Instalatii Sanitare, Canalizare, scurgere..

Despre teva pexal si armaturi folosite ; toate au holender si inel de stringere ; in interior , insa , am intilnit 3 variante:
  a.-unele au un mustiuc gofrat corp comun cu armatura , fara garnituri;
  b.-altele altele au un mustiuc gofrat corp comun cu armatura , cu 2 oringuri pe el ,  ;
  c.-altele au un mustiuc gofrat mobil , cu 2 oringuri , cap conic si un oring pe capat ; capul conic intra in armatura

Intrebare : cit se string fiecare din ele ? exista diferente ? exista destinatii speciale ? exista proceduri de montaj diferite ?
Acuma cu masura stringerea este evaziv ; cu ce am putea compara ?

E ok modul de alimentare a unei chiuvete duble ca in figura? Sau in practica se face altfel. Multumesc.

E ok, dar rosu în stânga și albastru în dreapta

Era la pagina anterioară o întrebare despre cum se poate face scurgera la o "centrală de apartament". Când e cald afară se lasă scurgerea prin furtun pe balcon, când e frig, se pune găleata. Centrala funcţionează şi iarna. La 10 grade cred că se porneşte centrala, aşa că ziua se poate folosi şi furtunul... eventual se poate face ceva de comutare conectat la un termometru extern... sunt sub 7 ° C afară, comută la scurgerea în găleată.

Am o anumită curiozizate: budele vechi, la care evacuarea conţinutului se făcea pe baza volumului de apă se înfundau mai greu decât cele moderne, cu bazinul la mijloc sau jos, care se bazează pe principiul absorbţiei/depresiunii?  

Edited by djl, 12 May 2023 - 16:49.

greenlife, on 09 mai 2023 - 06:37, said:

Ce fel de robinet cu două căi ai?
Eu în situația ta foloseam robineți separați pentru fiecare baterie.
Daca se sparge un furtun de alimentare și oprești robinetul mai ai apă la cealaltă baterie?

Edited by xymzar, 12 May 2023 - 17:02.

djl, on 12 mai 2023 - 16:49, said:

Eu prefer numai bude Mondial, din 2005 numai astfel de WC am. Fratele a pus la casa lui Ideal Standard cu bazine Kolo, sunt si urate si folosesc o cantitate mica de apa, ma enerveaza, pe cand la mine dupa treaba maronie pun simultan cu bazinul si o galeata de apa, face bine la canalizare si este apa rece care curge pe teava de calda pana sa ajunga cea fiarta din boilerul de la demisol (incalzit de centrala plus adaos solar daca exista).

Condensul din centrala e bine sa fie legat la canalizare.

Centrala in condensatie am acasa din 2008 (schimbata in 2022) si la birou la fostul magazin din 2020. Pana in 2008 acasa si 2020 la magazin aveam centrale ce nu aveau scurgere de condens pentru ca nu produceau condens, tiraj natural acasa si tiraj fortat fara condensatie dincolo.

Acasa pentru scurgerea din centrala in 2008 s-a construit o baie in camera tehnica, daca tot era nevoie de pompa sa o arunce sus in canalizare, s-a pus WC pe pompa, chiuveta si bideu de-o parte si de alta. La birou la bloc s-a legat de canalizarea chiuvetei de bucatarie, centrala e in fosta bucatarie acolo.

Buna ziua,

Am o camera care urmeaza sa devina baie si prin care trec tevile de alimentare cu apa rece si calda pentru baia alaturata.

Deoarece a functionat pe post de depozit vreo 7 ani ,  am observat doar recent ca teava rece , la trecerea prin perete a coclit semnificativ.

Problema este ca nu am mai vazut asa ceva, nu stiu care este cauza, nu stiu cum o sa evolueze si daca trebuie schimbat segmentul respectiv cu deranj in baia vecina.

Am atasat cateva poze de pe OneDrive  in acest sens, daca cineva doreste si poate ma ajute cu un sfat o parere etc , multumesc anticipat. Avand in vedere ca intentionez sa o amenajez in viitorul apropriat si nu doresc sa ingrop "scheletele" in perete si pe urma sa am mai mare bataie de cap, caut o solutie pe termen lung.

