Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
casa verde 2024

Intrerupator cu N - doza doar cu ...

Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata
 Suprataxa card energie?!

Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...
 teava rezistenta panou apa calda

Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN
 Numar circuite IPAT si prindere t...

Pareri brgimportchina.ro - teapa ...

Lucruri inaintea vremurilor lor

Discuții despre TVR Sport HD.
 

Dacii si Romanii vorbeau limbi asemanatoare? partea a 2 a

* * * - - 2 votes
  • Please log in to reply
9963 replies to this topic

#5725
Trogldyte

Trogldyte

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 748
  • Înscris: 30.04.2011
-dava


http://spokensanskri...i &direction=AU


Sensul initial ar fi de " refugiu".

#5726
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View PostDaDanuca, on 28 octombrie 2013 - 17:39, said:

Ce vorbesti Franţ? Limbile berbere si limba copta, nu sunt limbi semitice. Posted Image
Ca tu ai puterea de concentrare a unui soim al patriei, nu ma mira. Iti recapitulez, spre dezmeticirea ta, inceputul argumentului:

1. pretindeai ca "daca romanii i-ar fi macelarit pe aia din grecia, levant, egipt, acum ai fi avut o limba romanica in loc"
2. ti-am aratat frumos ca unui vajnic pionier, ca "romanii au macelarit Cartagina, dar limba punica - o limba semitica, a continuat sa se vorbeasca pana a venit araba - alta limba semitica". Adica, pe intelesul tau buimac, raderea de pe fatza pamantului a oraselor nu inseamna exterminarea populatiei, pe care n-o poti dovedi in nici un fel. Nu poti aduce nici un exemplu de popor exterminat de romani.
Doar un fundamentalist cripto-latin poate sustine ca dacii ar fi fost exterminati. Esti un fundamentalist criptolatin? Gandeste-te bine, dormi la noapte cu gandul asta, hotaraste-te daca iti satisface fanteziile imperialiste.

in rest, exemplul cu America de Sud, iti arata ca exterminarea unei populatii dintr-un teritoriu, nu produce fuziuni lingvistice, nu produce cataclisme de genul celor pe care le presupune teoria transformarii latinei in romaneasca. Din Argentina pana in Mexic, se vorbeste aceeasi spaniola ca aia din Spania, dupa 500 de ani de la cucerire. Idem portugheza, engleza si franceza. Nici una nu a nascut pui vii din impreunarea veteranilor cuceritori cu vaduvele cucerite.

Edited by criztu, 28 October 2013 - 20:29.


#5727
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008
Complet fals. Intre Spaniola-castellana de la Madrid si cea din Argentina sau Perù exista multe diferente de vocabular si chiar de fonetica la doar 500 de ani de la cucerire, considerand ca de 100 de ani circa avem radio si mai apoi televizorul sa unifice graiul in mediul poporului.
Ceea ce nu intelegi tu este ca nu conteaza lungimea sau scurtimea unei dominatii ca sa stabilesti de cum s-a impus o limba sau nu.
Modalitatile se schimba, imprejurarile si circumstantele la fel.

#5728
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View Postmarcuzzzo, on 28 octombrie 2013 - 20:46, said:

Ceea ce nu intelegi tu este
ceea ce nu intelegi tu este latina.

#5729
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008

View Postcriztu, on 28 octombrie 2013 - 20:53, said:

ceea ce nu intelegi tu este latina.

Nu spuneai ca latina tot din carpati vine?

#5730
pro-civilizatie

pro-civilizatie

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 12,012
  • Înscris: 19.02.2011

View Postcriztu, on 28 octombrie 2013 - 18:59, said:

pai o berbera se vorbeste pana azi, iar egipteana da, era inrudita cu semitica, amandoua subdiviziuni ale afro-asiaticei.

ce ar trebui sa te minunezi tu, e de ce nu se vorbeste o neolatina in egypt, iesita din veteranii romani si vaduvele egiptene, cum ne explica la clasa V-a scoala generala, ca cam acolo e nivelu la care discutam.
berbera se vorbeste si azi,dar intr-o mare de araba.
egipteana e inrudita cu araba in cadrul afro-asiaticei ,dar diferentele sunt destul de mari existand cateva mii de ani de disgresiune intre cele 2 limbi.daca sugerezi ca doar transformand cateva pronuntii in egipteana gata aveai araba te inseli amarnic.
am mai explicat deja.in egipt orasele erau locuite de egipteni.in europa orasele erau locuite de romani.asta e diferenta.

