Jump to content

SUBIECTE NOI
« 1 / 5 »
RSS
Cum accesez site-ul CNAS ?

Algoritm simplu de calculare al u...

Bitdefender Total Security ș...

casa verde 2024
 Intrerupator cu N - doza doar cu ...

Incalzire casa fara gaz/lemne

Incalzire in pardoseala etapizata

Suprataxa card energie?!
 Cum era nivelul de trai cam din a...

probleme cu ochelarii

Impozite pe proprietati de anul v...

teava rezistenta panou apa calda
 Acces in Curte din Drum National

Sub mobila de bucatarie si sub fr...

Rezultat RMN

Numar circuite IPAT si prindere t...
 

Dacii si Romanii vorbeau limbi asemanatoare? partea a 2 a

* * * - - 2 votes
  • Please log in to reply
9963 replies to this topic

#3457
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008

View Postcriztu, on 11 iunie 2013 - 12:27, said:

Eu vorbesc de limba. Proto-Italica, Proto-Italo-Celtica, s-au vorbit in carpati la 1000bc, conform teoriei oficiale.
Aici nu e vorba daca existau Daci sau Laci, ci ca in locul unde acu 3000 de ani aveai limba mama din care a iesit latina, azi ai o limba considerata oficial ca fiica a latinei.

Ei si? Doar ca dupa plecarea latinilor, in zona s-au perindat mai multe popoare, printre care si dacii vorbitori ai unui idiom traco-moesian.

#3458
criztu

criztu

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 16,298
  • Înscris: 03.09.2002

View Postflorincroitoru, on 11 iunie 2013 - 15:25, said:

Cum adică...se consideră? Cine consideră? Ieu nu consider asta; nu cred că din Carpaţi s-au dus  oameni în Italia acum 3-4 mii de ani.Şi de ce din Carpaţi? Nu ar fi fost mai normalsă se ducă traci de pe ţărmul Adriaticii?
Teoriile oficiale considera. Poti citi despre Protoitalici pe net. In Italia au trecut si iliri de pe malul Adriaticii, dar latina nu provine din ilira.

#3459
Endinion

Endinion

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,606
  • Înscris: 05.03.2007

View Postmarcuzzzo, on 11 iunie 2013 - 10:10, said:

Deci pe "viata" nu-l foloseau?
De unde seriile de verbe precum "a vietui" "a supravietui"?

Nu exista a traii viata, este pleonasm nr.1.

A supravietuii este gluma secolului, ... de ce nu a fi sustenabil, comprehensibil si inalienabil?!Posted Image

View PostAdiJapan, on 11 iunie 2013 - 11:26, said:

Eu de la dumneavoastră vreau un singur lucru, asta în ipoteza că participați la discuție onest. Ați făcut niște afirmații: despre asemănarea dintre română și italiană, că minciună e termen savant, că domn e străin de limba română autentică. Vreau fie să le argumentați, fie să admiteți că au fost doar impresii care s-au dovedit greșite.

Nu am ce argumenta, ... asa vorbesc ardelenii pe la tara si cu asta basta, un etalon mai bun nu exista. Doresti sa le bag ingura mortilor de acu 2 milenii stiu eu ce tampenii doar sa se potriveasca cu nu's ce teorie savanta?!

Uite textele maghiare medievale sunt pline de termeni din latina, cum ar fi Rex, DUX, Princeps, etc, ( Mathias Rex ...) ceea ce face dovada a ce ?!

Tzarul bulgaro-rusilor este dovada iesirii termenului din latina imperiala timpurie sau din limba poporului proto-slav, dar a asteptat secole bune pana sa apara la suprafata in texte?!Posted Image

View PostAdiJapan, on 11 iunie 2013 - 11:26, said:

Bunicii mei de la țară (în zona de tranziție dintre graiul muntean și cel moldovean) spuneau și viață, și minciună, și erau țărani simpli, fără multă școală
Eventualele împrumuturi de la negustorii italieni și cuvintele inventate de Școala Ardeleană (în bună parte dispărute deja) reprezintă cel mult o fracțiune infimă din lexicul românesc, probabil cîteva cuvinte pe care le numeri pe degete. Nici nu se compară cu fluxul masiv de neologisme --- multe mii de cuvinte! --- împrumutate în sec. 19.

Regatenii au fost primii care au suferit marile transformari, asa ca dupa parerea mea regatenii nici macar nu au dialecte autentice, pur si simplu limba lor dialectala este cam egala cu rom^na literara de la Craiova la Iasi.

