Cum se numeste poezia?
Last Updated: Jun 03 2020 12:20, Started by
Vladinskaya
, Jun 03 2012 10:49
·
0
#1
Posted 03 June 2012 - 10:49
Nina Cassian: avea la un moment dat un vers "Sta Fanel in pat....", stie cineva cum se numeste acea poezie?
|
#2
Posted 03 June 2012 - 11:22
Ai aici o colectie de poezii scrise de ea http://www.versuri-s...assian-7zudozp/
|
#7
Posted 16 June 2012 - 21:43
#8
Posted 17 June 2012 - 11:26
#9
Posted 28 May 2020 - 19:45
Am si eu o intrebare de genul asta:
E vorba de o poezie in care un tata ii intreaba pe soldatii care se intorc de pe front, daca i-au vazut fiul si daca stiu ceva de el. Cred ca era vorba de razboiul de independenta iar soldatul era unicul lui fiu. Multumesc! |
#10
Posted 03 June 2020 - 12:20
rich1974, on 28 mai 2020 - 19:45, said:
E vorba de o poezie in care un tata ii intreaba pe soldatii care se intorc de pe front, daca i-au vazut fiul si daca stiu ceva de el. Cred ca era vorba de razboiul de independenta iar soldatul era unicul lui fiu. Multumesc! George Coșbuc Trei, Doamne, și toți trei! Avea și dânsul trei feciori, Și i-au plecat toți trei deodată La tabără, sărmanul tată! Ce griji pe dânsul, ce fiori, Când se gândea că-i greu războiul, N-ai timp să simți că mori. Și luni trecut-au după luni - Și-a fost de veste lumea plină, Că steagul turcului se-nchină; Și mândrii codrului păuni, Românii-au isprăvit războiul, Că s-au bătut nebuni. Scria-n gazetă că s-a dat Poruncă să se-ntoarcă-n țară Toți cei plecați de astă-vară - Și rând pe rând veneau în sat Și ieri și astăzi câte unul Din cei care-au plecat. Și-ai lui întârziau! Plângând De drag că are să-i revadă, Sta ziua-n prag, ieșea pe stradă Cu ochii zarea măsurând, Și nu veneau! Și dintr-o vreme Gemea, bătut d-un gând. Nădejdea caldă-n el slăbea, Pe cât creștea de rece gândul. El a-ntrebat pe toți d-a rândul, Dar nimeni știre nu-i știa. El pleacă-n urmă la cazarmă Să afle ce dorea. Căprarul vechi îi iese-n prag. - "Ce-mi face Radu? el întreabă, De Radu-i este mai cu grabă, Că Radu-i este cel mai drag. - "E mort! El a căzut la Plevna În cel dintâi șirag! O, bietul om! De mult simțea Că Radu-i dus de pe-astă lume, Dar astăzi, când știa anume, El sta năuc și nu credea. Să-i moară Radu! Acest lucru El nu-l înțelegea. Blăstem pe tine, braț dușman! - "Dar George-al nostru cum o duce? - "Sub glie, taică, și sub cruce, Lovit în piept d-un iatagan! - "Dar bietul Mircea?î - "Mort și Mircea Prin văi pe la Smârdan. El n-a mai zis nici un cuvânt; Cu fruntea-n piept, ca o statuie, Ca un Cristos bătut în cuie, Ținea privirile-n pământ, Părea că vede dinainte-i Trei morți într-un mormânt. Cu pasul slab, cu ochii beți El a plecat, gemând p-afară, Și-mpleticindu-se pe scară, Chema pe nume pe băieți, Și se proptea de slab, sărmanul, Cu mâna de păreți. Nu se simțea de-i mort ori treaz, N-avea puteri să se simțească; El trebuia să s-odihnească - Pe-o piatră-n drum sub un zăplaz S-a pus, înmormântând în palme-i Slăbitul său obraz. Și-a stat așa, pierdut și dus. Era-n amiazi și-n miez de vară Și soarele-a scăzut spre seară, Și-n urmă soarele-a apus, Iar bietul om sta tot acolo Ca mort, precum s-a pus. Treceau bărbați, treceau femei, Și uruiau trăsuri pe stradă, Soldați treceau făcând paradă, - Și-atunci, deștept, privi la ei Și-și duse pumnii strâns pe tâmple: "Trei, Doamne, și toți trei! |
|
Anunturi
Bun venit pe Forumul Softpedia!
▶ 0 user(s) are reading this topic
0 members, 0 guests, 0 anonymous users