Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Intrebari srl nou

Amenintat cu moartea de un numar ...

La multi ani @AndReW99!

Alegere masina £15000 uk
 TVR vrea sa lanseze o platforma d...

Strategie investie pe termen lung...

Modulator FM ptr auto alimentat p...

orange cablu f.o. - internet fara...
 Robinet care comuta traseul

A fost lansata Fedora 40

Samsung S24 plus

Imi iau un Dell? (Vostro vs others)
 Abonati Qobuz?

transport -tren

Platforma electronica de eviden&#...

Cot cu talpa montat stramb in per...
 

ACVAPONIE

- - - - -
  • Please log in to reply
58 replies to this topic

#1
sturio

sturio

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 427
  • Înscris: 25.02.2007
Doresc sa deschid un topic pe tema acvaponicelor, adica culturi vegetale integrate in sisteme de acvacultura.
Poate stiti despre ce este vorba:
Se ia una bucata sistem de acvacultura in sistem recirculant cu toate componentele sale de baza: filtre mecanice, filtre biologice (nitrificatoare), aeratoare sau alte mijloace de imbogatire a apei cu oxigen, pompe, etc. Bineninteles, sunt necesari locatarii sistemului fara de care nu avem obiectul muncii. La acest sistem, se mai adauga o componenta, undeva pe circuitul apei dupa filtrul mecanic, si anume o cultura vegetala de tip hidroponic. Dar fiind conectata la un sistem de acvacultura (crestere a pestilor) se numeste acum acvaponic.
Aceste culturi acvaponice au foarte multe avantaje, fata de sistemul de acvacultura fara componenta vegetala, dar si fata de hidroponia fara componenta animala (piscicola):
- cultura vegetala devine o componenta suplimentara de filtrare a apei, deoarece biofiltrele descompun amoniacul rezultat in metabilismul pestilor in nitriti si nitritii in nitrati. Aceste procese de nitrificare sunt realizate de bacterii (Nitrosomonas si Nitrobacter) aerobe. Rezultatul activitatii lor sunt nitrati. Nitratii nu sunt foarte toxici pentru pesti, dar daca se acumuleaza devin periculosi pentru multe specii (in special salmonide si percide). Insa, culturile vegetale, tocmai de nitrati au nevoie. Astfel, salata de exemplu este un foarte mare consumator de nitrati.
- economia de apa, este foarte importanta. Atat din punct de vedere horticol (practic nu udam niciodata plantele, ele traind in apa, cat si din pct de vedere piscicol, deoarece se minimalizeaza consumul de apa proaspata, acumularea de nitrati fiind la un ritm mult mai scazut, sau poate chiar ajunge sa lipseasca.
- nu se folosesc pesticide. Daca le-am folosi am ucide pestii, dar in mediul acvatic, nu ajung limacsii, viermii sau larve de alti daunatori. Nu am observat inca nici ciuperci sau alte daunatoare...
- nu e nevoie de adaosuri minerale. De regula apa utilizata in acvacultura are deja in ea tot felul de minerale, oligoelemente, si unde mai puneti ca fierul din apa, de care se plang mai toti banatenii este imediat asimilat de plante. Mai mult, duritatea totala a apei scade prin activitatea plantelor.
- veniturile cresc, compeltandu-se acvacultura cu horticultura si/sau invers. Adevarul este ca la u sistem de acvaponie bine pus la punct, profitul e dublu la partea vegetala decat cea piscicola.

Daca exista interesati de subiect, putem dezvolta aici. Va pot sprijini cu sfaturi atat cat ma pricep. Atentie, sunt inginer piscicol nu horticol, deci nu va asteptati de la mine sa stiu prea multe despre partea intima vegetala. Pe parte de echipamente, management, si picicultura (desi avem sectiune separata pe forum) va stau la dispozitie.

#2
c14h3r

c14h3r

    Membru nesanatos..

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,822
  • Înscris: 12.12.2007
alta reclama de bani multi in timp putin?

#3
trestie-de-balta

trestie-de-balta

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,505
  • Înscris: 24.01.2007
Problema cea mai mare a legumelor verdeturi, salata in cazul de fata, e ca-i trebuie multa lumina sa poata metaboliza azotul.
Iarna mai ales, atunci cand nebulozitatea nu lasa la nivelul solului mai mult de 4-5 mii de luxi, plus folia care mai opreste si ea o parte insemnata din lumina, azotul ramane sub forma de nitriti nemetabolizati in planta. Oamenii maturi nu-s prea sensibili, dar la copii mici efectele sunt nasoale.

Problema cea mai mare la sistemul acvaponic e ca nu poti controla cantitatea de azot care e dat de rahatul pestilor.
Alternativa e suplimentarea cu lampi cu vapori de sodiu sau in perioada 15-20 decembrie 15-20 februarie, atunci cand e lumina naturala putina, sa nu se cultive.
Vara iar nu merge sa cultivi salata ca e ziua lunga si salata vrea sa faca samanta, nu capatana.

Probabil ca e rentabil sa cresti si balarii in bazinele cu pesti pentru a filtra suplimentar apa, dar fara o analiza a balariilor risti sa mananci otrava. Nu ca ar fi mai toxice ca legumele din Turcia cumparate de la supermarket, care sunt pline de pesticide.

#4
1orgu

1orgu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,051
  • Înscris: 06.10.2012
@sturio
Te astepatam cu argumente, pentru ati sustine ideea si propunerea in domeniul subiectului pe care l-ai abordat. Este posibil, ca multi dintre noi sa poata crea acel mediu ambiant, pentru acvaponice. Personal am vazut parca pe You Tube, un clip, in care salata, semanata pe nu stiu ce suporti, ajungea de la stadiul de samanta, pana la stadiul de capatana pentru comercializare, in parca 36 ore. Gresesc cu ceva?
Si daca, da, cu ce?
Pentru asta postam aici, sa schimbam impresii, pareri, sugestii. Toti avem dreptul sa cerem si sa primim imformatii pertinente.
Trestie a fost primul care a aruncat manusa!
Acum e randul tau. Fii te rog combativ si sustineti ideea!

Iubiti natura. Merita !!!

#5
danutz_2009

danutz_2009

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,975
  • Înscris: 22.02.2009

View Post1orgu, on 17 noiembrie 2012 - 22:29, said:

salata, semanata pe nu stiu ce suporti, ajungea de la stadiul de samanta, pana la stadiul de capatana pentru comercializare, in parca 36 ore. Gresesc cu ceva?
Si daca, da, cu ce?

Gresesti!
Creste (f repede, dar nu in 36 ore) cu multe "chimicale"!
In 36 de ore abia vezi "verdele"!

View Post1orgu, on 17 noiembrie 2012 - 22:29, said:

Trestie a fost primul care a aruncat manusa!

Trestie-de-balta are dreptate!

Off-topic: nitritii dau o cianoza specifica, mai ales la cei mici! Nu intru in detalii! Se "rezolva"
cu vitamica C (oricum trebuie sa apelati la medicul de familie sau la 112)!

Numai bine!

#6
1orgu

1orgu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,051
  • Înscris: 06.10.2012
@danutz_2009
Pentru asta apreciez site-ul acesta. Libertatea in exprimare si pertinenta raspunsurilor. Personal, in momentul de fata sunt novice, in aceste discutii. dar te asigur si te rog sa ma crezi ca am o mare putere de a discerne lucrurile reale, sustinute cu argumente. Poate peste 1 an sau doi, voi fii si eu in masura sa postez la ,,punct ochit , punct lovit''.
Timpul este cel care le rezolva pe toate.
Referitor la salata, ai cu certitudine, dreptate. Am vazut clipul respectiv, acum vreun an sau doi.
Doresc din suflet sa vad argumentele, sustinerile, parerile, contrazicerile lui ,,sturio''.
Cred ca mai are multe de tastat, in acest subiect si sunt sigur ca si voi asteptati date si nformatii de la el.
Te asteptam ,,sturio''.

Iubiti natura. Merita !!!

#7
danutz_2009

danutz_2009

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,975
  • Înscris: 22.02.2009
Imi cer scuze daca am intervenit intr-o discutie privata!

#8
1orgu

1orgu

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,051
  • Înscris: 06.10.2012
@danutz_2009

???

#9
sturio

sturio

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 427
  • Înscris: 25.02.2007
Nu mai citez, ci raspund la tirul de probleme ridicate:
- nu stiu de ce spuneti ca imi fac reclama gratuita. De cand activez pe forum, am dat o gramada de sfaturi gratuite...
- de unde nitriti in cantitati asa de mari? Am spus ca sistemul acvaponic trebuie sa fie conectat la un sistem de tratare a apei, ce contine un biofiltru. In mod normal, daca biofiltrul functioneaza bine, nu trebuie sa avem nitriti in apa, mai multi decat 0.5 mg/l. In plus, plantele verzi, superioare, din cate stiu nu folosesc nitritii, deci nici nu ar trebui sa ii asimileze. Daca ar fi asa, va dati seama, ca in spatele unui grajd cantitatea de nitriti e probabil de zeci de ori mai mare decat intr-un sistem de acvacultura, deci ar trebui sa murim daca mancam ce gasim pe acolo.
- ar trebui sa ne ferim de legumele si fructele crescute mai la umbra, sau???