Nu are importanta cantitatea ci importanta uzitarii termenilor, asa ca urmareste fondul lexical si apoi fondul uzual literar cat si pe cel popular din Ardeal, o sa ai o mare surpriza sa vezi ca lucrurile stau mult diferit.

View Postcriztu, on 11 iunie 2013 - 19:57, said:

Teoriile oficiale considera. Poti citi despre Protoitalici pe net. In Italia au trecut si iliri de pe malul Adriaticii, dar latina nu provine din ilira.

Nici nu are o prea mare importanta deoarece latina arhaica seamana mai mult cu greaca si germana sau proto-slavo-germana si nici latina clasica nu merge prea departe.

Latina culta se apropie de rom^na in oarecare masura abia dupa ce Imperiul incepe sa fie lovit de catre Razboaiele marcomanice, poate putin mai inainte odata cu francii (cca. 50-16 BC ?!). ... adica prin prisma limbilor germanice si daco-iraniene.Posted Image

#3460
searcher-star

searcher-star

    Guru Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 22,274
  • Înscris: 07.01.2009

View PostEndinion, on 12 iunie 2013 - 07:44, said:

Nici nu are o prea mare importanta deoarece latina arhaica seamana mai mult cu greaca si germana sau proto-slavo-germana si nici latina clasica nu merge prea departe.

Latina culta se apropie de rom^na in oarecare masura abia dupa ce Imperiul incepe sa fie lovit de catre Razboaiele marcomanice, poate putin mai inainte odata cu francii (cca. 50-16 BC ?!). ... adica prin prisma limbilor germanice si daco-iraniene.Posted Image
Adica Virgilius vorbea ceva similar Elenei si Germanei (!) pe cand Marcus Aurelius si-a scris invataturile in ceva influentat de Rom^na dacilor (!) si nimeni nu si-a dat seama pana la tine?

#3461
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008
Am nimerit în salonul lingviştilor: Adi Japan şi endinion. Unu mai dihai ca altu!
Lingvistul endinion încă nu a învăţat că "a trăi" nu se scrie "a trăii", deşi ieu i-am spus de cel puţin 15 ori.Scriu asta ca să vedeţi ce adînc se aşează obiceiurile proaste.
endinion, limba literară provine din zona de Sud, aşa că nu noi vorbim aşa datorită limbii literare ci limba literară ie aşa datorită nouă.Ie adevărat că limba literară influenţează vorbirea peste tot inclusiv în Moldova (regat), dar nu ie adevărat că nu se mai vorbeşte graiul moldovean sau cel muntean.
2) Dacă afirmi că latina veche semăna mai mult cu greaca trebuie să scrii  şi  celălalt termen de raportare; mai mult cu greaca decît cu....X. Poate ai vrut să spui că ...semăna mult cu greaca? În acest caz vorbeşti prostii. Avem texte vechi greceşti în limba greacă ateniană şi în cea dorică. Ie diferenţă mare între acestea şi latina arhaică.
A supravieţui nu ie nici o glumă decît pt ţăranii care nu pricep bine limba literară pt că iei nu o folosesc."A supravieţui" ie în romîneşte şi înseamnă ceva precis: înseamnă a trăi în condiţii grele sau periculoase, a rămîne în viaţă . Exemplu: " a supravieţuit războiului".Sînt de acord că exprimarea asta poate fi caraghioasă pt un ţăran.
Termenul "protoslava-germana" ie o struţo-cămilă din capul tău. Slavă ie una şi germană ie alta. Ori poate tu nu ştii la ce foloseşte liniuţa?
Comprehensibil, inalienabil...sînt vorbe din romîna cultă şi într-un text iele pot fi la locul lor, nu şi în limba de zi cu zi.Nu se spune " am citit  ceva incomprehensibil" ci " am citit ceva de neînţeles". Care nu se poate înstrăina zicem, nu...inalienabil. " A supravieţui" însă a intrat în limba de zi cu zi chiar dacă nu pe tot teritoriul ţării.
Există limbi daco-iraniene? De unde iei tu termenii ăştia?

Edited by florincroitoru, 12 June 2013 - 09:13.


#3462
Endinion

Endinion

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 2,606
  • Înscris: 05.03.2007

View Postsearcher-star, on 12 iunie 2013 - 08:37, said:

Adica Virgilius vorbea ceva similar Elenei si Germanei (!) pe cand Marcus Aurelius si-a scris invataturile in ceva influentat de Rom^na dacilor (!) si nimeni nu si-a dat seama pana la tine?