Mentionez ca avut loc si o mica  inundatie de la o scurgere motiv pentru care rigips-ul in partea de jos e patat.

https://1drv.ms/i/s!...I0WjXA?e=JMoLJn
https://1drv.ms/i/s!...C-J2ig?e=f43901
https://1drv.ms/i/s!...a82GqA?e=JQVVaJ

Scurgerea e si motivul oxidarii. Curata bine acolo, vezi daca ai cumva vreun por si daca nu poti aplica o vopsea protectoare. Gaura din perete astup-o cu spuma. Acolo era mine sa ai un manson de trecere, nu teava bagata direct orin perete, dar e cam tarziu pentru asta.

O curiozitate: cum funcționa acest rezervor, descris puțin și pe aici (pg. 212): https://eu.zonerama....67312/385938068

 Materiale pentru instalatii tehnico-sanitare si de gaze Indrumator (Editura Tehnica, 1959) pg. 184-185.jpg   506.81K   18 downloads

Bănuiesc că atunci când apa ajungea deasupra țevii stil "prea-plin", începea să curgă apă prin țeavă și atunci se creea acel efect care trăgea apa. Clopotul de la bază avea partea acoperită deasupra și apa intra pe sub el, ajungând în țeavă printr-un orificiu aflat între țeavă și clopotul cilindric. După ce bazinul se golea, procesul se relua.

Explicatia e mult mai simpla, se ridica mecanic clopotul de pe suport cu parghia din dreapta, tragand de manerul funiei legata de parghie si se initia coloana de apa in teava de spalare. La asezarea clopotului inapoi pe locas coloana de apa existenta in teava de spalare "tragea" apa din rezervor. La defectarea flotorului, in functie de debitul de apa generat, se scurgea apa in WC sau se initia o golire. Acela era "preaplinul".

Ca orice sifon, cand ajunge apa deasupra nivelului inferior se amorseaza sifonul si continua sifonarea pana s-a terminat apa si se rupe vidul.
Dejele, poti folosi internetul si sa iti lamuresti direct diverse curiozitati. Nu reusesti netinut de manuta?

Numai că la acel bazin ... dacă curg doar câteva picături de apă pe deasupra, se întâmplă asta? @ The Stressmaker : vezi că e cel din dreapta, de la pg. 185. Celui din dreapta, de la pg. 184, îi cunosc modul de funcţionare.
Se pot găsi unele informaţii la o căutare pe internet, dar atunci îmi era mintea încărcată şi nu m-am gândit să caut. Am căutat ulterior, după ce mi-ai zis tu şi nu am găsit ce căutam.
În cartea "Handbuch der hochbaus" de Prof. Paul Schimdt (cca 1930) apar nişte robineţi monocomandă. Oare cum erau acţionate ventilele lor? Unul era mai sus, altul mai jos şi când micşai se ridicau diferit? Erau cu garnitură de cauciuc?

 Prof. Paul Schmidt - Handbuch des hochbaus (Ed. 6, 1930) pg 601 crop.jpg   568.79K   4 downloads

Modalitatea lor de funcţionare e parţial descrisă aici, la pg. 259 şi 260, respectiv 249 şi 250: https://eu.zonerama....67312/386015811

Şi unul dintre ele - cel cu braţ, aici - "Materiale pentru instalaţii tehnico santiare şi de gaze" (Îndrumător) (1959)

 Materiale pentru instalatii tehnico-sanitare si de gaze Indrumator (Editura Tehnica, 1959) pg. 166-167 baterii de robineti.jpg   545.26K   4 downloads


Ajungând la vremurile actuale, dacă pui apometru de ţeavă de 3/4" o să ai debit mai mare decât dacă pui de ţeavă de 1/2" ? Că dacă ia apă maşina de spălat, scade debitul la robinet şi mă gândesc că e din cauză de ţeavă de 1/2"

Edited by djl, 12 June 2023 - 19:30.