Deci, sa clarific: un sistem acvaponic poate functiona doar daca apa este filtrata mecanic (nu avem nevoie de rahatul propriuzis al pestelui), filtrata biologic aerob (nitritii trebuie descompusi ib bitrati) si daca se instaleaza intr-un solar sau sera sau chiar sub cerul liber.

In ultima vreme am ajutat un prieten sa infiinteze asa ceva, dar deocamdata pe suport plutitor in bazinele cu pesti. Nu este o idee prea buna deoarece placile de polistiren si radacinile plantelor opresc curentii circulari din bazi, atat de necesari pentru epurarea apei (dejectiile pestilor trebuie eliminate din bazinele de cultura printr-un sifon central). Am folosit deocamdata sistemul plutitor, pt a ne convinge ca acvaponia a rentabila. Practic am dorit sa mancam noi primii o salata crescuta pe apa, fara niciun fel de adaos de nutrienti, ci doar ce se gaseste in sistemul de acvacultura recirculat.

Pe scurt iata cum crestem salata (experimental azi, la scara mare de prin februarie):
Rasadurile se fac separat, in cutii de plastic, cu sol, nisip si udate bine (cu paharul cu apa direct de la pesti)
Attached File  rasad.jpg   246.61K   166 downloads
La varsta de cca 15 zile, le plantam in paharele suport in care avem bile ceramice absorbante
Attached File  pahare.jpg   213.85K   174 downloads
Dupa cca alte 30 de zile, planta arata asa:
Attached File  planta.jpg   208.13K   172 downloads

Dupa cum vedeti, sistemul radicular e foarte mare, motiv pentru care nu e indicat sa se foloseasca direct in bazinul cu pesti. Motivul l-am mai explicat. Aici noi am facut o exceptie, aceste bazine fiind goale. Acum lucram la asistemul suspendat pe tuburi de PVC

#10
danutz_2009

danutz_2009

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,975
  • Înscris: 22.02.2009
Daca doresti sa adresezi unui user o intrebare....ai optiunea pm!
Daca formulezi o intrebare pe un forum (public) ... poate sa raspunda orice user!

Nu voi mai interveni in discutii "private"! Promit!

Sanatate!

#11
sturio

sturio

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 427
  • Înscris: 25.02.2007
???
adica fara PM, nu putem DISCUTA ? Vorbim, asa fiecare ce vrea, pe acelasi topic, fara a ne adresa unul altuia? Atunci de ce se mai numeste FORUM?
Eu zic sa nu va suprata fara rost, si sa ne urmariti si mai mult sa discutati cu noi problema. Sincer ma intereseaza orice se vorbeste despre subiect, si pro si contra. Am destul discernamant sa aleg ce trebuie dintr-o discutie!

#12
danutz_2009

danutz_2009

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,975
  • Înscris: 22.02.2009

View Poststurio, on 17 noiembrie 2012 - 23:53, said:

Eu zic sa nu va suprata fara rost, si sa ne urmariti si mai mult sa discutati cu noi problema.

Din partea mea, nici o suparare! Posted Image
El doar (strict) parerea ta!
Numai bine!

#13
jumborom

jumborom

    E bine așa cum e.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,616
  • Înscris: 25.11.2007

View Poststurio, on 17 noiembrie 2012 - 23:46, said:

Acum lucram la asistemul suspendat pe tuburi de PVC

Bravo sturio, foarte interesant ! Tine-ne la curent cu sistemele.

As vrea amanunte despre greutatea salatelor la 35 de zile (de exemplu). Conform unui studiu, cu o tehnologie "floating", cu lumina adecvata si cu nutrienti specifici, o salata ajunge la 150 de grame in 35 de zile.

- Ce ne poti spune despre pesti ? (Specii crescute si sporuri in greutate).

- Cum racoresti atmosfera pe timp de vara ? La peste 25 de grade in aer, chiar si o salata care nu emite usor tija florala (ex: Alanis sau Nadine) are de suferit.

