Fertilizatori si tratamente boli + daunatori. Metode chimice si bio.

Funw

Atenție sporită la fertilizarea cu azot. Excesul dăunează. Cel mai bine te ghidezi după consacrata formulă "mai bine mai puțin dar mai des" este mult mai sănătos pentru plante.

Edited by m4y, 16 April 2013 - 20:40.

În ceea ce privește stropirile preventive depinde mult de specificul și istoricul zonei.

Eu de exemplu m-am confruntat în trecut cu atacuri severe ale coropișnițelor (problemă rezolvată chimic: mesurol) și boli provocate de ciuperci - mane.
Cu insectele am avut mai puține probleme, purici/afide deloc, musculițe mai prin vară dar nesemnificativ, atac masiv de omizi la pomi fructiferi și viță (insecticid de contact, exclus Decis sau alte substanțe pe bază de emulsii uleioase în apă deoarece sunt ineficiente la temperaturile ridicate din acea perioadă )

Deoarece combaterea insectelor dăunătoare se poate face și la avertizare, eu recomand doar o stropire preventivă cu un fungicid de contact (zeama bordeleză este foarte eficientă). Agronomii recomandă preventiv și un insecticid sistemic precum Actara, eu nu am utilizat deoarece nu m-am confruntat în trecut cu probleme de acest gen.

Dacă vrei să reduci pe cât de mult posibil utilizarea insecticidelor poți pune capcane/folii lipicioase, albastre pentru tripși / galbene pentru musculițe și afide, în acest caz putând utiliza insecticide doar când este cazul, la avertizare.

Ca metodă preventivă bio poți după stropirea cu bordeleză să "pudrezi" plantele cu cenușă de lemn (este un bun repelent față de insecte) fără probleme, ambele soluții au caracter alcalin iar cenușa este inofensivă pentru om și plante.

Edited by m4y, 16 April 2013 - 21:07.

Bine ca ai mentionat de cenusa! ca vreau si eu sa imi clarific niste nedumeriri... Eu am evitat sa folosesc cenusa direct pe frunze, pentru ca ma gandeam asa...cenusa contine lesie...si lesia "arde"....sau nu? Am citit multe recomandari de a pudra plantele cu cenusa, chiar dupa ploaie pentru a adera mai bine pe frunze. Sa inteleg ca pot sa elimin temerile mele de a arde plantele cu cenusa?

Le am dat acum 2 zile cu CropMax si vad ca si au revenit fetele ,am comandat si eu zeama bordeleză , inca nu mi au ajuns ce am comandat pentru fete dar cel de la magazin mi a recomandat agriful si am luat si eu 1L  care este compus din

Total Azot (N) 4,5% w/w
Total Fosfor (P2O5) 1 % w/w
Total Potasiu (K2O) 1 % w/w
pH 4,7
Alte componente: Acizi fluvici - 25%, vitamine vegetale -25 % si materie organica-45%

Funw, on 17 aprilie 2013 - 19:53, said:

E bun, insa vezi ca se aplica radicular (irigare cu picatura sau subirigare) si nu foliar, precum Cropmax-ul.

nicoreto

Cred că faci o confuzie, leșia este denumirea populară a hidroxizilor - Metal cu grupare OH (ex. NaOH sau KOH respectiv soda caustică și potasă)
Cenușa (vorbim aici de cea rezultată în urma arderii lemnului sau a resturilor vegetale) este compusă din substanțe anorganice necombustibile și nevolatile în speță săruri minerale ale metalelor conținute de lemn.

Obținerea unui hidroxid (la temperatura camerei) se face prin substituirea metalului alcalin din săruri (cele mai slabe săruri sunt cele ale acidului carbonic) cu calciu Ca(OH)2 var stins sau var hidratat.
K2CO3 + Ca(OH)2 = 2KOH + CaCO3

Într-adevăr hidroxizii Na și K (NaOh și KOH) sunt foarte alcalini (pH=14) și pot provoca arsuri grave.

Din păcate nu mai am acces la un laborator de chimie anorganică dar caracterul alcalin se poate verifica cu hârtie de pH (magazinele de acvaristică) introdusă într-o soluție a cenușii cu apă distilată. De aici deduc că principala sare din cenușă ar fi carbonatul de potasiu Na2CO3.

După cum ușor se poate observa cenușa este puternic higroscopică (se combină ușor cu apa din atmosferă) ceea ce însemnă hidroliza carbonatului:
K2CO3 + 2H2O = 2KOH + H2CO3 = 2KOH + H2O + CO2 (acidul carbonic este forte instabil se descompune imediat în apă și dioxid de carbon) deci inițial soluția va fi mai alcalină și în timp își va pierde din concentrație prin apariția apei (se neutralizează).

Îmi cer scuze pentru divagație dar să nu uităm că totuși cenușa vegetală nu este compusă numai din K2CO3 ci conține multe ale săruri (toate substanțele nevolatile, neinflamabile și compuși oxidați ce ia conținut materia vegetală) ca să nu mă mai leg de reacția de mai sus v-ar trebui 1kg de cenușă la 2 kg de apă. De curiozitate încercați să obțineți 1 kg de cenușă uscată.

Pentru siguranță recomand utilizarea cenușii proaspete (păstrată uscată) sau soluții diluante păstrate câteva săptămâni pentru limpezire și eventual neutralizare.

Dupa cum am spus si mai inainte, sunt un pic in ceata...chiar confuz pe alocuri Acum nu stiu la ce te referi exact cand zici ca fac o confuzie...

Daca mai traia tatal meu(a fost inginer chimist)...ma lamurea el rapid...dar asa...sunt inca in ceata si dupa explicatia detaliata, tehnica pe care mi-ai oferit-o(chimia nu a fost niciodata un punct forte pt mine). Am citit de cateva ori explicatiile tale...dar tot nu sunt foarte clar....plus ca sunt si foarte obosit la ora asta dupa o zi de munca. Pana la urma cenusa nu contine NaOH? Eu am o trusa care se folosea in laboratoare mai demult pentru masurarea PH-ului. Solutia de cenusa cu apa trebuie sa aiba un PH neutru?

Poate ma ajuti cu niste sfaturi practice legate de utilizarea cenusii. Cum se fac solutiile din cenusa cu apa(metode de preparare, gramaje, timpi de reactie)? pentru ce se aplica si cand anume? pentru ce si cand se aplica cenusa pudrata pe frunze. Sunt sigur ca te pricepi si ai mai multa experienta ca mine!

Multzam fain anticipat!

Buna!Ce ierbicid sa folosesc pentru pir?Terenul a fost arat  asta toamna,unde nu a ajuns plugul il iau la harletz....Mentionez ca sunt si cam intarziat la noi de abia acum sa facut vreme buna.Sunt cam 15 ari,unde intentionez sa pun cam de toate(cartofi,porumb,rosii,ardei),si am cumparat si fierul pentru 140 metri patrati de solar.Din cautarile mele erbicidul Pantera pare a fi bun,ma intereseaza ceva care sasi faca efectul cam in 14 zile ,la inceputul lui mai sa pot si eu planta si insamanta.sau ce sa fac?sa dau cu o freza dar nu gasesc in zona mea,sa dau cu discurile,ma tem ca mil taie si se inmulteste mai tare.Iar asta de mia arat in toamana in capat unde o sa pun solarul mia facut niste damburi  si niste santuri de nustiu ca sa zic......nah.Multumiri celor care imi vor raspunde.Spor la treburi si bafta!!!

Roundup sau orice pe baza de glifosat.

Multumesc CXD!Intradevar exact asta imi trebuie mie,ce cantitate imi recomandati pentru 15 ari sau 1500 metri patrati,dupa cum am gasit in magazinele online este dozat la 100 ml(10 ron si 1 litru 50 ron).Poate stiti un magazin,fitofarmacie in suceava sau radauti unde pot gasi acest erbicid Roundup.dak nu o sa cumpar online.Multumiri si spor la treaba!

Vezi si tu eticheta si baga concentratie dubla.

Nu are rost sa bage concentratie dubla, important e sa respecte suprafata, pe ambalaj scrie la ce suprafata se da o anumita cantitate, dozajul dublu nu foloseste la nimic!

Am respectat eu odata concentratia / suprafata si parca le dadusem vitamine ...

Ce masuri preventive pot fi luate astfel incat sa avem o cultura/plantatie/livada sanatoasa si productiva? Din cate stiu, este mai usor sa previi decat sa tratezi.
Au plantele repelente un rol important in preventia atacurilor insectelor daunatoare sau a bolilor (ciuperci/virusi/etc.)? Ce metode de preventie ati folosit/cunoasteti dar nu ati aplicat?

nicoretro

confuzia constă în afirmaţia că cenuşa conţine leşie (-OH fie de K sau Na). În cel mai fericit caz poţi obţine leşie fierbând o cantitate mare de cenuşă într-un volum cât mai mic de apă. Nu mai scriu formule ...
Este plin net-ul de astfel de comentarii: cenuşa arde, conţine leşie, sodă, este caustică etc...

Eu am recomandat deoarece utilizez cenuşa de la grătare (numai lemn şi corzi de viţă) pentru tomate. Folosesc odată la prima stropire cu fungicid prin pudrare (1/2 sacoşică mică genul sacoşa de 1 leu la 400 de plante) şi a două oară foliar la pârguirea primelor fructe dintr-o soluţie din 1 cană de 250ml cu cenuşă la 10 litri de apă.

Un articol interesant şi foarte util al unui grădinar cu experienţă aici

În traducere proprie (fragmente) ar suna cam aşa:

Cenuşa de lemn - cum se foloseşte în grădină
Cenuşa din lem conţine potasiu, ceva magneziu şi fosfor. Valoarea nutriţională variază în funcţie de specia de lemn. De exemplu cenuşa esenţelor tari precum arţarul, ulm, stejar şi fag conţine de trei ori mai mult calciu şi mai mult potasiu decât cenuşa obţinută din esenţe moi.

Valoarea cenuşii de lemn
Fosforul conţinut de regulă este procentual între 0,8 şi 3 procente, potasiul între 2,8 la 3,6 procente, calciul între 14-28 procente, magneziu de la 0,8 la 2,8 procente şi sulf între 0,3-0,5 procente.
...
Datorită greutăţii foarte mici a cenuşii şi a puterii de neutralizare totale, este nevoie de o cantitate considerabilă de cenuşă pentru a face solul prea alcalin... se recomandă teste ale solului la fiecare 2 ani pentru monitorizarea pH-ului.
Toate acestea însemnă că cenuşa din lemn are ceva valoare nutriţională şi posibilitatea de a neutraliza solurile acide. Deci, în loc să o aruncaţi, puneţi-o la lucru în grădina voastră.

Unde se foloseşte cenuşa
Cenuşa va aduce un beneficiu în locurile cu pomi şi arbuşti incluzând pomii fructiferi, legume rădăcinoase, bulboase, anuale, perene sau viţă de vie. Evitaţi utilizarea cenuşii la plantele iubitoare de sol acid precum rododendroni, camelii, azalee, ienuperi și conifere.
Poate fi utilizată cu succes în grădina de legume (excepţie făcând zonele plantate cu cartofi). Amestecaţi / încorporaţi cenuşa în sol. Tomatele par a beneficia cel mai mult de pe urma unui sol în care s-a încorporat o mică cantitate de cenuşă.

Cât de mult pot să o folosesc
Cât de multă cenuşă să utilizez în grădină? Regretatul Bernard G. Wesenberg, unul dintre fondatorii secţiei de horticultură a Universităţii de Stat Washington, a recomandat folosirea unui  galon (3,79 litri) de cenușă pe yard pătrat (0,84 m.p.) pe solurile lutoase  şi  lutoase- argilose, și jumătate din acestă cantitate pe soluri nisipoase.

Depozitarea cenuşii
Cum conţinutul de nutrienţii ai cenuşii sunt mai degrabă scăzuţi pericolul de ardere chimică a plantelor este mic în special dacă se folosesc cantităţi moderate.
Este foarte important păstrarea cenuşii uscate până în momentul utilizării. Altfel ploaia va spăla toate substanţele chimice solubile conţinute de cenuşă.
Estimativ se pot obţine 60 punds (27 kg) de cenuşă dintr-o cord (unitate de măsură a lemnului pentru foc, 128 cubic feet = 3,63 metri cubi) de lemn de esenţă tare

Produse comerciale din lemn şi lemn tratat
Cenuşa provenită din buşteni de talaş comprimaţi sau alte produse din lemn tratat, nu este recomandată să se folosească în grădinărit datorită chimicalelor folosite ca lianţi.

=====================================================================================================
PS: NU daţi în păpuşar, am făcut efortul de a traduce (la nivelul meu) acest articol pentru cei care sunt certaţi definitiv cu engleza.
=====================================================================================================

claudia313, on 19 aprilie 2013 - 10:05, said:

Claudia din pacate pe prospect nu scrie prea detaliat:
Mod de aplicare:

• Înainte de semănat: arat de toamnă; în primăvara o nivelare foarte devreme; lăsaţi pirul, etc. să crească 5-10 cm; erbicidaţi cu
  
• 1-2 l Roundup în 100-150 l apă/ha; după 3-5 zile se poate semăna, planta.
  
• Înainte de recoltat: atunci când culturile de cereale sunt îmburuienate puternic la momentul recoltării, pentru a facilita recoltarea, erbicidaţi cu Roundup 3-4 l/ha în 100-150 l apă cu 7-14 zile înainte de recoltare, când umiditatea boabelor este sub 30%.
  
• Pe mirişti: după recoltare, eliberaţi terenul de paie; aşteptaţi recreşterea buruienilor (15-30 cm, în funcţie de specie), erbicidaţi cu 3-4 l/ha Roundup în 100-150 l apă/ha pentru Agropyron şi Sorghum. Pentru Phragmites utilizaţi 5-6 l/ha. Lăsaţi terenul nearat 3 săptămâni pentru pir şi costrei şi 5 săptămâni pentru stuf.
  
• În vii şi livezi: Primăvara când buruienile au în jur de 10-20 cm, erbicidaţi cu 3-4 l Roundup/ha în 100-150 l apă. Doza poate fi fragmentată în 3-4 aplicaţii cu 1 l/ha + surfactant la interval de 20-30 zile, tehnologie recomandată în special pe terenurile în pantă pentru combaterea eroziunii.
  
• Pe canale, terenuri virane: aplicati Roundup 4-6 l/ha, in functie de speciile combatute, cand acestea au masa foliara suficient de dezvoltata. Doza de apa la ha este de 100-150 l. Solutia poate fi aplicata si prin pensularea buruienilor.
  
• Alte aplicatii: Erbicidul Roundup se mai foloseste pentru distrugerea stufului din exploatatiile piscicole, in silvicultura, pentru distrugerea cuscutei din cultura de lucerna (0,75 l/ha la 1-3 zile dupa coasa), a buruienilor in stadiu foarte avansat de vegetatie din culturile de talie joasa (sfecla de zahar, culturi legumicole, etc. prin pensulare).

ROUNDUP este compatibil cu majoritatea pesticidelor existente pe piaţă. </p>
Mentionez din nou ca eu vreau sa cultiv legume(rosii,ardei vinete etc.) pe circa 350 metri patrati iar pe 1150 de metri cartofi si porumb.Am cumparat deja 1 litru(garantie 3 ani si pretul e mai bun fata de 100 ml).prima reteta inainte de semanat mi se potriveste mie,voi dilua 300 ml roundup in 30-45litri de apa.ce parere aveti?

Buna seara tuturor,

As dori si eu un sfat pentru urmatoarea problema:
-Pe 6 aprilie am plantat rosiile in solar-Siriana F1 si Buzau 50; La plantare, la fiecare cuib am pus cca 200grame de Terrafertil.Experimental, pentru a vedea diferenta, ultimului rind nu i-am mai aplicat ingrasamint. Care este diferenta:
-Rosiile carora le-am administrat ingrasamint sint mai mari, au inflorit, dar au o culoare verde-pal (ce ma ingrijoreaza este ca virful de crestere este chiar galbui) , pe cind celelalte, plantate fara ingrasamint, desi sint mai mici, au culoarea normala, verde inchis. Care ar putea fi cauza? Astazi le-am stropit cu Cropmax, sa vad daca se va schimba ceva in zilele urmatoare. Atasez si compozitia chimica a acestui ingrasamint:
Compozitia chimica:
Fosfor (P2O5) >25%
Calciu (CaO) >20%
Proteina bruta cu continut ridicat de Azot(N) 18,7%
Magneziu (MgO) 4,1%
Potasiu 0,3%
Microelemente: Zn, Cu, Mn, B, etc.

        Va multumesc!

cxd, on 19 aprilie 2013 - 10:15, said:

Concentratia si suprafata nu sunt singurii parametrii de respectat, la fel de importati sunt parametrii de temperatura, umiditate, nivelul de crestere al buruienilor....etc etc