Treaba lor ce vorbeau si chiar nu ma intereseaza ce cred unii si altii.Posted Image

#3463
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008

View Postflorincroitoru, on 11 iunie 2013 - 15:25, said:

Explicaţi aici cei care puteţi de ce  schema de formare a numeralelor romîneşti este şi în Bulgaria, dar nu în Italia şi de ce nici cea latină nu ie la noi dar nici la italieni, dacă ott afirmaţi cu tărie că dacii şi italicii au învăţat latineşte.
Romînă:    italiană    bulgară   Latină
unu spre zece    undici edin na deset    undecim
doi spre zece dodici dva na deset duodecim
trei spre zece tredici tri na deset    tredecim
....................................................................   
şapte spre zece... dici a sete.. sedem na deset   septendecim
opt sre zece dici a oto.... osem na deset duo de  viginti   
nouă spre zece.... dici a nove.. devet na deset    uno de viginti
Nici un răspuns? Adi Japan ist am Ende mit seine Latein?Posted Image
marcuzzo, ia zi tu: de ce ziceţi voi diciasette, diciaotto, dicianuove....? De ce nu ziceţi ca în latină ...unodeviginti, adică 19 sau duodeviginti adică 18?

View PostEndinion, on 12 iunie 2013 - 09:17, said:

Treaba lor ce vorbeau si chiar nu ma intereseaza ce cred unii si altii.Posted Image
Păi, atunci du-te nene de aici!! Vii şi trînteşti nişte afirmaţii.Cînd îţi răspunde cineva ăi dai repălici ţîfnoase şi anapoda precum copiii obraznici.Ai afirmat că greaca veche semăna mult cu latina veche. Dacă ai fost întrebat cum vorbeau grecii şi latinii nu vii tu acum şi repici obraznic că...."treaba lor cum vorbeau".Treaba ta aici ie să ai cu ce susţine ceea ce afirmi.
Dacă nu te interesează ce cred unii sau alţii de ce mai scrii aici ca să comunici ce crezi tu? De ce mai duci discuţii în contradictoriu?

Edited by florincroitoru, 12 June 2013 - 09:32.


#3464
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008
Daca nu ti-ai dat seama, Italiana nu este limba latina.

#3465
gophren

gophren

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 357
  • Înscris: 05.08.2007

View Postflorincroitoru, on 11 iunie 2013 - 15:25, said:

Explicaţi aici cei care puteţi de ce  schema de formare a numeralelor romîneşti este şi în Bulgaria, dar nu în Italia şi de ce nici cea latină nu ie la noi dar nici la italieni, dacă ott afirmaţi cu tărie că dacii şi italicii au învăţat latineşte.
Romînă: italiană bulgară   Latină
unu spre zece    undici edin na deset    undecim
doi spre zece dodici dva na deset duodecim
trei spre zece tredici tri na deset    tredecim
....................................................................   
şapte spre zece... dici a sete.. sedem na deset   septendecim
opt sre zece dici a oto.... osem na deset duo de  viginti   
nouă spre zece.... dici a nove.. devet na deset    uno de viginti

Numeralele romanesti de la 11 la 19 se formeaza similar nu doar cu bulgara, ci si cu restul limbilor slave: http://www.omniglot....bers/slavic.htm
Explicatia posibila este ca forma actuala s-a consolidat intr-un moment al istoriei in care limba slava a "convietuit" cu limba româna, pe acest teritoriu, cel mai probabil in acelasi moment in care s-au consacrat si termenii religiosi (din ortodoxie in special).
Dar cum aratau numerele de la 11 la 19 in limba româna de dinainte de venirea slavilor, nu cred ca putem sti.

Edited by gophren, 12 June 2013 - 10:30.


#3466
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008

View Postmarcuzzzo, on 12 iunie 2013 - 09:34, said:

Daca nu ti-ai dat seama, Italiana nu este limba latina.

incearca sa raspunzi pe subiect

View Postgophren, on 12 iunie 2013 - 10:29, said:

Numeralele romanesti de la 11 la 19 se formeaza similar nu doar cu bulgara, ci si cu restul limbilor slave: http://www.omniglot....bers/slavic.htm
Explicatia posibila este ca forma actuala s-a consolidat intr-un moment al istoriei in care limba slava a "convietuit" cu limba româna, pe acest teritoriu, cel mai probabil in acelasi moment in care s-au consacrat si termenii religiosi (din ortodoxie in special).
Dar cum aratau numerele de la 11 la 19 in limba româna de dinainte de venirea slavilor, nu cred ca putem sti.

eu nu am vorbit ceea ce am gindit ieri.Am observat timp indelungat  toate numeralele slave nu numai cele din bulgara.Cele din rusa, poloneza, slovaca NU sint formate ca in bulgara; le lipseste ceva  mai precis conjunctia si alcatuirea numeralului mare. Concret in poloneza de ex se zice dvadescia pienci pt 25. De observat ca numeralul mare e format dintr-un cuvint pe cind in bulgara si in romina sint doua. In poloneza lipseste conjunctia. In bulbgara si in romina aceasta e prezenta.Dve deset i pet.....doua zeci si cinci.Asa ca ce spui tu nu e adevarat.Ai observat gresit. De aceea noi putem trage concluzia ca numeralele bulgaresi au model rominesc. Din forma numeralelor latine si italiene vedem ca la noi nu a ajuns nimic de  la romani, nici de la cei mai vechi nici de la cei de mai tirziu, deci forma numeralelor noastre este aceea pe care au avut-o si dacii.Sper ca ai priceput ideea

#3467
gophren

gophren

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 357
  • Înscris: 05.08.2007

View Postflorincroitoru, on 12 iunie 2013 - 11:58, said:

incearca sa raspunzi pe subiect



eu nu am vorbit ceea ce am gindit ieri.Am observat timp indelungat  toate numeralele slave nu numai cele din bulgara.Cele din rusa, poloneza, slovaca NU sint formate ca in bulgara; le lipseste ceva  mai precis conjunctia si alcatuirea numeralului mare. Concret in poloneza de ex se zice dvadescia pienci pt 25. De observat ca numeralul mare e format dintr-un cuvint pe cind in bulgara si in romina sint doua. In poloneza lipseste conjunctia. In bulbgara si in romina aceasta e prezenta.Dve deset i pet.....doua zeci si cinci.Asa ca ce spui tu nu e adevarat.Ai observat gresit. De aceea noi putem trage concluzia ca numeralele bulgaresi au model rominesc. Din forma numeralelor latine si italiene vedem ca la noi nu a ajuns nimic de  la romani, nici de la cei mai vechi nici de la cei de mai tirziu, deci forma numeralelor noastre este aceea pe care au avut-o si dacii.Sper ca ai priceput ideea

Ieri ai dat exemplu cu numerele de la 11 la 19 si ai cerut explicatii pe ele. Am dat o explicatie legata de ele Astazi zici de 25, de care nu ai amintit ieri si tragi concluzia ca am gresit cand am explicat pentru 11...19. Logica imi spune ca ceva nu se leaga in explicatia ta.
Daca e sa vorbim de numerele 21..99 atunci in polona, rusa, slovaca lipseste conjunctia, dar in croata, slovena exista. Deci nu e o regula comuna nici in cadrul limbilor slave, atunci cum sa putem compara cu româna?

#3468
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008
Logica ta nu prea merge bine.Între 10 şi 20 iera vorba de altceva , adică comparaţia  între rom bulgară italiană şi latină.
Tu ieri ai spus că se formează la fel ca în bulgară în toate limbile slave. ieu ţi-am arătat că asta nu ie adevărat.Pt asta am comparat numerale peste 20.
dve deseat i pet (bulgară) nu e format lafel ca
dvaţaţi piat (rusă), dar ie format lafel ca
două zeci şi cinci (romînă)
Pt cele de la 10 la 20:
11.romînă...unu spre zece
11rusă...adin na dţaţi
11bulgară ...edi na deset
Aici, între 10 şi 20, am putea spune că ieste foarte asemănător şi în rusă
Observăm că formarea numeralelor romîneşti se face lafel ca în bulgară.dar diferit de latină sau de italiană.Şi în italiană se formează numerale altfel ca în latină; am dat exemple. Concluzia mea ieste că nici în romînă şi nici în italiană aceste numerale oamenii nu le-au învăţat de la romani.Şi dacă nu au învăţat să numere ca latinii înseamnă că nici latineşte nu au vorbit în trecut.
Obiceiul de a forma într-un anume fel numeralele se păstrează cel puţin în parte şi cînd poporul adoptă altă limbă. De aceea bulgarii numără lafel ca noi dar cu vorbe slavoneşti; pt că înainte au vorbit romîneşte.
Ai observat foarte bine că în slovacă lipseşte conjuncţia dar iea apare în sîrbo-croată, slovenă, bulgară.Ie de observat că iea apare exact acolo unde au fost tracii care azi vorbesc romîneşte, bulgăreşte, sîrbeşte, sloveneşte.Ie foarte clar că sistemul acesta de a forma numerale ie rămas de la traci la noi, bulgari, sloveni, sîrbi.
Aşa putem să comparăm cu romîna.

#3469
gophren

gophren

    Member

  • Grup: Members
  • Posts: 357
  • Înscris: 05.08.2007

View Postflorincroitoru, on 12 iunie 2013 - 17:17, said:

Logica ta nu prea merge bine.Între 10 şi 20 iera vorba de altceva , adică comparaţia  între rom bulgară italiană şi latină.
Tu ieri ai spus că se formează la fel ca în bulgară în toate limbile slave. ieu ţi-am arătat că asta nu ie adevărat.Pt asta am comparat numerale peste 20.
Logica mea merge bine, dar tu te-ai grabit cu cititul. Eu am zis asa, azi nu ieri:

Quote

Numeralele romanesti de la 11 la 19 se formeaza similar nu doar cu bulgara, ci si cu restul limbilor slave
Retine, numeralele de la 11 la 19 se formeaza similar cu restul limbilor slave, nu am generalizat. De asemenea, nu am afirmat ca romana a luat din slava, din bulgara din rusa, am spus altceva: ca limba romana a interactionat cu cele slave. Nu pot afirma fara greseala cine a luat de la cine.

#3470
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008
Da, am scris şi eu mai sus: numeralele între 10 şi 20 se formează în romîneşte ca în bulgară, rusă sau alte limbi slave.
Nu ai afirmat că romîna le-a luat din slavă; nici nu am spus eu că ai fi afirmat asta.
Ce e aia, a interacţionat? Cum s-a petrecut exact?
Eu pot să afirm unele lucruri ca de pildă cine a luat modelul de la cine şi cum s-a petrecut asta. Populaţia din Pen Balcanică a trecut la limbi slave şi a păstrat forme de a forma expresii din vechea lor limbă, adică din romînă. După felul unor expresii se vede că bulgarii şi sîrbii au vorbit înainte romîneşte.
Dacă numeralele romîneşti se formează în parte ca în limbile slave rezultă că acestea nu vin din latină.Am arătat că nici numeralele italiene nu sînt formate ca în latină ceea ce înseamnă că ele nu din latină au intrat in italiană.

#3471
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008
Latina nu s-a trasformat direct in Italiana, nu poti sari peste doua milenii.

#3472
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008
Şi cum a fost? De ce numeralele italiene nu sint din latină?

#3473
marcuzzzo

marcuzzzo

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 9,659
  • Înscris: 12.12.2008

View Postflorincroitoru, on 12 iunie 2013 - 20:22, said:

Şi cum a fost? De ce numeralele italiene nu sint din latină?

Omule vin din latina, iar n-au ramas la fel, limba evolueaza.
Cu siguranta nu vin din limbile germane.

#3474
florincroitoru

florincroitoru

    Senior Member

  • Grup: Senior Members
  • Posts: 7,809
  • Înscris: 05.02.2008
Omule, nu vezi bine.Dacă veneau din latină ar fi rămas pe undeva ca în latină, dar şi în italiană şi în franceză e lafel.Uite aici numeralele franceze între 10 şi 20 11 Onze Unsprezece 12 Douze Doisprezece 13 Treize Treisprezece 14 Quatorze Paisprezece 15 Quinze Cincisprezece 16 Seize Şaisprezece 17 Dix-sept Şaptesprezece 18 Dix-huit Optsprezece 19 Dix-neuf Nouăsprezece 20 Vingt Douăzeci
Cu roşu sînt cele care sînt făcute exact ca în italiană.Nu poţi să spui că în Galia şi Italia lumea a învăţat să zică duodeviginti şi unodeviginti şi după aia acestea au evoluat în dicianuove în Italia şi dizneof în Franţa.Aşa că nu merge s-o dai pe evoluţie.
Vedem că numeralele în Franţa şi în Italia se formează pe acelaşi sistem, adică într-un fel de la 11 la 16, după care 17,18,19 sînt formate pe alt sistem. Se zice undici, dodici, tredici....seidici, dar mai departe nu se zice settedici, ottodici, novedici ci se schimbă; se zice diciasete, diciaotto, dicianuove. La fel e şi în franceză.Nu poţi să spui că.....a evoluat din latină pt că în latină era cu totul alt sistem.Numeralele 18 şi 19 se raportau la 20,nu la 10:UNO DE VIGINTI (19), DOU DE VIGINTI (18).
Zi mai bine că tu nu îţi poţi explica asta, nu că  ştii tu că a evoluat.

Anunturi

Bun venit pe Forumul Softpedia!

0 user(s) are reading this topic

0 members, 0 guests, 0 anonymous users

Forumul Softpedia foloseste "cookies" pentru a imbunatati experienta utilizatorilor Accept
Pentru detalii si optiuni legate de cookies si datele personale, consultati Politica de utilizare cookies si Politica de confidentialitate