#5731
Dijonnais

Dijonnais

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,941
  • Înscris: 03.03.2012

View Postmarcuzzzo, on 28 octombrie 2013 - 10:04, said:

Raspunde la o singura intrebare criztu: daca limbile in esenta lor nu se schimba, asa cum afirmi tu, cum s-au diversificat din preistorie si mai ales, din ce motive. De ce exista mai multe limbi si nu una singura? Ca pana la urma asa cum ai scris: cartaginezii au tinut un idiom semit si asa a ramas, limba daca tot limba romana e neschimbat de 2000 de ani etc.
Limbile s-au tot diversificat în perioada tribală apoi a început un proces de uniformizare, adică de dispariție a unor limbi, de supraviețuire numai a unora, în timp ce  populația crește exponențial.

Fără îndoială Imperiul Roman a contribuit la acea uniformizare, chiar dacă nu ca un stat național de azi. Anumite limbi s-au văzut exprimate în scris de limba latină și au fost profund influențate de latină. Nu e sigur că alte limbi mult depărtate de „latina populară” au fost învinse. Cazul limbii dace rămâne de lămurit.

Edited by Dijonnais, 28 October 2013 - 22:29.


#5732
raman

raman

    Dubito, ergo cogito; cogito ergo bibamus.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,171
  • Înscris: 01.12.2010

View PostDaDanuca, on 28 octombrie 2013 - 19:21, said:



Nu te grabi!

Avem destule prenume latine mostenite: Lupu, Vintila (de la Quintilus), Ursu, Floarea/Florea, Caine, Vulcan, Petru (cu varianta Patru), Costea/Constandin etc.

Nu mai manca cu polonicu'. Lupu, Vintila, Ursu, Caine, Rata si Porc nu sunt prenume. Floarea poate fi si direct de la Daci avand in vedere ca in cimeriana, albaneza si iraniana exista forme similare ( banuiesc ca esti un mare fan al lui Florin.....Florin Salam. Petru este atestat la daci prin Petrodava iar Petros-ul grecesc l-a dat pe cel latinesc. De Constantin ce sa mai zic, cand tac-su Constantiu e nascut in familie modesta de traco-ilyro-daci si este ales de dacul Galerius, co-imparat iar maica-sa Elena este de neam tracic din Bithinia.

Plimba Ursu, ca te mananca Lupu.

#5733
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View Postpro-civilizatie, on 28 octombrie 2013 - 22:09, said:

berbera se vorbeste si azi,dar intr-o mare de araba.
egipteana e inrudita cu araba in cadrul afro-asiaticei ,dar diferentele sunt destul de mari existand cateva mii de ani de disgresiune intre cele 2 limbi.daca sugerezi ca doar transformand cateva pronuntii in egipteana gata aveai araba te inseli amarnic.
am mai explicat deja.in egipt orasele erau locuite de egipteni.in europa orasele erau locuite de romani.asta e diferenta.
si io ti-am explicat - romanii din balcani si anatolia au luat-o grav pe greaca.
ori admiti ca nu existau romani in balcani si anatolia, ori admiti ca romanii existau exact cum au existat nemtii in ardeal - au vorbit cat au vorbit in muncipilii lor, dupa care au fost un pic exterminati.

iar cu egiptul, coptica s-a vorbit pana au decis baietii din guvern s-o extermine. in puii mei la naiba, acelasi lucru a patit araba in Spania, dar unde este neo-latina din tot nordul africii si balcani si arabia si anatolia, provincii romane cu sute de ani inainte de cucerirea Daciei? Sau o sa-mi spui ca in tot nordul africii, levant si anatolia si balcani, nu existau veterani romani sa se imperecheze cu vaduve dace? Pai de unde pana mea de la shepcutza proveneau infinitul de cetateni romani ex toto orbe adusi in Dacia, daca din Grecia nu, din Balcani nu, din tot nordul Africii nu, din Levant nu, din Anatolia nu, mai ramanea din Galia si Hispania, teritorii celtice. Vrei sa zici ca pepiniera de clone latine ale romanilor erau Galia si Hispania?

tu te intrebi si tu prin ce miracol romanitatea s-a grecizat in Balcani si Anatolia?

Toata abureala cu veteranii latini cu 4 perechi de coae care le-au convertit pe dacoaice la cauza latina, si dup-aia s-au facut ciobani cu oile, carora le tineau cununa soarele si luna, faclii stele mii, adica mitraism solar iranic nomadism pastoral, e pt soimii patriei. Te consideri soim al patriei?

