Toponime și toponimie românească.

florincroitoru, on 05 ianuarie 2013 - 20:31, said:

Sigur ca da. Dupa cum am o problema cu toate localitatile din zona de dealuri care nu se numesc Dealu.
Probleme mai am si cu:
- localitatile care nu se numesc Izvoare cu toate ca in apropierea lor se afla niste izvoare
- localitatile care nu se numesc Poiana cu toate ca in zona sunt poieni
- localitatile care nu se numesc Bradet cu toate ca sunt aflate langa paduri de brazi
- localitatile care nu se numesc Dumbrava cu toate ca in apropierea lor se afla o dumbrava
...
Si multe, multe alte probleme...

florincroitoru, on 05 ianuarie 2013 - 20:31, said:

Ia vezi ce de Vodițe ai prin Balcani:
http://en.wikipedia.org/wiki/Vodice
La Vodice, Croatia citim:
Its name derives from the word meaning water sources which supplied the whole area.

WhatNot, on 05 ianuarie 2013 - 19:42, said:

Am trecut prin Malovăț.

tomaso, on 05 ianuarie 2013 - 17:00, said:

Suna la *222. Cei de la VODAfone ar trebui sa cunoasca problema mai indeaproape.

Bine ca majoritatea au in nume si Slobozia. Imi aduc aminte de un articol din Magazin Istoric despre slobozii .

florincroitoru, on 05 ianuarie 2013 - 20:31, said:

Vodița nu este o localitate, ci o apă.
Mânăstirea Vodița preluat numele după apa respectivă.
Acea apă vine din munte și se varsă în Dunăre.

S-ar părea că acest termen era folosit în zona Banatului și pentru acel recipient cu care preoții cărau apa folosită la botez ocazionat de bobotează.

Liubița Zela Meselgia - O stâns foc cu apa sfântă

’Năince dă sărbători ale mari,
Umbla popa cu vodița să svințască
Apa, casa șî pă toț care-s în casă.
Șî atunși mulce să-ntâmplasă.
S-o dus popa la Sălșia să svințască
Apa, casa, că sărașii nu au popă.
O umblat popa în casa unge era pofcit
Pe țărani i-o mulțumit, pe toț pe rând,
O întrat popa și într-o casă mai săracă,
Să svințască casa, apa și pe găzădrița.
Dân păcace năcazu s-o întâmplat
Lângă feriastră pă părece sta oglinda
Prân care să uita popa la gazdărița
Care-o stat la șpoieriu dângă zâd,
Astupându-i cu cotrința ușa
Prin care ieșea flacăra afară.
Baș în vremea slujbii cotrința s-apringe;
Văzând oglindă cum cotrința arge,
Preotul, săracu, rău s-o tulburat,
Apa sfântă toată pă ia o aruncat.
În sat șî az lumea cuvântă:
„Unge-i popa cu-apa sfântă?

tflorin40, on 05 ianuarie 2013 - 22:52, said:

Majoritatea ce?

Rectific. Multe localitati au in nume si Slobozia :

http://ro.wikipedia....dezambiguizare)

" Crearea de slobozii a prilejuit apariţia unui mare număr de toponime identice, circa 25 de localităţi în Republica Moldova (Slobozia, Slobozia Mare, Slobozia Doamnei, Slobozia-Horodişte, Slobozia-Măgura, Slobozia-Şireuţi ş.a.) şi 35 de localităţi în România (Slobozia, Slobozia Nouă, Slobozia-Boteşti, Slobozia-Cioreşti, Slobozia-Oancea, Slobozia-Suceava ş.a.). Primele slobozii cunoscute datează încă de la începutul sec. al XV-lea. Acestea erau “sate de milă”, dăruite de domnitori marilor dregători, curtenilor, căpeteniilor de oşti “pentru dreapta şi credincioasa lor slujbă” faţă de domnie şi ţară. Mai târziu crearea de slobozii a urmărit şi alte scopuri: consolidarea situaţiei economice a latifundiarilor şi a mănăstirilor, popularea locurilor “de pustiu” şi a satelor cu puţini locuitori sau părăsite cândva. În aceste localităţi aveau dreptul să se strămute oamenii veniţi din alte regiuni şi numai în rare cazuri oameni de pe loc, dar “fără dăjdii şi fără bir”, adică liberi, în limbajul epocii slobozi. De aici denumirile aşezărilor respective -Slobozii, termenul-etimon slobozie devenind astfel nume propriu pentru numeroase localităţi. "

Restul articolului aici :  http://www.flux.md/e...articole/13969/

Edited by tflorin40, 06 January 2013 - 07:44.

tomaso, on 05 ianuarie 2013 - 22:56, said:

Domnule, te rog să te concentrezi cînd scrii.Observă singur că te contrazici tare.
1)Ești sigur că toponimul Vodița vine de la hidronim, deși poate fi și invers.
2) Din această poezioară rezultă clar că VODIȚĂ nu e sinonim pt APĂ.Dacă zice "umblă popa cu vodița să sfințească apa" e foarte clar că VODIȚA nu e APĂ.Popa umblă cu CEVA să sfințească ALTCEVA.Cum să gîndească cineva că popa umblă cu apa să sfințească tot apa?

tflorin40, on 06 ianuarie 2013 - 07:32, said:

Și ziceau slobozi și slobozii, slobozenie....Asta înseamnă că termenul LIBER nu din latină a rămas ci din latină a fost introdus și uite așa limba de azi ae mai aproape de latină decît era ea cu sute de ani in urmă.
Un academician,istoric, participa la o discuție cu istoricul Dogaru.Filmulețul e pe YouTube.El a spus că o dovadă a romanizării e limba.A dat exemplu o rugăciune în dialectul aromân în care era scris"sfînă vergură miluiește-ne pre noi păcătoșii".Omul era fem convins că VERGURĂ (virgină, fecioară)era rămas din latină.Nu e absolut nici o dovadă pt asta.Cuvîntul putea foarte bine să fie introdus și mai tîrziu, așa cum s-au introdus la noi foarte multe cuvinte din latină în secolele 19 și 20.

florincroitoru, on 06 ianuarie 2013 - 11:43, said:

Si daca ziceau "fecioara" in loc de "vergura", tot din latina ar fi fost.
"Fecior" vine de la latinescul "fetiolus" care e diminutivul lui "fetus" (făt).

ego_zenovius, on 05 ianuarie 2013 - 21:22, said:

1) Mă rog, înțeleg că ești preocupat.Eu zic să le iei pe rînd și să vezi ce spun și alții despre subiect.Citește și tu o carte despre numele de locuri.
2)Vrei să dovedești cu alte nume de locuri din Balcani etc, că VODIȚA vine de la....apă.Dar tu îmi arăți toponime, nu hidronime.Și atunci după ce logică demonstrezi tu? După cum gîndești tu ar trebui să fie mii de localități Vodița pt că sînt foarte multe rîuri.Afara de asta lîngă un rîu ,pe firul lui, pot fi multe localități.Ce rost are ca una să fie numită Vodița?
CE rost are să fie numită o apă....Apița? Adică în slovenește Vodița? E mai degrabă logic ca apa să își schimbe numele după numele unei localități numită Vodița.Apa Vodiței....
Tu o să rămîi czu aceste probleme probabil mereu, pt că nu îți dai seama că un toponim de ex Vodița poate avea surse diferite, adică într-un loc poate veni de la ceva iar în alt loc de la altceva.
Dar nu dispera.S-a înșelat el Al Graur cînd a scris că Rîmnicul Sărat vine de la RÂBA, adică pește în limbile slave.RÂBNIC ar fi , a zis el, lac cu pești mulți.Și cum RÂBNIC seamănă cu RÂMNIC.....gata etimologia!

Si totusi putin mai sus de Rîmnicul Sărat curge paraul Rîmna .

http://www.aventuril...dia/vrancea.jpg

ego_zenovius, on 06 ianuarie 2013 - 11:59, said:

Asta doar în cazul în care limba makedonilor ar fi fost alta în urmă cu 2.000 de ani.După cîte știu eu însă nu avem nici o probă de makedonă din antichitate, deși eu cred că este imposibil să nu fi fost texte scrise pe pietre în vremea lui Alexandru și mai inainte de el.Pt mine e ciudat că nu s-au găsit astfel de texte.Sînt găsite mii de pietre scrise din regiunea locuită de makedoni în vechime.Eu nu pot pricepe cum de au fost scrise pe grecește.Eu le-am căutat pe net.Nu le-am găsit, adică nu am găsit pozele cu transcrierea cu literele originale, ci doar transcrieri făcute cu literele alfabetului modern grecesc și anume cu litere mici.
În cazul în care aceste limbi nu din latină s-au format puteau f bine să aibă cuvinte asemănătoare cu cel latinești.Ele au și cuvinte asemănătoare cu cele sanscrite deși nu vin din sanscrită și nici legătură directă nu au avut cu sanscrita.Deci asemănarea cuvintelor unor limbi nu poate constitui un criteriu valabil pt stabilirea provenienței unei limbi.
Uite ceva practic: dacă fecior vine din fetiolus....fetus explică de ce nu mai spune nimeni fecior afară de romîni.Cum e posibil să fi fost complet uitat acest cuvînt în zeci de dialecte italiene, dialecte franceze,limbile din Pen Iberică?
Acel academician voia să dovedească descendența limbii makedone din latină.La întrebarea de ce vergură nu e și in Italia se găsește greu un răspuns convenabil.

tflorin40, on 06 ianuarie 2013 - 12:20, said:

Şi ce dovadă e că de la Rîmna e numele Rîmnic? Invers nu poate fi? Ia, Vezi la Rîmnicu Vîlcea e vreun pîrîu Rîmna?
Nu s-au dat nume de localităţi nici acelora aşezate pe ape mai importante, de ce trebuie să-şi ia un loc numele de la ...un pîrîu?Adică invers nu ar fi mai logic? De ex Bucureşti e pe Dîmboviţa.

florincroitoru, on 06 ianuarie 2013 - 12:28, said:

Cunosti atat de bine toate aceste limbi si dialecte romanice incat esti sigur ca nu gasesti vreun descendent al lui "fetus" in nici una din ele?
Cat despre "vergura", il ai si in italiana - "vergine". Il ai si in franceza - "vierge", si in spaniola - "virgen", si in portugheza - "virgem".
Toate astea (vergura, vergine, vierge, virgen, virgem) vin de la latinescu "virgo"

Nu, nu le cunosc atît de bine, dar cunosc faptul că lingviştii nu au găsit echivalentul lui FICIOR în aceste limbi, adică nu au găsit undeva un cuvînt asemănător cu FICIOR şi care să desemneze acelaşi lucru.
Bine ai vergine.Ai şi în romîneşte VIRGINĂ.Nu ai VERGURĂ! Vergură nu poate veni din VERGINA. E foarte clar că este introdus mai tîrziu, cînd Imperiul Roman nici nu mai era.Iar la FICIOR (fecior) nu aiu nici măcar ceva asemănător.
Tu cum de scoţi pe toate astea din latină? Pt că seamănă?
Pot să vină de la VIRGO.Important este cum.Au învăţat makedonii antici de la romani pe VIRGO şi a rămas VERGURĂ? Asta e o naivitate.
Au învăţat italienii pe VIRGO şi apoi au făcut VERGINA? De ce nu au păstrat aşa? De unde nu ştiu că sabinii spuneau deja VERGINA pe cînd latinii spuneau VIRGO?

_{Partea voastră tare este una administrativă, adică vă bazaţi pe faptul că majoritatea savanţilor spun că romîna, italiana....din latină vin.Sînteţi exact în situaţia în care erau toţi profesoriii de socialism ştiinţific, economie politică şi alţi profesori care perorau despre capitalismul intrat în putrefacţie afalat pe marginea prăpastiei, despre superioritatea socialismului....Nu aveai vreo şansă să îi contrazici.Erau plini de teorie. Cu ea contraziceau pină şi realitatea cea mai evidentă ca de ex de ce nu e carne, de ce nu avem paşapoarte.....Aveau ei teoria necesităţii înţelese....figuri.Le ţin minte.
Aveau ceva tare în spate; aveau teoria oficială susţinută de profesori, doctori în istorie sau economie, academicieni de tot soiul, jurnalişti, scriitori, regizori de film şi teatru şi alţi învăţaţi.
Tu vii cu aceleaşi argumente răsuflate şi demontate şi de alţii înaintea mea şi le repeţi mereu şi mereu.Dacă eu aduc o dovadă că nu e aşa tu o conteşti pt că au contestat-o şi unii savanţi    sau pt că nu a fost recunoscută de 7 savanţi măcar.DEci în faţa ta orice prostie debitată de savanţi are valoare de adevăr.Dacă ei spun că daciui s-au romanizat lingvistic tu crezi că au dreptate deşi în afară de teorie savanţii nu au nimic palpabil,.Nici măcar un text nu a fost găsit în care scrie cineva că locuitorii daci au învăţat latineşte şi nu mai vorbeau limba lor veche.
De aceea spun eu că nu se poate discuta cu latinomanii, pt că toţi sînt necinstiţi.Toţi, inclusiv, Sala, Coja, OLteanu.....şi care ro mai fi.}

florincroitoru, on 06 ianuarie 2013 - 16:00, said:

Virgina e neologism.
Vergura, insemnand acelasi lucru, e cuvant vechi romanesc, provenind din latineste.

tomaso, on 05 ianuarie 2013 - 22:14, said:

Cu ce ocazie ? Prin Severin ai trecut ?

Edited by WhatNot, 06 January 2013 - 18:23.

ego_zenovius, on 06 ianuarie 2013 - 16:13, said:

Aşa spune şi acel academician.Eu nu vă cred pe cuvînt.Ai dovadă?

florincroitoru, on 06 ianuarie 2013 - 11:43, said:

1.    Sunt sigur.

2.    "umblă popa cu vodiţa să sfinţească".  Punct.

Nu umbla să sfințească apa, ci umbla cu apa ca să sfințească.
Îți scuz neatenția pentru că ești plecat de mai mult timp din țară și cred că nu-ți vine ”popa cu botezul”.

În ritul ortodox există obiceiul sfințirii de bobotează.   Vine preotul cu un recipient în care există apă sfințită, înmoaie un snop de busuioc și aruncă cu apă svințită pe pereți, prin camere ori bătătură.  Sfințește casa, cum se spune.
Așadar, popa umbșa cu ”vodița” ca să sfințească.    Așadar, umbla cu apa.

Revenind la hidronimul nostru, nu știu dacă are prea mare relevanță, dar e interesant de știut că originea acestei denumiri este în strânsă legătură cu cel care avea să devină ”cuviosul Nicodim”.
Acesta a fost un călugăr ortodox sârb care fuge în 1370 din zona Vidinului (Bulgaria), trece Dunărea și construiește o mânăstire pe valea unei ape pe care a denumit-o Vodița, după numele unui pârâu situat la granița actuală dintre Sârbia și Bulgaria. Odată cu el mai trec Dunărea încă 11 călugări.   După un timp, se duce mai înspre nord și cu ajutorul voievozilor vlahi construiește mânăstirea Tismana.


În opinia mea, ar fi mai interesant să cercetăm dacă oare o parte din toponimele din balcani nu sunt de origine tracă.
La primă vedere, datorită asemănărilor evidente, putem să spunem că multe toponime sunt de origine slavă.
Dar dacă este invers?
Mie mi-ar pare logic ca o populație de migratori să preia măcar o parte din toponimele aflate în uz la momentul acela.  

În orice caz, ceea ce vreau eu să spun, ar fi faptul că sunt mult prea multe toponime asemănătoare cu cele românești prin Balcani ca să nu ne trezească interesul.
Ori de câte ori călătoresc prin Balacani, atenția îmi este atrasă de asemănări evidente cu toponime românești.
Și nu mă refer doar la unele vecine cu Dunărea, pe care le-aș putea suspecta a fi rezultatul împrumuturilor cauzate de conviețuirea alături de slavi.