Si la cel din stanga, daca flotorul este defect devine ca cel din dreapta, amorseaza si goleste rezervorul. Diferenta intre ele este ca cel din stanga are flotor pe cand cel din dreapta are robinet. La sifoanele cu un singur traseu de amorsare doar debitul de apa face diferenta intre curgere "preaplin" sau amorsare. Exista sifoane si cu 3 tuburi de amorsare in cascada unde se poate face amorsare si daca apa curge foarte incet (referire la un filmulet al lui Big Clive pe YT "Inside a urinal auto-syphon.").
Cat despre bateria monocomanda din poza eu vad acolo doua regulatoare de debit sau robinet de reglaj combinata cu o posibila supapa unisens in fiecare din pilonii laterali pentru un reglaj fix al temperaturii la apa iar la mijloc vad un cilindru cu fante si comanda era asemanatoare cu a robinetelor cu bila. Cred ca filetul de sus realiza o miscare de rotatie si translatie, rotatia deschidea fantele si ridica cilindrul (translatie) iar rotatia cilindrului inapoi aseza cilindrul pe scaun inchizand ambele cai. Nu ar fi exclus ca reglajul sa fie exclusiv prin obturarea simultana a cailor de admisie fara reglaj intermediar ca la robinetul cu scaun. Deja seamana a cartus ceramic dar cu miscare verticala si nu de rotatie.

Edited by The Stressmaker, 12 June 2023 - 22:36.

Cum să aibă cel din stânga prea-plin? Că se ridica clopotoul şi începea să intre apa prin "deculajul" de la bază. Apoi după ce corbora clopotul începea apa să urce prin "decupajele" de sus. Sau avea "decupaj" şi pe unde era cârligul de agăţare al clopotului. Dacă la cel din dreapta (cel puţin cel din link-ul cu catalogul vechi în Germană) se face şi prin picurare, înseamnă că probabil există sub acel cilindru un "decupaj", că altfel nu văd cum ar trage apa de la bază.
Robineţii ăia. La ăla cu manetă, exista un şurub comandat de mâner care făcea acel reglaj. Dar supapele cum erau ridicate şi coborâte, că nu pare a fi sistemul modern, cu cartuş. La cel cu mâner de învârtiere, conform link-ului cu catalogul întâi intra apa rece şi după ce învrâteai mai mult începea să intre şi cea caldă, deci probabil cilindrul de apă caldă avea o altă lungime (a cursei), că probabil se realiza prin ridicare. Desenele alea arată ceva, dar nu prea explică mult.

Un mic secret. Tubul central la rezervorul la inaltime este mai "scurt" ca inaltimea marginii de sus a rezervorului. Partea de sus a tubului central are decupata o fanta care nu este desenata complet iar inelul in care intra parghia de ridicare se insurubeaza prin gaura din clopot in filetul capacului superior din acest tub central. La un reglaj incorect al flotorului sau defectarea acestuia se produce descarcarea daca debitul este mai mare. Intrebati orice vecin de la blocurile vechi unde mai exista astfel de rezervoare de ce unii vecini trag apa la 3 dimneata si veti afla raspunsul in ce am scris mai sus .
Cand m-am referit la amorsare prin umplere cu "picurare" m-am referit la cele moderne cu 3 circuite de amorsare in cascada si nu la acesta vechi. La acesta din discutie doar curge apa pe teava de golire daca debitul flotorului este mic.

Nu cunosc germana asa ca am discutat doar ce am vazut in poza. Ce ati mentionat, cu reglajul temperaturii la apa, se poate realiza usor daca fanta selectorului (cilindrul central cu filet si cu iesirea apei prin centrul acestuia) este mai mare ca fantele de apa rece sau calda si aceasta deschide mai intai fanta de apa rece apoi, in timpul rotatiei cilindrului de reglaj, trece la cea de apa calda cu o pozitie intermediara unde fanta selectorului deschide simultan ambele fante de admisie a apei. Sa nu uitam ca principial cartusele ceramice moderne au strabunicii in tehnologia germana. Posibil ca insurubarea completa sa inchida cu garnitura si iesirea cu ambele fante inchise. Asemanarile cu fantele de spalare la motorul in doi timpi si robinetul cu dublu reglaj de la calorifer sunt mari. Discul ceramic modern realizeaza etansarea necesara dar atunci nu era posibil (coroziunea rapida a tevii de la calitatea apei) asa ca au folosit fante decupate intr-un cilindru care deschideau/descopereau sau inchideau/acopereau un set de fante din corpul bateriei. Principiu folosit la locomotivele cu abur. Pe vremea aceea orice inovatie oricat de mica intr-un domeniu era rapid adaptata la alt produs asa ca nu chinezii au inventat gandirea tehnica la refolosirea ideilor. Plus ca un produs nou se realiza folosind idei vechi si cai batatorite pe care inginerul german le invata si memora in scoala si nu de pe internet. Asta insemna ca acesta incerca la maxim sa foloseasca cunostintele dobandite sa realizeze ce i s-a cerut cu un consum minim de material si adesea o componenta putea avea functii multiple.
Cat despre conceptul de supapa de la robinetii laterali din poza, daca se dorea blocarea debitului de apa in sens invers era suficient ca sa faca corpul garniturii sa culiseze vertical in interiorul surubului de reglaj asa ca presiunea de apa ridica garnitura de pe scaun pana la o anumita sectiune, corespunzatoare temperaturii reglate ca apoi la oprirea debitului de apa sau la inversarea acestuia sa se aseze inapoi pe scaun. Totul gravitational, fara arcuri sau alte inovatii.
Totusi, nu-mi iese din minte ca imaginea prezinta bateria vazuta din spate unde se vad ambele fante ceea ce ma face sa cred ca cilindrul central avea o fanta mare la un capat unde iesea apa si la celalat capat, din turnare, doua fante mai mici. Inchiderea se realiza rotind cilindrul intr-unul din capete regland pozitia manetei ca apoi miscarea de rotatie sa descoperea mai intai fanta de apa rece apoi pe cea de apa calda. Spatiul intre cilindru si corp fiind mic debitul rezidual era mic fara garnituri. La fel, este posibil sa aiba garnituri de cauciuc la fantele de admisie care calca pe cilindru asa ca in pozitia de oprit sa se etanseze pe corpul cilindrului. Aducerea orificiilor in plan orizontal face ca usor, usor sa se ajunga la cartusul ceramic actual .
PS: la bateria din dreapta vad un set de garnituri suplimentare asa ca este posibil ca iesirea apei sa se faca pe sus din cilindru iar etansarea sa se faca cu o garnitura plasata in partea de sus a cilindrului si care se aseaza pe corp la inchidere. Fantele raman verticale pe cilindru in partea de jos. Poti realiza fante cu sectiune variabila pentru diferite grade de rotire daca alimentarile sunt decalate diametral opus si daca iesirea se face pe sus inchizand iesirea cu garnitura. E mai simplu. Sunt atatea cai de a obtine acelasi rezultat...

Salutare
Se da un traseu de canalizare cu lungimea de aproximativ 8m, acesta va deservi o bucatarie si o baie care se afla la parter.
Am niste nelamuriri :
- Este in regula pata de 3% pentru teava de 110 ?
- La bucatarie voi folosi o ramnificatie de 90 grade si voi veni cu o teava de 110 pana in interior la care voi pune un cot la 15 grade si o reductie la 50mm. Lungimea tevii de 110 care vine din exterior si intra in bucatarie este de aproximativ 1,5m, deci va a avea o panta destul de mare..Credeti ca este ok ? Sau nu trebuie sa depasesc cei 3%
- La baie voi proceda in felul urmator : ramnificatie la 45 grade > cot 45 grade > teava 1,5m > ramnificatie 45 grade > cot 45 grade > teava 25 cm ( pentru wc )
  > reductie 50mm ( pentru lavoar si dus )
   Si in cazul banii am aceiasi nalamurire, este in regula panta tevii care vine din exterior in interior ?
Multumesc!

Aceasta este schema : https://ibb.co/tsgw9YQ

Edited by daniel_98, 14 June 2023 - 16:47.

Panta tevii de canalizare exterioare trebuie sa fie de 1% - 1 cm/m l. Orice e mai mic nu e bine, orice e mai mare nu e bine.
La interior nu ai probleme daca ai pante mai mari, asigura-te ca ai garda de apa suficienta pentru a nu avea probleme cu vidarea acesteia. Nu inteleg de ce vrei sa intri in bucatarie cu teava de 110 si nu montezi o ramificatie redusa pe teava principala de scurgere, astfel incat din bucatarie sa iesi cu teava de 50 mm, arhisuficienta pentru o bucatarie (chiuveta+masina de spalat vase, eventual si de rufe)

Edited by MirceaDWC, 15 June 2023 - 11:11.

Salut! Exista coroziune/reactiue intre teava ce iese din boiler si pare ceva metalic si un cot de alama? Sau e vorba doar de o neetansare corespunzatoare?
De ce apare fenomenul cand se pune un boiler sa se duca apa calda pe apa rece si sa fie in rezervorul de toaleta apa calda? Supapa de sens, cea si cu muștiucul de presiune mare, este montata pe apa rece si cred ca si corect ca altfel nu ar mai intra apa in boiler. Sa fie aceea defecta sau blocată?

Mulțumesc:)