Edited by criztu, 28 October 2013 - 23:25.


#5734
raman

raman

    Dubito, ergo cogito; cogito ergo bibamus.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,171
  • Înscris: 01.12.2010

View Postcriztu, on 28 octombrie 2013 - 23:04, said:

Pai de unde pana mea de la shepcutza proveneau infinitul de cetateni romani ex toto orbe adusi in Dacia, daca din Grecia nu, din Balcani nu, din tot nordul Africii nu, din Levant nu, din Anatolia nu, mai ramanea din Galia si Hispania, teritorii celtice. Vrei sa zici ca pepiniera de clone latine ale romanilor erau Galia si Hispania?


Posted Image Posted Image

#5735
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

View Postcriztu, on 28 octombrie 2013 - 23:04, said:

Toata abureala cu veteranii latini cu 4 perechi de coae care le-au convertit pe dacoaice la cauza latina, si dup-aia s-au facut ciobani cu oile, carora le tineau cununa soarele si luna, faclii stele mii, adica mitraism solar iranic, e pt soimii patriei. Te consideri soim al patriei?
Nu te mai lua dupa ce zice "Miorita" pe care ai invatat-o la scoala, ca aia nu e creatia poporului ci a lui conu Bazil Alecsandri.

#5736
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View Postego_zenovius, on 28 octombrie 2013 - 23:25, said:

Nu te mai lua dupa ce zice "Miorita" pe care ai invatat-o la scoala, ca aia nu e creatia poporului ci a lui conu Bazil Alecsandri.
uite te invit aici, este seara ta, sa pui versiunile populare, alea din popor, originale, ale Mioritei. Nu de alta dar io am citit niste articole despre practici funerare de incinerare in versiuni ale acestei capodopere de civilizatie nomadica pastorala.

Edited by criztu, 28 October 2013 - 23:34.


#5737
raman

raman

    Dubito, ergo cogito; cogito ergo bibamus.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,171
  • Înscris: 01.12.2010

View Postego_zenovius, on 28 octombrie 2013 - 23:25, said:

Nu te mai lua dupa ce zice "Miorita" pe care ai invatat-o la scoala, ca aia nu e creatia poporului ci a lui conu Bazil Alecsandri.
Care Miorita "inventata" are variante si la verii aromani dar si la comunitatile de ciobani valahi din muntii Tatra. Cum ziceai? Alecsandri? Mai ai dreptul la doua incercari.

Studiul lui Adrian Fochi (Miorița, 1964) semnalează prezența Mioriței, în fragmente sau texte alterate, în unele zone ce depășesc granițele administrative ale țării: zona macedoneană, sârbească, moldovenească, ucraineană și maghiară. Dar s-a menținut exclusiv în comunitățile vechi românești.

Edited by raman, 28 October 2013 - 23:32.


#5738
Boshaft_Sylvester

Boshaft_Sylvester

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,558
  • Înscris: 01.10.2013
Un lucru este cert pentru orice are in cap si altceva decat paie: limba romana este inrudita cu limbile romanice [d'oil, d'oc, italice, hispanice, etc.]

Pentru explica aceasta inrudire evidenta sunt doua modele:

1. Limbile romanice isi datoreaza afinitatile in principal mostenirii Imperiului roman si limbii latine - cu atat mai mult cu cat substraturile si adstraturile sunt recunoscute a fi fost diferite in fiecare caz.

sau

2. Dacomania. Dacii, pe langa faptul ca se trag direct din neanderthalienii carpato-mioritici, au creat prima civilizatie, le-au mosit pe toate celelalte, au cucerit si populat Eurasia si vorbeau o limba imuabila, neschimbata pana azi pe care noi [ca o pedeapsa] o vorbim si azi. "Romanitatea" occidentala ajunge sa fie pusa pe seama ... gotilor, adica a getilor, adica a rom^nilor care au cucerit occidentul.

Despre cum o limba vehiculata de cuceritori poate inlocui altele avem ample exemple. Cele mai evidente si care s-au desfasurat pe cele mai intinse arii sunt limbile europene in Americi sau limba araba in spatiul de la Atlantic la Oceanul Indian. Bine-nteles ca nu sunt copii la indigo ale proceselor care au dus la "latinizarea" a jumatate de continent in urma cu 2000 de ani. Dar cine a pretins asta?

Apoi, ca o limba poate deveni de nerecunoscut in cateva generatii, ca poate evolua enorm in cateva sute de ani, avem exemplul limbii engleze care intre Beowulf si Shakespeare capata aspectul cu care suntem familiari - desi de la Shakespeare pana azi, limba engleza a mai evoluat dar cu alta viteza. "Socul" a fost reprezentat de succesiune scurta a influentelor nordice [daneze] si normande [franceze] in numai cateva generatii.

Astfel, este perfect posibil, date fiind exemplele paralele, sa ne imaginam scenariul in care limba cuceritorilor [latina fie si vulgara] a dislocuit limbile autohtone [nu mereu, nici peste tot cu acelasi succes] iar idiomurile vorbite de acesti "noi latinofoni" sa fi evoluat in formele moderne pe care le cunoastem azi.

Evident ca orice teorie in acest domeniu nu este demonstrabila pas cu pas ca in matematica, ca multe zone sunt necunoscute sau doar ghicite dar alternativa propusa de dacomani nu indeplineste nici cele mai simple criterii pentru a fi luata in seama la modul serios.

Edited by Boshaft_Sylvester, 28 October 2013 - 23:39.


#5739
ego_zenovius

ego_zenovius

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 14,399
  • Înscris: 24.11.2006

View Postraman, on 28 octombrie 2013 - 22:45, said:

Nu mai manca cu polonicu'. Lupu, Vintila, Ursu, Caine, Rata si Porc nu sunt prenume.
Lupu si Vintila sunt (si) prenume. Ai auzit de un cantaret maramuresan pe nume Lupu Rednic? Dar de scriitorul Vintila Corbu? Sau de Vintila Bratianu? Sau de Vintila Mihailescu (scrie editoriale la Dilema).

Lupu si chiar Lupa erau candva prenume destul de frecvente dar, poate, nu avea legatura directa cu numele animalului ci cu Sf. Lup:
http://www.timpul.md...ml?action=print
Odată cu apariţia creştinismului, printre martirii care au pătimit pentru Hristos a fost şi unul, şi chiar unicul, cu numele Lup, un sclav din Moesia Inferioară, socotit dacoroman, şi devenit Sfântul Mucenic Lup, cinstit în calendarul ortodox la 23 august stil nou/5 septembrie stil vechi.
Aşadar, Lupu, ca prenume (ca nume de botez) s-a răspândit în popor prin calendar, prin numele sfântului Lup. Dacă la popoarele romanice s-o fi păstrat numele precreştin Lup, pus în legătură cu caracteristicile animalului respectiv, după creştinare, peste el s-a suprapus prenumele creştin, calendaristic Lup(u). De aceea la români prenumele Lupu, cu diferite forme şi variante, atestat începând cu sec. al XIV-lea, deci din primele documente scrise, s-a menţinut în circulaţie ca prenume (nume de botez) până la sfârşitul sec. al XIX-lea.
În documentele moldoveneşti prima atestare apare la 1423 cu forma Lupşe, Lupşa, slugă domnească. Între anii 1488 şi 1495 este frecvent atestat prenumele Lupe, armaş, boier etc. Între anii 1522 şi 1620 sunt atestate 14 persoane cu prenumele feminin Lupa. La 1546 apare atestat prenumele Lupul, devenit apoi foarte frecvent pe parcursul secolelor. Prenumele Lupul a fost purtat de demnitari cu cele mai variate funcţii: slugă domnească, aprod, armaş, cămăraş, ceaşnic, comis, comişel, cupar, logofăt, paharnic, pârcălab, postelnic, spătar etc. Între anii 1585 şi 1625 sunt atestate 12 persoane cu prenumele Lupan. La 1587 apare atestat prenumele Lupaşcu, format de la Lupu cu sufixul compus de origine slavă -aşcu, devenit specific pentru limba ucraineană şi care imprimă derivatelor sens dezmierdător. La 1613 este atestat Lupaşcu, protopop, fiul lui Ursul şi nepot lui Tudosie, vătav de Stolniceni.


View Postcriztu, on 28 octombrie 2013 - 23:27, said:

uite te invit aici, este seara ta, sa pui versiunile populare, alea din popor, originale, ale Mioritei. Nu de alta dar io am citit niste articole despre practici funerare de incinerare in versiuni ale acestei capodopere de civilizatie nomadica pastorala.

