Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Radio care se incinge

problema -amplificator cu tranzis...

Retragere bani din cont inainte d...

Plata cu cardu si bacsisu
 Primire bani din Danemarca prin N...

Alerta securitate Fedora Linux 40...

Problemuțe sistem audio ma&#...

Renovare balcon
 installation has failed there was...

Montura polara.....

Sfat inchiriere locuinta unei per...

Sursa stereo -> amplif mono
 Dan Blondu vs. Marian Piciu

Side - Antalya

Nume fetita - international dar c...

A fost lansat MX Linux 23.3
 

Bucătăria dacilor versus Bucătăria românilor de azi

- - - - -
  • Please log in to reply
144 replies to this topic

#37
leogoto

leogoto

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 10,001
  • Înscris: 01.12.2010

View PostMount_Yermom, on 28th April 2012, 01:05, said:

Canibali n-or fi fost dar sigur faceau sacrificii umane. Acestea sunt atestate arheologic.

Despre alimentatia dacilor - se fac fel de fel de statistici bazate pe resturile de oase descoperite in asezarile dacice si cica vitele erau sursa principala de proteine. Adica se descopera singurele oase in care se opreste cazmaua si se constata sagace ca dacii mancau in principal carne de vita. Probabil nu prea mancau carne decat din an in Pasti.

Din perspectiva logicii archeologilor, nu stiu ce NU poate fi declarat "sacrificiu uman". Nu-i bai ca "sacrificiile umane" adica uciderea unor indivizi in cadru organizat se practica bine-mersi si azi, si unde nu se mai practica, s-au practicat totusi inclusiv in secolul XX. Ce-a comis norvegianul ala in norvegia cum ar fi categorisit de cineva asa doct in archeologie ca si dumneavoastra?

Din perspectiva alimentatiei, cu cujetari de tip sagace "nu cautam dar daca si asa gasim atunci tot ce gasim e clar sporadic" ajungem la concluzii geniale precum traiul in general vegan sau chiar ayurvedic, pe baza de raze de soare si roua diminetii. Si-atunci mai bine ne lasam de tras concluzii.

Edited by leogoto, 28 April 2012 - 01:18.


#38
asterix1

asterix1

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,357
  • Înscris: 21.09.2010

View Postflorrea2, on 26th April 2012, 21:45, said:

..................
Cum te-a trecut pe tine clasa? Nu ai auzit de epoca de piatră, epoca de bronz, epoca de fier? Epoca de fier a început cu vreo 1.500 de ani
Epoca fierului a inceput cu mai mult timp in urma.
Ea a inceput odata cu Cultura HallstattC acum 2800 ani in Europa:http://en.wikipedia....llstatt_culture.
Geto-dacii au inceput sa foloseasca masiv fierul dupa aparatia culturii La Tène acum 2450 ani:http://en.wikipedia....a_TĂšne_culture

View Postparadigmatic, on 26th April 2012, 23:06, said:

Nu-mi spune ca metalul era o chestie usor de detinut pe vremea dacilor.
Metalul era cunoscut de mult.Cuprul ca metal se cunoste de 10.000 ani in Orientul Mijlociu.
Epoca cuprului a aparut in Europa acum 7000 ani:http://en.wikipedia....ki/Chalcolithic

Quote

An archaeological site in southeastern Europe (Serbia) contains the oldest securely dated evidence of copper making at high temperature, from 7,000 years ago. The find in June 2010 extends the known record of copper smelting by about 500 years, and suggests that copper smelting may have been invented in separate parts of Asia and Europe at that time rather than spreading from a single source.In Serbia a copper axe was found at Prokuplje, which indicates that humans were using metals in Europe by 7,500 years ago (~5,500 BC), many years earlier than previously believed.Knowledge of the use of copper was far wider spread than the metal itself. The European Battle Axe culture used stone axes modeled on copper axes, even with imitation "mold marks" carved in the stone.
Chalcolithic copper mine in Timna Valley, Negev Desert, Israel

Ötzi the Iceman, who was found in the Ötztal Alps in 1991 and whose remains were dated to about 3300 BC, was found with a Mondsee copper axe. Since copper metallurgy was already known to have existed in Europe since 7000 BC, with heavy axes of natural bronze produced in bulk since 5500 BC, and since true bronze, made by deliberately alloying copper with tin had already been used in parts of east-central Europe since 3700 BC, Ötzi's axe came as no surprise to archaeologists.
Epoca bronzului incepuse cu mult inainte(acum 5500 ani) chiar si pe teritoriul fostei Dacii:http://en.wikipedia...._Age_in_Romania
Culturile pregeto-dacice:Baden-Coțofeni,Glina,Cernavodă III-Belleraz,Verbiciora cunosteau tehnologia bronzului acum 5500 ani.Cuprul,aurul si argintul se folosesc de dinainte de epoca bronzului.Singurul element ce nu se gasea pentru obtinerea bronzului era staniul care in Europa se afla doar in Anglia.
Ideea ca nu exista metal pe vremea dacilor este copilareasca.
Cuprul ca metal era din belsug pe teritoriul fostei Dacii iar tehnologia obtinerii lui era arhicunoscuta in Europa.
Asa ca el este probabil metalul cel mai respandit in acea perioada.
Daca pana si un pastor ca Ötzi avea asupra lui un topor de cupru acum 5300 ani este la fel de probabil ca destul de multi daci 3000 ani mai tarziu sa aibe vase de cupru.  

Quote

Nu e ca si cum orice taran dac avea o soba cu plita din fonta, 3 ceaune si o tigaie.
Nobilii, instaritii, or fi avand.
Marea majoritate nu.
Sau daca aveau ar fi fost extrem de pretioase.
Fonta este de data recenta.
Ea aparut in China in timpul dinastiei Zhou(1122–256 BC).
In Europa a fost redescoperita in Evul mediu.
Ma repet in antichitate baza era cuprul si mai tarziu bronzul la obtinerea uneltelor.
Fierul nu se turna in antichitate ci doar se forja in arme si unelte.

Edited by asterix1, 28 April 2012 - 02:49.


#39
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007

View Postleogoto, on 27th April 2012, 23:59, said:

Tare. Nu se omorau fiindca nu s-au gasit movile de coji de rac sau de scoici? Pai, poate nu s-au cautat.
Chiar nicaieri sa nu se fi gasit, daca consumau in cantitati mai mari? Cum de s-au gasit oase de caini (folositi pentru hrana), dar nu si cochilii?

View Postleogoto, on 27th April 2012, 23:59, said:

pur si simplu aruncai navodul sau vârșa
Si de cate ori merge asta? Pana se goleste balta. Si dupa aia, mancau stevie poate  :naughty:

View Postleogoto, on 27th April 2012, 23:59, said:

Sau goleai balta si culegeai ce aveai pofta ca si cum ai fi cules ciuperci [am citit undeva de o metoda extraordinar de inteligenta, baltile se goleau peste stavilar cu sifoane din olane ceramice pre-amorsate cu apa]
Tare. Goleai balta, care avea o cantitate limitata de peste, si dupa aia pescuiai pe Luna. Nu are nici o logica. Suprafete de pasune sunt mult mai mari decat cele de apa. E clar care hrana e mai abundenta.

#40
cirus6

cirus6

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 29,211
  • Înscris: 15.06.2010

View PostMount_Yermom, on 28th April 2012, 01:05, said:

Adica se descopera singurele oase in care se opreste cazmaua si se constata sagace ca dacii mancau in principal carne de vita. Probabil nu prea mancau carne decat din an in Pasti.
uita-te putin pe columna si vezi ce fizic aveau dacii. crede-ma ca fizicul ala nu se face cu stevie sau morcovi. cu siguranta erau mari consumatori de carne si aveau si de unde.

#41
Mocebon

Mocebon

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 6,625
  • Înscris: 06.10.2006
Inclin sa cred ca vanau la greu si nu prea duceau lipsa carnii.
Codrii din timpul ala trebuie sa fi fost uriasi, plini de caprioare, mistreti, iepuri, pasari...

#42
ingtourwater

ingtourwater

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 436
  • Înscris: 25.04.2012

View Postcirus6, on 28th April 2012, 12:14, said:

uita-te putin pe columna si vezi ce fizic aveau dacii. crede-ma ca fizicul ala nu se face cu stevie sau morcovi. cu siguranta erau mari consumatori de carne si aveau si de unde.
in sculpturi si basorielefuri romane nu-i poti distinge pe daci de germani.
Am sa postez cateva imagini sa te convingi.

Pana una alta, cateva filme despre obiceiurile spaniole si cele romanesti.
Cam mult identitate.
De unde se vede si meserii comune care asigura o hrana asemanatoare.
Nu degeaba imi place mie branza de burduf care-si gaseste asemanarea
cu produsele italieniilor si spaniolilor.


obiceiuri romanesti:
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/NUrBTQvTWg0?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/AJoJzgUuVGQ?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/9a1LESlQQYs?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]


spaniolesti:
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/zA580mmNNvE?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/MFsb_d-c0Tg?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#43
cirus6

cirus6

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 29,211
  • Înscris: 15.06.2010
nea fane vezi ca nu esti atent, aici e vorba de bucataria dacilor. care-i legatura intre asemanarea obiceiurilor romanesti si cele spaniole cu bucataria dacilor?
foarte probabil ca dacii aveau o bucatarie primitiva unde predomina carnea fripta sau fiarta, fructe legume proaspete, diferite fierturi de leguminoase,  miere si ca beutura cred ca vinul(cel putin agatirsii de pe valea tirnavelor erau renumiti pentru vinul lor). ce mi se pare interesant e ca bucataria noastra nu difera foarte mult de bucataria dacilor cu toate ca am fost influentati major de maghiari si turci.
din punctul meu de vedere bucataria e un argument foarte puternic pentru dacomani.