#14
sturio

sturio

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 427
  • Înscris: 25.02.2007
Mersi de incurajari.
- Nu am cantarit salatele din motivul ca sunt foarte variate ca dimensiune. Oricum au deja aspect comercial. O bucata, satura 2 persoane, la un pranz ce cuprinde supa, felul2, desert, etc :)
- In experimentul nostru cu salata s-a intamplat sa avem somn european. Dar poate fi orice specie.
- nu am ajuns pina acolo, ferma fiind infiintata in vara aceasta. Ne descurcam din mers. Oricum vara nu e cerere de salata, deci probabil amicul meu se va orienta spre altceva: rosii, castraveti. Zicea ceva si de flori. Noi ne-am gandit ca salata sa fie cultivata in intervaul septembrie-Aprilie. Dar ferma respectiva are sistem de aer conditionat asemanator cu cel folosit pe terase, cu stropi fini de apa.

#15
trestie-de-balta

trestie-de-balta

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,505
  • Înscris: 24.01.2007

View Poststurio, on 17 noiembrie 2012 - 23:46, said:


- de unde nitriti in cantitati asa de mari? Am spus ca sistemul acvaponic trebuie sa fie conectat la un sistem de tratare a apei, ce contine un biofiltru. In mod normal, daca biofiltrul functioneaza bine, nu trebuie sa avem nitriti in apa, mai multi decat 0.5 mg/l. In plus, plantele verzi, superioare, din cate stiu nu folosesc nitritii, deci nici nu ar trebui sa ii asimileze. Daca ar fi asa, va dati seama, ca in spatele unui grajd cantitatea de nitriti e probabil de zeci de ori mai mare decat intr-un sistem de acvacultura, deci ar trebui sa murim daca mancam ce gasim pe acolo.
- ar trebui sa ne ferim de legumele si fructele crescute mai la umbra, sau???


Eu spuneam ca fiind lumina putina, sub 4-5 mii de lucsi, azotul nu poate fi metabolizat de planta si ramane in frunza sub forma de nitriti.
Nu conteaza cantitatatea de azot din sol sau solutia nutritiva atat timp cat nu e toxica pentru planta, ci capacitatea plantelor de a metaboliza macro sau microelementele in zaharuri, substante de rezerva, etc.
Problema mare e ca sistemul functioneaza cu solutia nutritiva, apa in care traiesc pestii, in care noi nu prea putem interveni decat crescand intensitatea luminoasa cu becuri cu vapori de sodiu.
Modificarea concentratiei macro si microelementelor n-o putem face pentru ca schimbam mediul de viata al pestilor.
Nu stiu cum functioneaza biofiltrul, dar parerea mea e ca in perioada de iarna costul pentru iluminat e destul de mare si nu prea se acopera costurile cu investitia si curentul.

View Poststurio, on 18 noiembrie 2012 - 20:26, said:


Oricum vara nu e cerere de salata, deci probabil amicul meu se va orienta spre altceva: rosii, castraveti. Zicea ceva si de flori. Noi ne-am gandit ca salata sa fie cultivata in intervaul septembrie-Aprilie. Dar ferma respectiva are sistem de aer conditionat asemanator cu cel folosit pe terase, cu stropi fini de apa.

Vara salata face tija florala inainte sa faca capatana. Exista si soiuri sau hibrizi specializati.
Rosii, castraveti sau ardei e greu de produs pentru ca trebuie un sistem de sustinere zdravan.
Flori e la fel de usor de produs ca salata, dar mai greu de vandut fara un precontract sau posibili clienti.

O mare problema la sistemul cu pesti e ca nu se pot folosi insectofungicide pentru ca unele sunt toxice pentru pesti.

#16
sturio

sturio

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 427
  • Înscris: 25.02.2007
Sincer este prima data cand aud ca o planta, crescuta in mediu fara nitriti, produce nitriti (NO2) in frunze, avand ca materie prima azotul atmosferic (N2) sau nitratii(NO3). Dupa cum am spus nu sunt inginer agronom, nu va contrazic prea tare, insa voi mai intreba pe cineva de specialitate.

Ne gandim si la sistemul de sustinere pt rosii, castraveti, etc. Probabil pe ceva sfori agatate cu holzsuruburi in capriorii serei.

Cu florile e simplu, pt ca in cazul nostru fiind o sera mica (120 mp), nici productia nu e prea mare. Orice venit, fie cat de mic, e profit. Oricum avem nevoie de vegetale pt a epura apa, si nu vor fi 100 % numai flori ci in proportie mai mica, baza fiind legumele.

Din ce am observat pina acum, nu a fost nevoie de pesticide. Nadajduim sa fie asa in continuare. Adevarul e ca cultura acvaponica a fost infiintata doar prin august, pestii existand deja de prin aprilie.

As avea si eu niste intrebari pentru cei experimentati pe horticultura de sera:
Cum produci rosii intr-un spatiu inchis? Cum se face polenizarea? Tomatele se autopolenizeaza? Dar alte solanacee sau castravetii, etc? Am auzit de bondari pt treaba asta, dar totusi, nu ne-am avanta chiar atat pt 120 mp.
Mersi de eventualele raspunsuri.

#17
jumborom

jumborom

    E bine așa cum e.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,616
  • Înscris: 25.11.2007
sturio, da-ne mai multe detalii (inclusiv foto) despre ce exista deja si ce se intentioneaza. Sera (apropo, ce dimensiuni si din ce materiale ?) va fi orientata pe vanzare si profit ori mixt (consum propriu + vanzare) ? De ce acvaponic ci nu doar hidroponic ? Pestii sunt doar pentru filtrare sau ii vindeti si pe ei ? Stii engleza binisor (pe net multa documentatie este in engleza) ?

#18
trestie-de-balta

trestie-de-balta

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,505
  • Înscris: 24.01.2007

View Poststurio, on 19 noiembrie 2012 - 18:36, said:

Sincer este prima data cand aud ca o planta, crescuta in mediu fara nitriti, produce nitriti (NO2) in frunze, avand ca materie prima azotul atmosferic (N2) sau nitratii(NO3). Dupa cum am spus nu sunt inginer agronom, nu va contrazic prea tare, insa voi mai intreba pe cineva de specialitate.

In conditii de anaerobioza sau de alcalinitate se gasesc si ioni de NO2.
Cea mai mare parte a ionilor disociati  de azot se gaseste sub forma de NO3 si NH4.
La salata excesul de nitriti nemetabolizati se observa in aspectul gofrat al frunzei, ca de mat de caltabos, produs de presiunea osmotica.
Sunt si soiuri sau hibrizi care au aspectul gofrat al frunzei.

Ne gandim si la sistemul de sustinere pt rosii, castraveti, etc. Probabil pe ceva sfori agatate cu holzsuruburi in capriorii serei.
E mai sigur sa faceti sistemul de sustinere separat si sa nu va legati de capriori, iar daca nu se poate, sa sustineti o parte din capriori cu popi din lemn care sa preia greutatea culturii.

Cu florile e simplu, pt ca in cazul nostru fiind o sera mica (120 mp), nici productia nu e prea mare. Orice venit, fie cat de mic, e profit. Oricum avem nevoie de vegetale pt a epura apa, si nu vor fi 100 % numai flori ci in proportie mai mica, baza fiind legumele.
Posted Image   Mai rentabil ca florile nu e nicio leguma.
Pe 120 m2 se pot produce 1200-1500 ghivece de flori, iar daca se cresc in ghivece mici si apoi se trec in ghivece mai mari in care se comercializeaza, se poate dubla numarul de plante.
Poate ai vazut ce preturi au petuniile si muscatele primavara.

Din ce am observat pina acum, nu a fost nevoie de pesticide. Nadajduim sa fie asa in continuare. Adevarul e ca cultura acvaponica a fost infiintata doar prin august, pestii existand deja de prin aprilie.

As avea si eu niste intrebari pentru cei experimentati pe horticultura de sera:
Cum produci rosii intr-un spatiu inchis? Cum se face polenizarea? Tomatele se autopolenizeaza? Dar alte solanacee sau castravetii, etc? Am auzit de bondari pt treaba asta, dar totusi, nu ne-am avanta chiar atat pt 120 mp.
Mersi de eventualele raspunsuri.


Anunturi

Chirurgia endoscopică a hipofizei Chirurgia endoscopică a hipofizei

"Standardul de aur" în chirurgia hipofizară îl reprezintă endoscopia transnazală transsfenoidală.

Echipa NeuroHope este antrenată în unul din cele mai mari centre de chirurgie a hipofizei din Europa, Spitalul Foch din Paris, centrul în care a fost introdus pentru prima dată endoscopul în chirurgia transnazală a hipofizei, de către neurochirurgul francez Guiot. Pe lângă tumorile cu origine hipofizară, prin tehnicile endoscopice transnazale pot fi abordate numeroase alte patologii neurochirurgicale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate