Dacii si Romanii vorbeau limbi asemanatoare? partea a 2 a

Stii cum ii se spune lui "viginti" in italiana? "venti".

Da,și? De ce la 17,18,19 nu spuneți ca latinii, dar spuneți ca francezii?

Poate fiindca amandoua limbile vin din latina? Poate fiindca suntem apropiati geografic de francezi?
Tu ce spui nene?

Da,mă, acum se vede ce deştept eşti tu. Poate pt că vin din latină spun francezii diz-uit(18) şi diz-neof (19) iar italienii diciaotto (18) şi dicianuove(19), pe cînd în latină se spunea duodeviginti(18) şi unodeviginti). Cum poţi să afirmi că în Galia şi Italia lumea a spus unodeviginti şi după aia a evoluat în dicianuove şi în dizneof pt că....Franţa e apropiată de Italia? Cum să vină din latină dacă în latină se zicea altfel, adică după alt sistem?
Restul, nu mai ziceţi nimic? Aici e de gîndit. Să citeşti prin cărticele istorioare cum au adus romanii nişte colonişti şi să îţi închipui că aceştia au depăşit ca număr pe autohtoni e mai uşor.Să repeţi cu aer superior, cum face Adi Japan,nişte nimicuri scrise prin enciclopedii sau cărţi de istorie, e mult mai uşor. Cînd se discută de obîrşia limbii dumnealui vine cu cîte o constatare de ex tt în italiană are corespondent pre PT in romîneşte.Cu asta vrea să dovedească că aceste limbi au obîrşie în latină! La corespondentul în latină al lui TT sau PT nici nu s-a gîndit!!
E cam greu de răspuns .Lingviştii au ocolit aceste lucruri că le strică teoria.
marcuzzo după ce eu am scris aici de zeci de ori de ce  sînt aşa numeralele în italiană, romînă.....mă întreabă: "tu ce spui,nene"?
mai spun o dată:
-numeralele în romîneşte au fost aşa şi acum 3.000 de ani, adică Boerobista tot aşa spunea.
-numeralele în bulgăreşte sînt aşa pt că bulgarii sînt formaţi din romîni,a dică populaţia balcanică de acolo a vorbit romîneşte în antichitate.Spunea două zeci şi cinci înainte şi după slavonire a spus dve deset i pet
-numeralele italiena sînt aşa pt că provin din limba veche italică, nu din latină.
-cele franceze nu provin nici ele din latină şi nici din italiană ci din limba galilor.Diferenţa dintre acestea şi cele din italiană este minimală.

florincroitoru, on 13 iunie 2013 - 12:30, said:

Eu aș mai zice, dar cînd aruncați cu noroi în mine prefer să tac. Cum vă păstrați partenerii de discuție, așa îi aveți.

florincroitoru, on 13 iunie 2013 - 12:30, said:

Si unde erau amplasate limbile astea galice si italice atat de similare cu romana moderna?
Vrei sa spui intr-un fel ca s-au nascut asa gata facute intr-un loc anume?
As mai spune: cum de-ar fi putut sa fie limba latina fiica sau sora limbii dacice (romane), daca nu intelegi nimic dintr-un text latinesc?

Amplasate in Italia si in Galia
Nu stiu cum s-au nascut. Constat ca au existat in antichitate si ca nu au provenit din limba latina.
Limba latina in opinia mea nu a fost sora limbii dace si nici fiica ei. Eu nu am spus vreodata aici ca latina ar proveni din limba traca sau daca.

florincroitoru, on 13 iunie 2013 - 20:28, said:

Amplasate in Italia si in Galia. Buuun.
Si cum au ajuns sa semene cu limba romana?

Acum nu ma intereseaza cum s-a ajuns la asta.Daca nu stiu si cum s-a facut asta nu e valabil ce spun eu?

florincroitoru, on 13 iunie 2013 - 20:54, said:

Ok. Dintr-o parte habar n-ai de cum s-a intamplat fenomenul asta, dintr-alta parte ai fenomenul istoric al colonizarii Daciei de catre romani.
Care ipoteza ti se pare mai buna?

Bine, hai, lasă.E cum vrei tu şi la vară cald!

Iata un exemplu de termen dat ca fiind romanic-latin si apare ca si cap de lista cand se prezinta etimologia romanica in toate cartile de Limba rom^na la capitolul Originea limbii rom^ne:

CAMASA:

Arabic: قميص (ar) (qamīṣ)
Hindi: क़मीज़ (hi) (qamīz)
Tagalog: kamiseta (tl), kamisa
Maltese: qmis

kArpA-saka adj. made of cotton  edit (C^PA + SAC) !!!

kArpAsaka m. shirt  [ cotton vest ]

Alt exemplu: POARTA (gate, door)

German: Tor (de) n
Kölsch: Porz
Palatinate German: Dor
Dutch: poort

Lao: ປະຕູ (lo) (patuu)
Latvian: vārti

Lithuanian: vartai
Luxembourgish: Paart
Macedonian: порта (mk) (pórta
Norwegian: port

Persian: در (fa) (dar)

Russian: ворота (ru) (voróta)

Zazaki: ber


Etymology[edit]
From Proto-Albanian *bo̅r-, from Proto-Indo-European *bho̅rs-, from root *bhrs 'point, tip bolt'. Cognate to Old Irish barr (“point”).
Noun[edit]
ber m
arrow, bolt
spear, lance

Latin[edit]

Porta Borsārī, Verona
Etymology 1[edit]
From a root par- "to pass through"; compare with Ancient Greek πόρος (poros, “means of passage”).

Proto-Indo-European [edit]
Root [edit]
*per-
to go forth, go forwards
to cross
Derived terms [edit]
*pértus
Descendants [edit]
Baltic:
Lithuanian: pirmas
Germanic: *furi, *furistaz, *faraną, *farjaną, *fōrijaną, *fra-, *fer-
Old English: for, fyrst, faran, ferian
English: for, first, fare, ferry
Hellenic:
Ancient Greek: πρῶτος (prôtos)
Greek: πρώτος (prótos)
Iranian
Kurdish: ber, per-



v. PAR /para /a-paratoare /pa(e)rete

Finnish:  paalu (par, tzerus, bota)

Greek:  paloúki

Luxembourgish: Poul
Norwegian:  påle
Polish: pal

Etymology[edit]
From Proto-Indo-European *peri. Cognates include Ancient Greek περί (peri), Sanskrit परि (pári), Lithuanian per and English for.

Preposition[edit]
per (with accusative)
through
during

http://spokensanskri...ndex.php?page=2

Endinion, on 15 iunie 2013 - 21:42, said:

Doar am scris ca e o limba artificiala si recenta.

searcher-star, on 17 iunie 2013 - 08:21, said:

La fel este si latina si engleza si hindi si rusa si germana, s.a.m.d

Endinion, on 17 iunie 2013 - 17:30, said:

Si rom^na atunci...