#44
ingtourwater

ingtourwater

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 436
  • Înscris: 25.04.2012

View Postcirus6, on 28th April 2012, 18:19, said:

vezi ca nu esti atent, aici e vorba de bucataria dacilor. care-i legatura intre asemanarea obiceiurilor romanesti si cele spaniole cu bucataria dacilor?
fiindca asemanarea se refera la obiceiurile agricole/pastoresti.
Iar mancarea ne provine de la agricultori/pastori.

Cand ai obiceuri asemanatoare (agricole/pastoresti) inseamna ca si mancarea era asemanatoare.
Iar prostiile care le debitati in ce priveste asa zisa mancare a dacilor provine de la faptul ca in viata voastra n-ati participat la excavarea unui sit dacic. Pe cand eu am participat. Dacomanii in general fac din categoria protocronista pe care o gasesti la toate popoarele lumii. Toti acestia au ceva in comun:
-ei formeaza buricul pamantului
-ei intotdeauna au fost continuu si perpetuu pe acelasi teritoriu
-lumea s-a nascut in ograda lor
-etc etc etc etc (adica baliverne).

#45
florrea2

florrea2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,999
  • Înscris: 05.09.2011

View Postleogoto, on 28th April 2012, 02:15, said:

Din perspectiva logicii archeologilor, nu stiu ce NU poate fi declarat "sacrificiu uman". Nu-i bai ca "sacrificiile umane" adica uciderea unor indivizi in cadru organizat se practica bine-mersi si azi, si unde nu se mai practica, s-au practicat totusi inclusiv in secolul XX. Ce-a comis norvegianul ala in norvegia cum ar fi categorisit de cineva asa doct in archeologie ca si dumneavoastra?

Din perspectiva alimentatiei, cu cujetari de tip sagace "nu cautam dar daca si asa gasim atunci tot ce gasim e clar sporadic" ajungem la concluzii geniale precum traiul in general vegan sau chiar ayurvedic, pe baza de raze de soare si roua diminetii. Si-atunci mai bine ne lasam de tras concluzii.

la MY e clar: sacrificii umane. Gîndește așa poate din cauza costumului de scafandru.

View Postcirus6, on 28th April 2012, 18:19, said:

nea fane vezi ca nu esti atent, aici e vorba de bucataria dacilor. care-i legatura intre asemanarea obiceiurilor romanesti si cele spaniole cu bucataria dacilor?
foarte probabil ca dacii aveau o bucatarie primitiva unde predomina carnea fripta sau fiarta, fructe legume proaspete, diferite fierturi de leguminoase, miere si ca beutura cred ca vinul(cel putin agatirsii de pe valea tirnavelor erau renumiti pentru vinul lor). ce mi se pare interesant e ca bucataria noastra nu difera foarte mult de bucataria dacilor cu toate ca am fost influentati major de maghiari si turci.
din punctul meu de vedere bucataria e un argument foarte puternic pentru dacomani.
Cred că ai dreptate, dar nu cred că îl impresionezi pe dl. ing Tourwater. Ți-a și răspuns în stilul lui caracteristic, de maidan:" Iar prostiile care le debitați....". Încă nu a reușit să îțși fixeze în minte că în romînește se spune în acest caz "pe care". El participînd la excavarea (aoleu!) unui sit dfacic (auzi, arheologie cu excavatorul :thumbup: ) știe bine ce mîncau dacii.
Și iar dă cu copita...în dacomani.

#46
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

View Postflorrea2, on 27th April 2012, 21:55, said:

opaițul mergea pe ulei. Un opaiț pe care îl cunoaștem bine și încă se mai folosește este candela.Deci uleiul nu era aproape necunoscut claselor (??) de jos.
Opaitul "merge" mai ales pe seu de oaie.

#47
Endinion

Endinion

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,606
  • Înscris: 05.03.2007
Ghinda, jir, seminte de conifere, alune, nuci, ...
Chestii dulci din rasina si seva de mesteacan si rasinoase (cineva mi-a povestit ca in zone mai izolate de la munte inca se mai consuma rasina).

Pesti, broaste, ...
Ciuperci uscate..
Fructe uscate la soare (si bunicii mei inca mai faceau);
Probabil cunosteau specii diferite de napi dulci /sfecla dulce si gulii, pe care le consumau crude.

Se pare ca nu exista nici morcovul (The wild ancestors of the carrot are likely to have come from Iran and Afghanistan, which remains the centre of diversity of D. carota, the wild carrot. Selective breeding over the centuries of a naturally occurring subspecies of the wild carrot, Daucus carota subsp. sativus, to reduce bitterness, increase sweetness and minimise the woody core, has produced the familiar garden vegetable.[10][11]
In early use, carrots were grown for their aromatic leaves and seeds, not their roots. Some relatives of the carrot are still grown for these, such as parsley, fennel, dill and cumin. The first mention of the root in classical sources is in the 1st century. The modern carrot appears to have been introduced to Europe in the 8–10th centuries.[citation needed] The 12th c. Arab Andalusian agriculturist, Ibn al-'Awwam, describes both red and yellow carrots; Simeon Seth also mentions both colours in the 11th century. Orange-coloured carrots appeared in the Netherlands in the 17th century.[12] These, the modern carrots, were intended by the antiquary John Aubrey (1626–1697) when he noted in his memoranda "Carrots were first sown at Beckington in Somersetshire Some very old Man there [in 1668] did remember their first bringing hither."[13]


Aveau o multime de bauturi dulci semi-alcolizate, miere de albine, fructe uscate, alune, nuci, ...

Grecii au masticul- rasina guma de mestecat, iar noi mesteaca.



Sevele terapeutice

Data aparitiei: 29.06.2010

Seva arborilor precum si sucul plantelor sunt numite RASA in medicina traditionala AYURVEDA. Tot RASA sunt numite si fluidele limfatice si plasma corporala umana. Acest lucru este neintamplator, deoarece sevele arborilor si sucurile plantelor, fructelor si legumelor sunt foarte usor de asimilat in organismul uman si au in mod special o actiune depurativa limfatica. Mai mult decat atat, omul are cea mai mare nevoie de o astfel de purificare in special primavara, deoarece pe parcursul iernii se consuma in general o hrana mai grea si conservata. Iar primavara este tocmai singurul anotimp in care se pot colecta si utiliza optim sevele arborilor.

Mesteacanul (Betula pendula) este simbolul vietii, al puritatii si al luminii in diverse traditii. In credinta populara seva sa este asemanata ca valoare cu laptele sau sangele si i se atribuie virtuti magice si vindecatoare

Seva de mesteacan, binecunoscuta pentru proprietatile ei terapeutice si depurative exceptionale, contine glucoza si fructoza, xilitol, vitamina C, saruri minerale (calciu, fosfor, magneziu, mangan, zinc, sodiu si fier), aminoacizi, flavonoide, saponine, betulina, enzime, acizi nucleici, hormoni vegetali etc. Are actiune depurativa si diuretica, regeneratoare, antioxidanta, antianemica, antiinflamatoare, este coleretica si colagoga, sudorifica, hipotensiva usoara, antiseptica, tonica.

Se colecteaza in lunile martie si aprilie, inainte de a apare primele frunze, cat timp afara sunt maxim 15 gr.C. De la un singur arbore se pot recolta 2-4 litri in 24 de ore. Pentru aceasta se face o simpla crestatura in forma de V, la care se ataseaza un vas legat de trunchi, in care se colecteaza seva, ce are un aspect foarte asemanator cu apa, este transparenta, fluida si are un gust dulceag. Cand seva nu mai curge, locul inciziei se acopera cu rasina, pentru a nu afecta mai departe arborele. Nu se recolteaza decat de la arbori maturi. Pentru a nu leza copacul, unii culegatori opresc curgerea dupa 250-300 de ml, acoperind incizia cu rasina.

Se consuma de preferinta dimineata, pe stomacul gol, in cantitate de 100-250 de ml, pana la 400 de ml pe zi (20-30 ml pana la 100 ml in cazul copiilor), dar in cazuri grave (cancere) se poate consuma si peste 1 litru pe zi, asociat cu postul alimentar complet sau cu un regim cat mai natural. Cura cu seva de mesteacan poate dura de la 3 pana la 15 zile, in functie de caz.

Se pastreaza in vase de sticla, inchise ermetic, la rece. Pentru conservare se poate folosi metoda cu radacina de hrean prin care se conserva si mustul.

Este foarte utila pentru tratarea litiazei urice (mai putin eficienta in cazul litiazei cu oxalati sau fosfati), a hiperuricemiei si hiperazotemiei, a artrozelor si a reumatismului, a infectiilor urinare, cistitelor si nefritelor cornice, eczemelor alergice, celulitei.

Carpenul (Carpinus betulus) si paltinul de camp (Acer platanoides) dau si ei primavara o seva care are proprietati terapeutice asemanatoare celei de mesteacan.

Seva de paltin de camp contine zaharoza, vitamina C, minerale si flavonoide. Este tonica antianemica, diuretica si depurativa. De la un copac se pot obtine 4-6 litri in 24 de ore.


Guma de mestecat

Cand au dezgropat obiecte preistorice, arheologii au descoperit bucati intregi de rasina de copaci mestecata. Se poate spune ca oamenii din antichitate au fost adevaratii inventatori ai gumei de mestecat.

Guma de mestecat se presupune ca era utila la curatarea dintilor si pentru a reimprospata respiratia. Vechii greci mestecau Eastiche o guma de mestecat facuta din rasina unui copac care crestea in Turcia si Grecia. Vechii maya mestecau Ahicle care era seva de la copacul Yapodilla Indienii nord-americani mestecau seva de la molid iar locuitorii timpurii ai Americii mestecau guma facuta din seva de molid si ceara de albine. In 1848, John B. Curtis a facut si a vandut prima guma de mestecat comerciala numita ytarea principala a gumei pure de molid- (state of mine pure spruce gum).http://curcubeu.ro/index.php?artid=60



Mierea de molid nu este produsă în mod direct de către albine, ci de insectele producătoare de așa-zisa mană. Această mană este depusă pe ramuri și pe ace sub forma unor substanțe compacte dulci, care sunt recoltate ulterior de către albine.
Produsul apicol prezintă proprietăți antiseptice și antiinflamatorii, atât pentru aparatul respirator cât și pentru cel urinar. Mierea de conifere stimulează de asemenea diureza și este laxativă.
Rasina are multiple intrebuintari .
Rasina , in amestec cu alte leacuri era intrebuintata la prepararea diferitelor alifii, pentru taieturi, bube, buboaie, umflaturi, junghiuri, etc. Se folosea si pentru ceai, impotriva ranilor interne. Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: afectiuni dermatologice, afectiuni digestive, afectiuni pulmonare, candidoza, constipatie, colon iritabil, diaree, eruptii tegumentare, faringite, gripe, infectii ale pielii, infectii urinare, infectii intestinale, plagi ale intestinelor, rani, reumatism, tuse. Rasina se poate suge de mai multe ori pe zi ca o guma de mestecat.

http://miculmester.b...i-mai-tari.html




Roscove

Roscovul (Ceratonia siliqua L.) face parte din familia Fabaceae sau Leguminosae si provine din estul Mediteranei. Copacii cresc inalti si robusti, cu o inaltime de pana la 15 m. Fructul roscovului este un aliment cunoscut din cele mai vechi timpuri, consemnat in biblie ca atare. Se spune ca ar fi constituit principala hrana a Sfantului Ioan Botezatorul, in anii sai de pustnicie, de aceea roscova mai este cunoscuta sub numele "painea Sfantului Ioan”.

În cele mai vechi timpuri, semintele de roscova s-au folosit ca unitate de masura, la aceeasi masa de aur, una de seminte = 1 carate (boaba de roscova = spasm. Keration). Numele "karat” este utilizat in prezent pentru a denumi 0.18 gr. aur si mai ales de pietre pretioase (semintele de roscova, indiferent de dimensiune si conditiile de stocare, au intotdeauna aceeasi masa de 0.18 grame).
Astazi, roscovele sunt crescute pe cele mai calde tarmuri ale Mediteranei. Pe insula Solta din Croatia exista o localitate numita "Rogac" adica "roscov", unde acest copac se cultiva in mod traditional. Roscovul este cultivat deasemenea in India, Argentina si Brazilia.

Aspect: frunzele sunt tari, verzi, florile au aspectul unor franjuri de culoare verzuie. Fructele sunt niste pastai verzi, de pana la 20 de cm. lungime, care inchid boabele de roscova. Dupa recoltare, incepe sa se schimbe culoarea pastailor, care in final, devine maro.

Continut: pastaia contine 30 - 70% (uneori 40-50%) zahar, care consta in zaharoza (pana la 26% din celuloza), fructoza (13%), xylose, maltoza si glucoza, etc, proteine, aminoacizi (alanina, Valin, Proline, etc), amidon, acizi etc. Semintele contin proteine, grasime (in cea mai mare parte acizi oleinic, linoleic si palmitic), fitohormoni (in special toamna, dupa desfrunzire), tannin, guma de karuba etc.

Efectele benefice: taninii continuti de roscova inhiba enzimele digestive; inactiveaza bacteriile coli si sustin in acelasi timp dezvoltarea unei flore binefacatoare de bacterii intestinale. În general, roscova are un efect calmant asupra stomacului si mucoaselor intestinale, de aceea, este utilizata pentru a usura greata si diareea. De asemenea, roscova constituie o bogata sursa de vitamine si minerale (in special de calciu), precum si unele oligoelemente.

Utilizare: oamenii mananca fructe de roscova de milenii. Roscova este utilizata in stare uscata, uneori intreaga, de cele mai multe ori sub forma de fainuri, siropuri sau ceai. Astazi, pastaia de roscova prajita si macinata este utilizata ca substitut de cacao. Extractul de pastaie de roscov este folosit ca mirodenie in productia unei game largi de alimente (bauturi alcoolice si non-alcoolice, produse lactate, inghetata, dulciuri, produse de panificatie, budinci, produse din carne, condiment de amestecuri, fructe de produse, si altele). Extractul de roscova este un aditiv alimentar (E 410), care este folosit ca si agent de ingrosare si stabilizator utilizat in diverse produse alimentare.

Produse comerciale: pastaile de roscova sub forma prajita sau neprajita se pot gasi sub forma de faina, sirop.

#48
NASTYPRIMUL

NASTYPRIMUL

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,605
  • Înscris: 20.09.2008
Nu am mincat niciodata roscove. Eram pe punctul de a minca cind eram mic. Dar nu.
In schimb am prins ultimele momente ale fructelor de gard din Bucuresti.
Dupa care, anii 70, totul creste in frigider la mine.

#49
Endinion

Endinion

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,606
  • Înscris: 05.03.2007

View PostNASTYPRIMUL, on 30th April 2012, 02:56, said:

Nu am mincat niciodata roscove. Eram pe punctul de a minca cind eram mic. Dar nu.
In schimb am prins ultimele momente ale fructelor de gard din Bucuresti.
Dupa care, anii 70, totul creste in frigider la mine.

Nici eu, doar parintii au mancat in tinerete.

Daca nu ma insel, dacii nu aveau nici varza, dar aveau leurda, usturoita, macris, verze-stevie, frunze tinere de fag, limbarita, laptuca, si multe alte verzituri fara numar.

Cineva spunea ca dacii nu ar fi avut o diversitate culinara, lucru fals, de fapt desi nu aveau majoritatea fructelor si legumelor ce le avem noi astazi, foloseau alte legume si fructe mai deloc utilizate astazi.


PAPURA:

Rizomi, mladite si inflorescente

In orice situatie de supravietuire (fie ca este auto-impusa sau nu), una din primele plante dupa care ma uit este papura. Ca planta comestibila, papura este uimitoare si ofera o varietate de produse, in functie de anotimp. Primavara devreme, puteti sapa radacinile, pentru a cauta micii muguri – rizomii din care vor creste noile plante. Acestia pot fi culesi, curatati de coaja si adaugati alaturi de alte verdeturi de primavara in salate,  folositi pentru prepararea unor mancaruri inabusite sau singuri, ca legumele. Pe masura ce plantele cresc, iar mladitele ating o inaltime de 60 cm – 90 cm (2-3 picioare)  deasupra apei, le puteti curata si folosi ca pe rizomi, sau sotate.  Acest fel de mancare este cunoscut ca sparanghel Cossack – dupa o reteta ruseasca de preparare.

Primavara tarziu si vara devreme, unul din felurile mele preferate de mancare-din-natura provine din florile papurei. Curand dupa ce mladitele apar, apar si florile feminine si masculine. Atat florile feminine cat si cele barbatesti infloresc pe acelasi mladita, in varf, doar ca sunt separate, cele masculine sus si cele feminine jos. Din florile feminine se vor dezvolta mai tarziu semintele maronii, ca o coada de pisica, de unde provine si numele englezesc al plantei – cattail. Florile barbatesti se vor ofili, formand un ciuf uscat in varf, care poate fi usor indepartat.

La inceput, florile sunt protejate de frunzele dispuse cilindric in jurul lor.  Indepartati aceste frunze  si veti putea vedea inflorescentele verzui. Aceste inflorescente pot fi mancate in intregime, atat partea feminina cat si cea masculina, ele pot fi fierte si mancate cum mancam noi porumbul fiert si amandoua sunt delicioase (trebuie  sa recunosc ca de-abia astept sa vina primavara sa incerc – n.tr.).

Portiunea masculina ne ofera o cantitate mai mare de hrana in acest stadiu. Inflorescentele au o aroma asemanatoare  porumbului, dar diferita totusi. Nu pot sa-mi inchipui ca cineva ar putea gasi aroma lor inacceptabila. De asemenea, in acest stadiu, inflorescentele pot fi mancate crude.

Polenul si faina din radacina

Mai tarziu, capatul superior, masculin, al inflorescentelor va incepe sa produca o abundenta de polen galben, avand consistenta pudrei de talc, care poate fi cu usurinta colectat si pastrat in diverse cutii. In mai putin de o ora putem obtine cantitati considerabile de polen  (cateva livre in mai putin de o ora – o livra e putin mai mica decat o jumatate de kg, deci cel putin un kg in ora respectiva – n,tr,). Aplecati papura, introduceti inflorescenta intr-o punga de hartie larga si scuturati. Polenul poate fi folsit ca adaos in preparatele cu faina, adaugat in supe si in sosurile de friptura pentru a le ingrosa. De asemenea, puteti manca polen crud, adaugat in iaurt, in sucuri de fructe, salate sau cereale. Polenul poate fi cumparat si din magazine, bineinteles,  dar polenul de papura este foarte bogat in principii nutritive care n-ar trebui dispretuit. Este o sursa minunata de proteine, vitamine si minerale, un adevarat aliment energetic.

Vara tarziu, portiunile fragede  ale mladitelor inca mai pot fi recoltate, dar recolta aceasta de sparanghel Cossak incepe sa scada, pe masura ce plantele cresc si tulpinile incep sa se intareasca. De acum inainte, pana in primavara urmatoare, cea mai abundenta sursa de hrana oferita de papura o constituie radacinile, care pot fi recoltate tot timpul anului. Papura este atat de productiva, radacinile sunt atat de abundente, incat un studiu asupra acestora a fost initiat la Cattail Research Center of Syracuse University’s Department of Plant Sciences. Studiul a fost condus de cercetatorul Leland Marsh. Rezultatele studiului au fost urmatoarele:

Recolta este fantastica. Marsh a descoperit ca a fost posibil sa obtina o recolta de 140 de tone de rizomi pe acru, in apropierea Wolcott, NY. Aceasta reprezinta mai mult decat de 10 ori recolta medie de cartofi/pe acru. In termeni de produs finit, greutatea fainii uscate de papura obtinuta din 140 de tone de radacini va fi aproximativ de 32 de tone.

(Cifrele date aici pot varia destul de mult – in alta parte, in The Earth Care Manual, de Patrick Withefield,  am intalnit cifra de 6 tone de faina pe hectar – dar era vorba de o mlastina salbatica, nu de un teren supus studiului. Daca apa este prea adanca, papura se va dezvolta doar pe margini, deci nu tot terenul va produce. Totusi, chiar si cifra de 6 tone de faina pe hectar indica o recolta impresionanta, de pe un teren cel mai adesea considerat neutilizabil. In trecut s-au facut eforturi uriase pentru a asana aceste mlastini si a le “reda” agriculturii – o exprimare destul de cinica, as spune eu avand in vedere ca acele terenuri nu fusesera niciodata terenuri agricole.

Cel mai important, infiintarea unei zone mlastinoase, acoperita de papura, va oferi pe langa aceasta recolta neobisnuita pentru tara noastra si un rezervor de umiditate penru pamanul nostru si un habitat valoros pentru multe specii salbatice. N.tr.)

Pentru a extrage faina sau amidonul din radacini, pur si simplu adunati radacinile, spalatile si curatati-le. Apoi zdrobiti radacinile sub apa. Faina va incepe sa se separe din fibre. Continuati procesul pana cand fibrele sunt toate separate si faina dulce este eliberata. Indepartati fibrele si aruncati excesul de apa.

Lasati faina obtinuta sa se usuce,  undeva la caldura sau la soare (acoperita cu o panza subtire).

Radacinile de papura contin, deasemenea, gluten. Indienii americani macerau aceste radacini si le fierbeau, pentru a obtine un sirom fin, pe care il foloseau in diferite preparate, pentru a le indulci. Unii indieni ardeau capetele maronii mature  ale papurei pentru a extrage micile seminte din puf, seminte pe care le foloseau pentru a face terci si le adaugau in supe.


PROBABIL mancau si foarte multa sfecla de orice fel, care este dulce, hranitoare si foarte sanatoasa.

#50
porphyrogenitus

porphyrogenitus

    priveste profund

  • Grup: Validating
  • Posts: 23,297
  • Înscris: 30.10.2005
Important este și cum găteau nu doar ce mâncau.

Cea mai eficientă metodă de conservare a cărnii este fie sărarea fie carnea prăjită păstrată în untură (său).
Cred că vânatul era mai important decât carnea obținută din creșterea domestică a animalelor.

Zootehnia a crescut în importanță odată cu diversificarea resurselor.
Porumbul, soia au putere energetică crescută pt. a susține cirezi mai consistente.
Astea-s recente.
În trecut nu existau.

Cirezile nu se pot susține doar cu fân și verdețuri de sezon.
Sau se pot ține dar creșterea animalului este lentă.

Probabil că vacile erau ținute preponderent pt. lapte, transport și lucrări agricole.

Imaginați-vă cât de impotantă este o vacă la casa omului chiar și în aceste zile.
Cu o vacă ții o familie de 4 membri.
Și vorbim de posibilități crescute, medicină veterinară, furaje moderne îmbogățite.

Bănuiesc, vaca pt. dacul obișnuit era o avere.
Nu cred că le sacrificau prea ușor.

Poate spre bătrânețea animalului.

Ne întoarcem la oaie, capră și vânat (probabil păsări și mistreți)
Zimbrul ?
Era prezent zimbrul în viața dacilor ?
Dacă da înseamnă că aveau o resursă fabuloasă de proteină animală.

Decebal a trecut de câteva ori pe pod de gheață Dunărea.
Pot bănui că vremea în acele timpuri era mai rece decât astăzi.
Deci agricultura sistematizată ar fi produs resurse limitate.

LE
Noi avem ca și reper clima din ultima sută de ani.
În trecut îți cam clănțăneau dinții pe covrigi.
[ http://zipcodezoo.com/Trends/Trends%20in%20Global%20Temperature_48.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

Edited by paradigmatic, 30 April 2012 - 12:13.


#51
lucifer76

lucifer76

    Bashtan

  • Grup: Moderators
  • Posts: 32,574
  • Înscris: 13.06.2007

View Postparadigmatic, on 30th April 2012, 13:00, said:

[/b][/i]Decebal a trecut de câteva ori pe pod de gheață Dunărea.
Pot bănui că vremea în acele timpuri era mai rece decât astăzi.
Deci agricultura sistematizată ar fi produs resurse limitate.

LE
Noi avem ca și reper clima din ultima sută de ani.
În trecut îți cam clănțăneau dinții pe covrigi.[i][b]
Am dubii in priviinta acestei teorii. Daca in Dacia era frig, ce mancau cei de pe teritoriul actual al Rusiei? Si cresterea animalelor mari pentru hrana nu e limitata de climat. Cresc si mongolii, pe platourile inalte, cresc si africanii, unde e cald de mori.

#52
florrea2

florrea2

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 3,999
  • Înscris: 05.09.2011

View Postego_zenovius, on 29th April 2012, 20:50, said:

Opaitul "merge" mai ales pe seu de oaie.

io știu că merge pe ulei.Aveau din ce să facă ulei.De ce să fi pus seu? Merge mai bine cu seu?Aveau și ceară, deci cei bogați și cei care nu erau prea săraci aveau lumînări.
2) dacă morcovul provine din Iran atunci aveau și dacii precis. Legăturile cu Grecia și ale Greciei cu Asia sînt foarte vechi.
3) Foarte interesante postările lui Endinion.
4) Anul ăsta a înghețat tare Dunărea. Ați uitat? Se putea trece cu tancul.

#53
porphyrogenitus

porphyrogenitus

    priveste profund

  • Grup: Validating
  • Posts: 23,297
  • Înscris: 30.10.2005

View Postlucifer76, on 30th April 2012, 15:15, said:

Am dubii in priviinta acestei teorii. Daca in Dacia era frig, ce mancau cei de pe teritoriul actual al Rusiei? Si cresterea animalelor mari pentru hrana nu e limitata de climat. Cresc si mongolii, pe platourile inalte, cresc si africanii, unde e cald de mori.
Vorbim de o populație infimă raportată la cea de azi.
Crezi că ne putem gândi la o populație de maxim 1 milion pt. tot cuprinsul României de azi ?
Probabil și această cifră este mare.

Mongolii or fi crescând animale dar sunt puțini.
Mediul înconjurător și clima țin în frâu populația raționalizând resursele.

[ http://www.creationpie.com/W/ORIGINS.IMG/tree-01.gif - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

#54
Endinion

Endinion

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,606
  • Înscris: 05.03.2007

View Postflorrea2, on 30th April 2012, 16:58, said:

io știu că merge pe ulei.Aveau din ce să facă ulei.De ce să fi pus seu? Merge mai bine cu seu?Aveau și ceară, deci cei bogați și cei care nu erau prea săraci aveau lumînări.
2) dacă morcovul provine din Iran atunci aveau și dacii precis. Legăturile cu Grecia și ale Greciei cu Asia sînt foarte vechi.
3) Foarte interesante postările lui Endinion.
4) Anul ăsta a înghețat tare Dunărea. Ați uitat? Se putea trece cu tancul.

Traiau intr-un climat rece dar aveau resurse pe care noi astazi le ignoram, ... pomenea cineva despre rusi, dar Rusia era plina de rauri cu pesti, raci, multe mlastini cu broaste si paduri nesfarsite de mesteacan care le furniza materialul rasinos inflamabil pt. foc plus multa seva dulce -sirop de mesteacan, in rest probabil mult vanat.

Anunturi

Chirurgia spinală minim invazivă Chirurgia spinală minim invazivă

Chirurgia spinală minim invazivă oferă pacienților oportunitatea unui tratament eficient, permițându-le o recuperare ultra rapidă și nu în ultimul rând minimizând leziunile induse chirurgical.

Echipa noastră utilizează un spectru larg de tehnici minim invazive, din care enumerăm câteva: endoscopia cu variantele ei (transnazală, transtoracică, transmusculară, etc), microscopul operator, abordurile trans tubulare și nu în ultimul rând infiltrațiile la toate nivelurile coloanei vertebrale.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate