o inconjoara, iar daca se intampla asa, crede-ma ca e cataclismul de pe lume. O sa mai imi pese doar cum fac rost de mancare si apa pt supravietuire.
In constructii, desi repet - nu sunt in domeniu, dar ceva inginerie si proiectare de sisteme cam zic ca stiu - nu se mizeaza niciunde pe un singur element, ci mai multe conlucreaza si dau o rezultanta. Si nimic nu este dimensionat la limita.

Asa cum spuneam, termo si hidro-izolatiile imi sunt cam clare, dar asta fiindca am parcurs si inteles ceva materiale.

Ma documentez cu toate astea, fiindca nu pot sti meseriasii constructori ce anume stiu sa faca, de ce au auzit si de ce nu, mai ales CUolutie executa un anume lucru. Sa nu aleaga constructorul cea mai buna solutie intr-un anumit loc - ASTA e mai probabil sa se intample decat sa crape fierul in grinda. Si pt asta, voi incerca sa compensez eu. Fiindca una-i proiectul (care se presupune ca e bun), si alta-i punerea in opera - conteaza enorm CUM o faci. Iar daca o faci prost, nu te scoate nici mama caramizilor si a fierului - aici iti dau dreptate.

Desi n-ai reusit sa ma provoci serios cu ceva, totusi am tinut sa-ti rapund la majoritatea ideilor expuse de tine, ca sa nu ramana ca-n gara. Dar de polemici si de tras de sireturi pe-aici, n-am timp.

Cristi

View Postgabriel1981, on 11 martie 2013 - 12:55, said:

tocmai am cumparat-o si eu am cautat mult pana ma-m oprit la acest tip de caramida si sunt multumit de ea, nu-mi aduc aminte acum avantajele pro si contra dar unul dintre ele era rezistenta la compresiune http://www.brikston.ro/caramizi/

si nu cred ca este asa de scumpa,preturile difera (de la acelasi magazin) mult de la o zona la alta, eu stau in vrancea dar la DEVA aceasta caramida era mult mai ieftina ca la noi.
Da, banuiam ca e rezistenta la compresiune criteriul dupa care ai ales, parca am vazut si eu ceva filmulete pe youtube cu acest brand. OK, nu contest, s-ar putea sa fie in top cu aceasta caracteristica. Daca pt tine conteaza astea f. mult, eu mai degraba m-as gandi la rezistenta de forfecare a ansamblului (zidurilor, structurii). Si asta - parerea mea, desi s-ar putea sa sara ca arsi specialistii - conteaza mai mult felul in care e gandita structura si modul de punere in opera. La cutremur, astea conteaza mai mult decat forta care apasa vertical pe o caramida.

Insa eu nu dau o importanta colosala acestei marimi. Are locul ei, dar nu ma omor tot cumparand cea mai tare caramida.
Pt ca in cazul unei structuri portante - vorbind cu ing structurist ce mi-a realizat proiectul - zidurile exterioare descarca relativ putin din greutatea nivelelor superioare ale casei (suporta un sfert sau mai putin din greutatea nivelului superior + incarcarea acoperisului care e mai mare pe exterior). Cel mai mult suporta zidurile portante din interior (aici nu vorbesc de alea subtiri de compartimentare). Dar acolo am o ditamai grinda cu 10 bare FI 20 si 22, ziduri de 25, plus stalpisorii - care la mine nu-s chiar rari (la intersectii de ziduri sau din max 4 m in 4 m).
Niciodata nu vei supune acea caramida (singura) la acea forta de compresiune, in realitate are o valoare MULT mai mica. Pt mine, cel mai mult a contat sa nu fie caramida sfaramicioasa, sa aiba dimensiuni cat mai aproape de cele din fisa tehnica si pretul.

Iaca, asa am gandit eu. Daca nu-i place cuiva, dati-i ignore si cu asta-basta :-)

#10
msn2

msn2

    Active Member

  • Grup: Members
  • Posts: 1,772
  • Înscris: 25.04.2008
doamne cata energie irosita ca sa ajungi la concluzia ca nu prea conteaza caramida aleasa la tine ca oricum ai structura de beton dimensionata cu plus!!

de departe din cele trei e mai buna aia poroterm cu locas de mortar, nu era nevoie de tot pomelnicul ala :)

mai important este sa alegi niste grosimi de ziduri interioare decente ca sa ai o izolatie fonica cat de cat nu "pereti" de 12,5 sau 15 cm intre baie si restul sau intre dormitoare!

#11
loock

loock

    Unas

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 17,533
  • Înscris: 29.03.2006
Caramida celulara a fost inventata in principal pt. doua tipuri de clienti.

1. pt. cei care castiga ilegal contracte cu statul, prin care baga pe gat materiale mai scumpe dar mai proaste.

2. pt. fraieri care iau teapa.

D.p.d.v. al utilizatorului si cumparatorului, nu are nici macar un singur avantaj.
Pierde la toate capitolele.

Edited by loock, 12 March 2013 - 00:36.


#12
ugrukk

ugrukk

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 320
  • Înscris: 22.07.2009
In Codul de proiectare pentru structuri din zidarie (CR 6) la paragraf 3.1.2.2 (5) se specifica anumite conditii de utilizare pentru caramizi cu goluri, de exemplu ca grosimea peretilor exteriori sa fie mai mare de 11 mm si volumul de goluri mai mic de 50%. Pentru Cemacon nu sunt indeplinite aceste conditii (cel putin conform fisei tehnice de pe site), deci, din punct de vedere al normelor din Romania, nu poate fi utilizata ca zidarie portanta.

Restul e can-can.

#13
cristi-m

cristi-m

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 430
  • Înscris: 08.11.2010

View Postugrukk, on 12 martie 2013 - 08:08, said:

In Codul de proiectare pentru structuri din zidarie (CR 6) la paragraf 3.1.2.2 (5) se specifica anumite conditii de utilizare pentru caramizi cu goluri, de exemplu ca grosimea peretilor exteriori sa fie mai mare de 11 mm si volumul de goluri mai mic de 50%. Pentru Cemacon nu sunt indeplinite aceste conditii (cel putin conform fisei tehnice de pe site), deci, din punct de vedere al normelor din Romania, nu poate fi utilizata ca zidarie portanta.

Restul e can-can.

O remarca pertinenta. Multumesc. Si in plus adevarata!
Timisoara se afla chiar la limita (inauntrul ei) zonei cu ag=0.16g. CR6 revizuit (eu am o varianta din sept 2011) zice ca pt zone cu 0.16g, caramida pt un perete structural exterior sa aiba peretele ei exterior de grosime >= 12 mm si goluri <45%, iar pt constructia unui perete interior, grosimea sa fie >= 10 mm. Valorile ce le citesc eu sunt un pic diferite (dar concluzia tot aia e).
Porothermul are 12.5 mm perete exterior, pe cand cemaconul are 10.5 mm (masurati cu sublerul dupa indepartarea bavurilor de turnare). Interesant, porothermul spune ca peretele exterior ar trebui sa fie >15 mm in declaratia de conformitate! Nu e asa, evident, si probabil nici materialul ca si compozitie (ori procesul de fabricatie al blocului) nu prea e OK - e sfaramicioasa (porothermul).
Se pare ca una e in fisa tehnica, alta e realitatea.

Insa e adevarat ca cemaconul se califica doar pt peretii structurali interiori pt zona mea seismica.

Acum probabil ca o sa fiu cam carcotas, insa la volumul de goluri, daca ar fi sa luam mot-a-mot ce zice CR6, nici porothermul nu se califica. Fiindca volumul declarat in fisa de conformitate este <50%. La fel, nici Brikston-ul n-ar fi bun (tot <50%).
Probabil ca se mai inchide ochiu' la vol de goluri, ca altfel nu stiu cu ce am mai construi. Poate cu BCA - asta ca sa-i dau apa la moara colegului forumist care tot ii da cu BCA-ul :-) Poate ma convinge...

In fine, nu stiu daca acei 2 mm schimba asa de mult lucrurile. Dar ii dau ugrukk-ului ce-i al ugrukk-lui Posted Image

#14
crispolux

crispolux

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 508
  • Înscris: 29.08.2009

View Postloock, on 12 martie 2013 - 00:27, said:

Caramida celulara a fost inventata in principal pt. doua tipuri de clienti.