Citeste mai atent ce am spus.
Vad ca ai si tu cunostinta de faptul ca exista si "Miorite" autentice - asta ma face sa nu inteleg de ce ai citat din facatura bardului de la Mircesti.

View Postraman, on 28 octombrie 2013 - 23:29, said:

Care Miorita "inventata" are variante si la verii aromani dar si la comunitatile de ciobani valahi din muntii Tatra. Cum ziceai? Alecsandri? Mai ai dreptul la doua incercari.
Nu vad rostul interventiei tale. Am negat eu existenta variantelor sud dunarene? Am spus doar ca citatul dat de colegul criztu e dintr-o chestie numita "Miorita" compusa de Alecsandri. Despre ce incercari este vorba?

#5740
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View Postego_zenovius, on 28 octombrie 2013 - 23:41, said:

Vad ca ai si tu cunostinta de faptul ca exista si "Miorite" autentice - asta ma face sa nu inteleg de ce ai citat din facatura bardului de la Mircesti.
io chiar te invit serios sa pui versiunile populare ale Mioritei, daca ai. cum stiu ca tu ai probleme cu logica limbajului, iti zic ca versurile "soarele si luna i-au tinut cununa" suna foarte bine, exprima ideea mitraismului solar nomadic pastoral care este Miorita. Sper ca n-o sa-mi spui ca in Miorita nu e de fapt vorba de pastori si oi (pastoralism nomad) si soare si stele (mitraism, cult solar).

#5741
raman

raman

    Dubito, ergo cogito; cogito ergo bibamus.

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 4,171
  • Înscris: 01.12.2010

View PostBoshaft_Sylvester, on 28 octombrie 2013 - 23:36, said:

alternativa propusa de dacomani nu indeplineste nici cele mai simple criterii pentru a fi luata in seama la modul serios.
Ce este romanizarea?

Indiferent cât de mult au construit, investit și civilizat romanii într-un teritoriu ocupat, despre fenomenul de romanizare nu putem vorbi decât atunci când populația cucerită și-a însușit limba latină, renunțând definitivla limba proprie. Or, romanii nu și-au propus niciodată să romanizeze pe nimeni, deci romanizarea nu a avut nicăieri un caracter intenționat, programatic, organizat.
Nu există nici un document care să dovedească așa ceva. Imperiul Roman era foarte întins la vremea apogeului său (în anul 117 d.Cr. a atins extinderea maximă), dar în cea mai mare parte a teritoriului ocupat, limba latină nu a putut înlătura limbile locale, în ciuda faptului că stăpânirea romană a durat multe sute de ani: în primul rând Grecia și Egiptul, care aveau o cultură superioară celei romane, nu au fost romanizate niciodată; apoi tot restul Orientului elenistic, cu Asia Mică, Siria, Palestina etc.; teritoriile din Africa de Nord – Mauretania, Numidia, Cyrenaica; Britannia, Germania, Illyricum, tot restul Peninsulei Balcanice, cu Tracia, Macedonia și cele doua Moesii, apoi Pannonia, Noricum și alte teritorii. [ http://adevaruldespredaci.ro/wp-content/uploads/2012/07/C1-150x150.jpg - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]
Nicăieri limba latină nu a persistat: fie nu s-a impus niciodată, fie s-a impus pentru un timp limitat, dispărând sub presiunea altor limbi (a celor slave, de exemplu). Se consideră că, din acest imens teritoriu, au rămas romanice doar Hispania, Gallia, Italia, micul teritoriu al Raetiei, Dalmația și Dacia, dând naștere celor zece limbi romanice: spaniola, portugheza, catalana, franceza, provensala, italiana, sarda, reto-romana, dalmata (azi dispărută) și româna. Cum de în unele teritorii romanizarea limbii a reușit, iar în altele (cele mai multe) nu? Hazardul? Cine poate răspunde?
Aurora Petan Filolog, Doctor in lingvistica romanica.

Cum se părăsește o limbă

Lingviștii (și, înaintea lor, unii nespecialiști) ne-au învățat că dacii și-au părăsit limba repede, că au renunțat la doinele și vorbele lor de alint, la poveștile și ghicitorile lor strămoșești, în favoarea limbii cuceritorilor. Dar cum s-a ajuns aici? Cum a fost posibil ca dacii să-și părăsească limba atât de repede, iar după retragerea romanilor, să continue să folosească limba dușmanului, în loc să revină la limba lor maternă? Pentru cei mai mulți specialiști, fie chiar purtători ai titlului de academician, nu mai contează procesul, important este doar rezultatul.
Și totuși, nu puțini au fost aceia care au intuit dificultățile demonstrării romanizarii. Ideea că dacii au renunțat la limba lor într-un interval foarte scurt, deși nu au fost constrânși să o facă, plutește în apele tulburi ale lipsei de logică. Procesul nu este imposibil, ci doar nedemonstrabil. În aceste condiții, singura formulă decentă este cea a lui Gh. Brătianu, preluată de la istoricul francez Ferdinand Lot: o enigma și un miracol istoric.
Pentru a explica romanizarea atât de rapidă, Iorga și Pârvan admiteau că a existat o fază pregătitoare, înainte de războaiele cu romanii, în care dacii au luat contact masiv cu civilizația romanilor și cu limba latină. Este vorba de comercianți, meseriași și alte categorii de vorbitori de latină, care au ajuns în Dacia înaintea lui Traian.
Și totuși, oricât de multi latinofoni s-ar fi perindat pe plaiurile Daciei, este absurd să ne imaginăm că vreunui dac i-a venit ideea să-și lase limba, pentru a o învăța pe a stăinului, excepție făcând eventualele căsătorii mixte. Câteva cuvinte latinești vor fi învățat și autohtonii, pentru a se înțelege cu acești oaspeți. Dar până la a presupune că o mână de meșteșugari și negustori au pregătit romanizarea, e cale lungă și întunecată.
Cum se părăsește o limbă în favoarea alteia? Printr-un proces complex și de lungă durată, care cunoaște cel putin trei faze. Într-o prima fază, autohtonii continuă să vorbească în limba lor, dar sunt capabili să converseze și în cea de-a doua limbă, fără să o stăpânească la perfecție. Este vorba de cuvinte și expresii puține, necesare unui minimum de comunicare.
În cea de-a doua fază, autohtonii ajung să vorbească bine cea de-a doua limbă, iar uneori introduc cuvinte și tipare din limba materna în cea străină. Dar oricât de bine s-ar fi ajuns la stăpânirea limbii străine, tot limba maternă predomină, mai ales în mediul femeilor, care își creșteau și educau copiii în limba strămoșească, barbații find cei care intrau în contact mai frecvent cu vorbitorii celeilalte limbi. În sfârșit, în faza a treia, se ajunge la renunțarea definitivă la limba maternă în favoarea limbii străine.
Aplicând principiul la societatea dacică, ar trebui să admitem că după circa un secol și jumătate, romanizarea a fost ireversibilă, dacii au renunțat la limba lor, iar femeile dace și-au crescut pruncii în limba ocupantului, deși nu putem ști câte femei au fost bucuroase să se mărite cu ucigașii soților lor. Dar, cu toate acestea, timpul a fost atât de scurt, încât procesul, cu toate fazele sale peste care nu se poate sări, este foarte dificil de imaginat.
Aurora Petan Filolog, Doctor in lingvistica romanica.

Edited by raman, 28 October 2013 - 23:59.


#5742
Boshaft_Sylvester

Boshaft_Sylvester

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 5,558
  • Înscris: 01.10.2013

View Postraman, on 29 octombrie 2013 - 00:00, said:

Se consideră că, din acest imens teritoriu, au rămas romanice doar Hispania, Gallia, Italia, micul teritoriu al Raetiei, Dalmația și Dacia, dând naștere celor zece limbi romanice: spaniola, portugheza, catalana, franceza, provensala, italiana, sarda, reto-romana, dalmata (azi dispărută) și româna. Cum de în unele teritorii romanizarea limbii a reușit, iar în altele (cele mai multe) nu? Hazardul? Cine poate răspunde?

Las-o pe dra Petan, dansa este probabil imbecila congenital. Este strigator la cer ca un pretins om de stiinta apeleaza la procedee retorice - ca cel de mai sus - mai potrivite la varsta pipi-caca.

Zi tu, cu cuvintele tale.

Anunturi

Second Opinion Second Opinion

Folosind serviciul second opinion ne puteți trimite RMN-uri, CT -uri, angiografii, fișiere .pdf, documente medicale.

Astfel vă vom putea da o opinie neurochirurgicală, fără ca aceasta să poată înlocui un consult de specialitate. Răspunsurile vor fi date prin e-mail în cel mai scurt timp posibil (de obicei în mai putin de 24 de ore, dar nu mai mult de 48 de ore). Second opinion – Neurohope este un serviciu gratuit.

www.neurohope.ro

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate