ACVAPONIE

@trestie-de-balta, mersi de raspunsuri.
Deci, sigur nu vor fi probleme cu nitritii, nefiind caz de alcalinitate (altfel ar fi necaz pt pesti) ci mai degraba mediu usor acid. Hipoxie nici-atat. Nivlul oxigenului la radacini este mentinut in permanenta peste 95%, adica cca 6-8 mg/l in functie de temperatura apei (intre 16-25grC)
@jumborom: am pus ceva poze. Mai multe nu imi permite deocamdata amicul, proprietarul fermei. Ferma este o sera de 15x8 metri, structura de lemn (extrem de solida as adauga), imbracata in policarbonat celular de 6 mm peretii iar acoperisul e fibra de sticla ondulata, transparenta si sub capriori, se va monta cat de curand (pina vine gerul) ca un tavan fals, un strat de policarbonat celular clar de 4 mm, sau poate chiar policarbonat simplu. Sera are expunere sudica. Un perete este comun cu o casa veche, acoperisul fiind intr-o singura apa. Inaltimea este de 2,6 la coama si 2 m la margine.
Afacerea e gandita mai mult pentru uz propriu, vecini, neamuri etc. Are capacitate de productie de peste de cca 4 tone de somn european. Poate schimba oricand pe salau sau alte specii carnivore. Consuma cca 1,6 KWH in permanenta, adica cca 1 euro in plus cost la kilogramul de peste. Apa este de la retea, cca 3 mc/zi. Avantajul e ca nu o arunca (toata) la canal ci uda si o gradina imensa.
Acvaponia a aparut ca o necesitate la limitarea acestui consum de apa (epurare suplimentara ce duce la nevoie mai redusa de primenire).
Am studiat mult despre acvaponie pina sa ii propun treaba asta, dar am fost cumva rezervat. Acum ca am mancat deja salata de acolo (sper sa nu mor din cauza nitritilor ) sunt convins ca e o treaba buna.

Intr-o poza anterioara, se vad niste bazine. In ele cresc pestii ? Ce capacitate au ? Sunt amplasate in sera ? Daca se cultiva plante in sera care este inaltimea la care se pot pune ghivecele ? Este neaparat nevoie sa recirculam apa sau putem trimite apa din bazine la plantele din sera si mai departe la plantele din gradina (sistem deschis) ?

Bazinele din prima poza (cea cu rasaduri) sunt de 1,25 mc, inalte de 0.9 m cu tot cu picioare, coloana de apa fiind de 55 cm. Bazinele sunt patrate cu colturi rotunjite, raza curburii fiind de 0.5m, iar latura de cca 1,6 m. Inclusiv laturile bazinului sunt arcuite, astfel ca bazinul are o forma hibrida de cerc cu patrat. cam asa:
 1.5.jpg   83.46K   56 downloads

Mai exista un model de astfel de bazin in ferma amicului cu latura de 2,1 m, la fel de inalta si identice ca forma. Volumul util al acestuia are 2200 litri.

Ghivecele le vom inlocui cu tevi de PVC110 mm gaurite pt acomodarea paharelor de unica folosinta. Barele de teava se vor aseza direct pe bazin, sau sub forma de piramida (de fapt prisma triunghiulara culcata).

Fiecare teava se alimenteaza la un capat cu un debit slab de apa (cca 500 l/h), o deviere din cea ce merge le pesti, adica din biofiltru, fara NO2, dar cu NO3. Se colecteaza la capatul opus si ajunge inapoi }ntr-*unul din bazinele cu pesti. Stratul de apa din teava nu va depasi 3 cm grosime, restul aer.

E posibil si sistemul deshis, de eliminare spre gradina, dar atunci avem consum de apa foarte mare. Am proiectat asa ceva in jud. Gorj, o pastravarie conectata la un sistem acvaponic, unde apa nu se intorcea la pastravi, ci trebuia doar epurata total, eliminandu-se intr-un rau din zona Natura 2000. Trebuia sa eliminam nitratii din apa. Ca sa nu continuati cu intrebarile pe tema aceasta, ferma a ramas la stadiu de proiect...

sturio, on 19 noiembrie 2012 - 21:54, said:

Daca bazinele au 0.9 m inaltime, hai 1 metru (cu teava deasupra), inseamna ca inaltimea plantelor trebuie sa fie in intervalul 1 - 1.6 metri, corect ?

da

Acvaponia a prins bine in sistem DIY pe afara .
Poti face un system acvaponic din 1 butoi  de 1 mc in care se  tine pestele, peste acest butoi se face o lada ( poate fi din fundul la alt butoi) in care mediul in care se planteaza legumele este si mediu de sustinere al bacteriilor nitrificatoare pentru filtrarea biologica si o pompa care face circularea apei de la pesti prin lada cu mediu de crestere iar din mediul de crestere inapoi in bazinul cu pesti.
Se pot face sisteme cu inundare si golire a mediului de crestere sau sistem cu curgere continua. E un fel de acvaristica la scara mai mare

Ok, prima problema este ca sistemul cu teava de 110 mm gaurita este potrivit pentru cultivarea salatelor si a altor frunzoase, insa nu ofera suficient loc pentru dezvoltarea radacinilor daca vrem sa cultivam tomate sau ardei. Pentru acestea din urma este mai potrivit un sistem cu tava NFT sau unul ebb & flow.

A doua problema este legata de inaltimea de 1 metru: poti creste tomate normale, insa ele trebuie carnite dupa doar 1 - 2 etaje. Exista metode de cultivare pentru asa ceva, daca vrei iti trimit link-urile, dar sunt in engleza. Este un sistem interesant, as vrea sa il aplic si eu cand voi avea conditii, intrucat, desi necesita destula munca cu copilirea, carnirile si transplantarile, permite densitati de 9 - 10 plante / mp, 5 cicluri / an si productii de 800 grame / planta (4 fructe X 200 grame la fiecare 2 luni). Alternativa o reprezinta cultivarea ardeilor, care necesita mult mai putina munca.

Edited by jumborom, 20 November 2012 - 18:27.

atunci ardei (si gogosari) sa fie!
Si ma gandesc si la radacinoase. Am intrebat deja pe celalalt topic daca pot fi crescuti hidroponic.
Si as mai avea o intrebare. Stiu ca multe plante duc adevarate razboaie chimice intre ele. Secreta diferite chimicale inhiband cresterea semeneilor sau altor specii (nucul, caisul, etc). Unele chimicale le secreta si prin radacini. Ce stiti despre acest lucru? Ar putea fi toxice pentru alte organisme acvatice eventualele chimicale? Solanaceele de exemplu au frunzele extrem de toxice si chiar fructe (cartof). E posibil ca solanina sa fie secretata si de radacini? Am avea o problema cu pestii si biofiltrele in acest caz.

Pana acum nu au fost raportate cazuri de toxicitate la pesti in cazul recircularii apei de la plante precum solanaceele sau salate / ierburi.

Trebuie sa tinem seama de cel putin 2 aspecte:

- pornim de la numarul de bazine (capacitatea lor) si numarul de luni in care crestem pestii si dimensionam sistemele de cultivare.

- trebuie sa echilibram nutritia plantelor si sa o completam cu elementele indisponibile / insuficiente fizic sau chimic in apa cu nutrienti colectata de la pesti (ex: Ca sau Fe). Dinamica nutrientilor trebuie urmarita cu atentie si corectata corespunzator.

Cele mai rentabile si potrivite culturi ar fi in ordine:

1. Ierburile (gen busuioc, oregano, menta, etc). Daca gasim clienti pentru asa ceva este foarte bine.

2. Salata de diferite feluri + alte frunzoase (gen sfecla de frunze)

3. Solanacee si cucurbitacee. Mai mult de munca cu ele si mai greu de gestionat in spatii restranse, fiind plante mari cu cerinte in crestere pe parcursul dezvoltarii si maturizarii. Ar fi bine daca le-am face un loc separat in gradina (un solar nou ?) si  le-am creste la adevaratul lor potential.

Apropo cu ce hraniti pestii ?

Edited by jumborom, 25 November 2012 - 15:23.

Am si eu un lac de 40 pe 20 cu adincime pina la 2 metri unde am crapi, singeri ,2 stiuci ,2 salai ,si 1 somn .In aceasta toamna am infintat o livada de nuci ,puieti au intre 50 si 1 metru inaltime . Ce se intimpla daca in primavara ud acesti pomi cu apa din lac? oricum asta era varianta nr.1,ce risc ? Eventual apa de unde s-o trag de pe fund unde este si mil sau de la suprafata?

sturio, on 19 noiembrie 2012 - 21:54, said:

Problema va fi cand lumina, care va fi foarte putina in zilele cu nebulozitate accentuata, corelata cu caldura dau cu minus.
Trebuie minim 4000 de lucsi la la maxim 10 grade. Daca e mai cald, trebuie lumina suplimentara, altfel se etioleaza plantele si sunt foarte sensibile la boli.

sturio, on 22 noiembrie 2012 - 21:04, said:

S-ar putea sa creasca pana in tavan si sa nu apuce sa faca flori. In sere, iar adapostul se comporta ca o sera, ardeiul se paliseaza ca rosiile.

jumborom, on 25 noiembrie 2012 - 15:10, said:

cluj16leu, on 25 noiembrie 2012 - 23:07, said:

Nu aveti niciun risc decat sa aveti grija sa limitati caderea frunzelor de nuc in lac. Sunt destul de toxice. Folositi apa cat mai de jos, murdara.

Fratilor m-ati speriat cu limbajul vostru tehnic! Nitriti, nitrati.... si alte cele. Eu am luat doua bazine IBC de cite 1 mc fiecare, cateva tavi de facut mortar pe care le-am umplut cu pietris si tevaraie de face legatura intre cele amintite. Singurul tester a fost cel pentru PH ul apei, in rest .... sanatate. am pornit sistemul prin martie anul trecut si l-am / mai bine zis mi l-au pus pe pauza in noiembrie niste hoti care mi-au firat cablul de alimentare de la pompa submersibila! Dar intre inceput si sfarsit am crescut pesti, salata, ciusca, condurul doamnei, craite, telina pentru frunze, leustean, rosii, castraveti, fasole, mazare si capsuni. Nu stiu cat de otravitoare au fost, ca nu mi-am facut analizele recent, da's viu si scriu. Nu ma puneti sa pun poze ca le am deja postate pe blog. Daca sunteti curiosi intrati acolo. http://johnnyntm.wordpress.com/ si da, e reclama. Reclama unui blog care nu are reclame, ci doar povestea a ceea ca am facut eu deja. Mi se pare de bun simt sa stii ce a facut persoana cu care discuti ca sa stii macar ce poti discuta. Sper sa nu ma considerati arogant sau parvenit. Nu am intrat sa ma dau interesant, ci doar ca sa facem schim de idei si experiente.

bravo! succese!

Aquaponics este denumirea acceptata si folosita international pentru a defini procedeul simbiotic de cultivare a plantelor si animalelor acvatice intr-un sistem recirculant.


A facut cineva un astfel de sistem?

exista deja topic deschis pe treaba asta.
http://forum.softped...6407-acvaponie/
doar ca l-am deschis la sectiunea de agricultura/Legumicultura

In hidroponica se pare ca se foloseste apa oxigenata ca alternativa la sterilizarea cu filtre UV  pentru prevenirea aparitiei unor ciuperci Botrytis.

Biggreek, on 12 februarie 2013 - 15:52, said:

Oare in acvacultura se poate  folosi apa oxigenata? Are efect de oxigenare a apei pentru pesti? O putem folosi si in acvaponie?

Apa oxigenata se foloseste doar ca tratament, bai de scurta durata, mult diluata.
Nu are efect benefic din punct de vedere al oxigenarii apei, cel putin pentru pesti.
Totodata, apa oxigenata se foloseste pentru tratarea unor boli la plante de acvariu, din genul Cryptocorynelor, boli micotice. Acolo se utilizeaza dilutia de 1:100