1. pt. cei care castiga ilegal contracte cu statul, prin care baga pe gat materiale mai scumpe dar mai proaste.

2. pt. fraieri care iau teapa.

D.p.d.v. al utilizatorului si cumparatorului, nu are nici macar un singur avantaj.
Pierde la toate capitolele.

Am inteles ce nu este bun, dar spune si alternativa ce este bun ? bca, lut , lemn de import, autohton, de la munte ?

#15
mard

mard

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 111
  • Înscris: 26.12.2009

View Postcristi-m, on 12 martie 2013 - 19:32, said:


Porothermul are 12.5 mm perete exterior, pe cand cemaconul are 10.5 mm (masurati cu sublerul dupa indepartarea bavurilor de turnare). Interesant, porothermul spune ca peretele exterior ar trebui sa fie >15 mm in declaratia de conformitate! Nu e asa, evident, si probabil nici materialul ca si compozitie (ori procesul de fabricatie al blocului) nu prea e OK - e sfaramicioasa (porothermul).
Se pare ca una e in fisa tehnica, alta e realitatea.


Acum probabil ca o sa fiu cam carcotas, insa la volumul de goluri, daca ar fi sa luam mot-a-mot ce zice CR6, nici porothermul nu se califica. Fiindca volumul declarat in fisa de conformitate este <50%. La fel, nici Brikston-ul n-ar fi bun (tot <50%).
Probabil ca se mai inchide ochiu' la vol de goluri, ca altfel nu stiu cu ce am mai construi. Poate cu BCA - asta ca sa-i dau apa la moara colegului forumist care tot ii da cu BCA-ul :-) Poate ma convinge...

Porothermul e in grupa 2S (2 =caramizi cu goluri, S=speciala) adica peretii exteriori au 10-15mm ,  peretii interiori 6-10mm . Golurile trebuie sa fie < 50% la toate caramizile portante si nu cred ca se inchide ochiul, mai degraba o inselatorie prin omisiune,  gandita ca oamenii sa cumpere caramida fara sa stie ca nu prea e portanta. BCA-ul mi se pare ca este (sau va fi) scos din joc de catre normativul de seism, se mai foloseste numai la compartimentari si inchideri la cadre.

#16
ciprian.virjan

ciprian.virjan

    Junior Member

  • Grup: Members
  • Posts: 122
  • Înscris: 05.02.2007
Buna ziua tuturor,

Subscriu si eu celor care critica marketingul inselator al producatorilor de caramizil termic mai eficiente.
Daca e caramida seismica nu prea poate fi eficienta iar daca e termic eficienta sigur nu prea poate fi buna dpdv seismic.
Mai jos am adaugat un link catre un document official cu concluzii referitoare la caramizile din normele romanesti, europene si americane.
Cine e cu adevarat interesat va citi si va putea trage singur o concluzie iar ceilalti vor purta discutii pe subiect probabil la nesfarsit.

Cu tot respectful cuvenit sunt scarbit de cum puterea marketingul e mult mai mare decat adevarul.

http://mdrl.ro/_docu.../Comentarii.pdf

#17
1741010

1741010

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 498
  • Înscris: 28.03.2010
Vad ca esti din Timisoara. Ai incercat Porotermul din Ungaria, ca nu esti departe de unguri ?

#18
Astrul

Astrul

    PHD in fiare si betoane

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,795
  • Înscris: 10.05.2007
Porotherm STH, Soceram, Cemacon, cam astea sunt caramizile "de top".
Soceram si Cemacon au peretii mai grosi, sunt mai putin casante, STH-ul este mai bun izolator. PTH, Brikston, altele....marketing.

Anunturi

Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă Chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Tehnicile minim invazive impun utilizarea unei tehnologii ultramoderne.

Endoscoapele operatorii de diverse tipuri, microscopul operator dedicat, neuronavigația, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz reprezintă armamentarium fără de care neurochirurgia prin "gaura cheii" nu ar fi posibilă. Folosind tehnicile de mai sus, tratăm un spectru larg de patologii cranio-cerebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate